Organizația Dam Removal Europe (DRE), care se autointitulează o mișcare a activiștilor implicați în gestionarea apei și restaurarea ecosistemelor de apă dulce, a anunțat o concentrare pe demolarea barajelor din Europa de Sud-Est, rămasă în urmă la acest aspect. Bugetul pentru ONG-urile care se vor lupta să obțină distrugerea barajelor este uriaș, de ordinul zecilor de milioane de euro, iar în România activiștii au pus deja ochii pe 8 baraje, arată publicația Național.
După înlocuirea energiei sigure cu cea intermitentă, de genul panourilor și eolienelor, în numele Green Deal, care s-a dovedit a fi un dezastru, Comisia Europeană și-a concentrat muniția pe obiectivul celor 25.000 de km de râuri fără baraje. Barajele au două funcții vitale: producția de energie și protecția împotriva inundațiilor, iar narativul dărâmării obstacolelor vechi, care nu mai sunt utilizate, nu stă în picioare. Dacă în restul UE lucrurile s-au mișcat mai repede, reușindu-se demolarea a 9.000 de baraje, în Europa de Sud-Est opoziția a fost mai fermă, dat fiind că cetățenii au conștientizat importanța acestor obiective. Din acest motiv, tunurile s-au îndreptat fix spre Europa de Sud-Est, unde au fost eliminate doar 33 de bariere, cum le numesc ONG-iștii.
Planul e făcut
Organizația Dam Removal Europe (DRE) a lansat deja proiectul „Extinderea demontării barajelor: plan de implementare pentru Europa de Sud-Est”, cu un buget de 1,2 milioane euro. În acest proiect, organizația este coordonată de WWF Olanda și susținută de Programul European Open Rivers, reunind parteneri ca Fauna & Flora, MedINA Grecia, WWF Adria, WWF Slovacia, Wetlands International Europe și Rețeaua Europeană a Râurilor. Raportul privind progresul în eliminarea barierelor în Europa de Sud-Est arată 33 de bariere eliminate în șapte țări și peste 130 de activități de restaurare a râurilor desfășurate. În România, în 2024 și 2025 au fost inventariate pentru demolare 4 baraje și la alte 4 se fac lucrări de dinainte de demolare, susține DRE.
Totul pornește de la Bruxelles
Potrivit Dam Removal Europe, în întreaga Europă, râurile au fost puternic perturbate, fiind înregistrate peste 1,2 milioane de obstacole în interiorul râurilor, cum ar fi baraje, baraje de suprafață și podețe, iar alte bariere sunt încă în curs de construcție. ”Importanța ecologică a râurilor cu curgere liberă și rolul eliminării barierelor au fost abia recent recunoscute pe deplin la scară europeană. Un punct de cotitură major a venit pe 18 august 2024, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului Uniunii Europene privind restaurarea naturii, una dintre cele mai ambițioase cerințe ale sale fiind restaurarea a cel puțin 25.000 de kilometri de râuri la o stare naturală, de curgere liberă până în 2030”, semnalează DRE.
Bariere redundante?
Organizația consideră că această cerință ar fi transformatoare pentru ecosistemele de apă dulce, deoarece vizează direct fragmentarea pe scară largă cauzată de infrastructura învechită. ”Îndepărtarea barierelor redundante este esențială pentru restabilirea dinamicii fluxului natural, transportul sedimentelor și ciclul nutrienților – procese care susțin biodiversitatea și serviciile ecosistemice – eliminând în același timp pericolele pentru siguranță reprezentate de structurile în descompunere. Plasarea îndepărtării barierelor în centrul eforturilor de restaurare este vitală pentru revitalizarea ecosistemelor acvatice și pentru asigurarea de peisaje mai sănătoase și mai rezistente la schimbările climatice atât pentru oameni, cât și pentru fauna sălbatică”, mai arată organizația.
Bani grei
Proiectul „Extinderea eliminării barajelor: plan de implementare pentru sud-estul Europei” nu beneficiază doar de finanțarea de 1,2 milioane de euro. Și asta pentru că proiectul este susținut financiar de Programul European Open Rivers, o fundație caritabilă înregistrată în Olanda și finanțată de Arcadia, cu un buget de 42,5 milioane de euro pe o perioadă de opt ani (2021-2029), care finanțează proiecte din oricare dintre cele 51 țări ale Europei. Banii vor fi direcționați către consolidarea capacităților și diseminarea cunoștințelor prin instruire, producerea de materiale, buletine informative, îndrumări practice pentru guverne, ONG-uri și comunități locale, consolidarea politicilor de sprijin și autorizare, precum și creșterea gradului de conștientizare a publicului prin evenimente și conectarea cu presa, mai arată Național.ro.
