Recent, am primit din partea cercetătorului și scriitorului dr. Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, noul său volum, intitulat „Înființarea Consiliului Județean Gorj. Mandatul 1864-1868”.
Lucrarea la care ne referim este rezultatul unei minuțioase cercetări asupra istoricului sistemului administrației publice românești, în speță înființarea consiliilor județene, respectiv a Consiliului Județean Gorj.
De remarcat că această lucrare vede lumina tiparului după ce anterior o altă lucrare axată pe începuturile sistemului administrației publice românești ca urmare a legislației promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, lucrare intitulată ”Alegătorii gorjeni în perioada 1863-1866”.
Așa cum subliniază și prof. univ. dr. Sorin-Liviu Damean în „Prefața” volumului „la origini”, lucrarea la care ne referim „reprezintă teza de doctorat a domnului Adrian-Marcel Tudor-Drăghici, în domeniul Istorie, elaborată sub coordonarea noastră și susținută cu succes în anul 2023”.
În primul din cele opt capitole, intitulat „Județul Gorj. Formarea și organizarea administrativ-teritorială”, autorul realizează o trecere în revistă a evoluției administrativ-teritoriale în spațiul de la sud de Carpați, în mod special a zonei Olteniei, de la primele forme de organizare până în anul 1864. Autorul face succinte referiri la apariția primelor județe pe teritoriul actual al județului Gorj, precum și la istoricul județelor Jaleșului, Motrului și Gilortului, care au reprezentat principalele teritorii ce au format județul Gorj. Totodată mai aflăm faptul că „prima atestare documentară cu numele de județul Gorj a fost la data de 29 iulie 1497, într-un document semnat de Radu cel Mare”. De asemenea, autorul ne pune în temă și cu faptul că în anul 1727, conform unei statistici a vremii, când Oltenia se afla sub ocupație austriacă, „județul Gorj era împărțit în patru plăți: Plasa de Sus, Plasa de Mijloc, Plasa de Margine și Plasa de Jos”. În timp structura administrativ-teritorială a dus la creșterea numărului de astfel de structuri la nivelul județului Gorj, ajungând ca în anul 1831, acesta să fie format din zece subdiviziuni administrative , respectiv opt plăși și două plaiuri cu un număr total de 258 de sate. Anul 1864 a reprezentat anul marilor reforme administrative, prin adoptarea Legii comunelor urbane și rurale și a Legii de înființare a Consiliilor Județene conform căreia județele primeau personalitate juridică.
În capitolul II autorul face o prezentare a Legii pentru înființarea Consiliilor Județene adoptată de Adunarea Electivă a Românei în ședința din 10 martie 1864 și promulgată de Cuza Vodă la 31 martie 1864.
În capitolul următor, autorul face o scurtă prezentare a unei inițiative guvernamentale din anul 1865, conform căreia numărul județelor din România s-ar fi redus de la 32 la 17, iar județul Gorj ar fi dispărut, ceea ce nu s-a întâmplat.
Apoi, autorul abordează problematica înființării Consiliului Județean Gorj din anul 1864, ca urmare a aplicării Legii pentru Înființarea Consiliilor Județene și a alegerilor din același an. Conform afirmațiilor autorului, aflăm faptul că urmare cercetărilor efectuate cu referire la alegerile din anul 1864 pentru înființarea Consiliului Județean Gorj „nu au fost găsite listele electorale ale județului Gorj”, analiza autorului bazându-se pe listele aferente anului 1865.
Mai aflăm faptul că în anul 1865 județul Gorj, era format, din punct de vedere administrativ, din patru plăși (Amaradia, Gilortului, Ocolu, Jiu) și două plaiuri (Vâlcan, Novaci).
De asemenea autorul prezintă componența primului Consiliu Județean Gorj, pentru ca în capitolul V să fie prezentați președinții Consiliului Județean Gorj în mandatul 1864-1868, respectiv Zamfir Pârăianu (1965-1866) și Dimitrie C. Frumușanu (1866-1868), prefecții județului, secretarii Consiliului Județean Gorj, precum și Comitetul Permanent al Consiliului Județean Gorj în mandatul electoral 1864-1868.
Capitolul VI, este dedicat sesiunilor de lucru, ordinare și extraordinare al Consiliului Județean Gorj în ciclul electoral 1864-1868, cu detalii asupra fiecărei sesiuni. De asemenea tot aici autorul abordează și alte aspecte legate de județul Gorj în mandatul electoral menționat, cum ar fi: situația județului Gorj în 1866, participarea județului Gorj la Expoziția Universală de la Paris din 1867, problema acordării diurnei pentru consilieri, aplicarea Reformei agrare, problema banilor împrumutați din bugetul județului, regulamentele interne șa.
Un capitol distinct este alocat organizării diferitelor servicii ale județului Gorj în perioada 1864-1868, aici fiind vorba de: Serviciul Sanitar al județului, Serviciul Instrucțiunii Publice, Serviciul Penitenciar și Arest Preventiv, Cazarma dorobanților, Serviciul Poștal Rural și Drumurile și căile de comunicație.
În ultimul capitol, autorul prezintă o serie de aspecte legate de întocmirea bugetelor de venituri și cheltuieli ale Consiliului Județean Gorj în perioada menționată anterior, rolul bugetului în administrarea finanțelor publice locale, iscusința gestionării acestora, precum și unele interese particulare sau de grup în întocmirea și execuția acestor bugete.
În concluziile sale, autorul subliniază faptul că „Reforma administrației locale din 1864 – prin apariția Consiliilor Județene, a Consiliilor Comunale, prin noua organizare a localităților, dar și prin modificarea legii electorale, toate realizate în prima perioadă a anului 1864 – a avut rezultatele scontate, noua administrație județeană reușind să rezolve multe din problemele particulare ale județului”.
De remarcat, faptul că, informațiile din conținutul lucrării sunt susținute de către autor și prin alocarea unei importante părți din acest volum, mai multor anexe care au constituit instrumente de lucru de-a lungul cercetării sale. Dintre aceste anexe amintim pe cea care reproduce legea pentru înființarea Consiliilor Județene din 31 martie 1864, regulamentele interne ale Consiliului Județean și ale Comitetului Permanent, date statistice ale comunelor din plășile și plaiurile județului, liste cu alegători ș.a.
Lucrarea poate fi considerată un deschizător de drum pentru cercetătorii care vor aborda, în viitor, aspecte ale sistemului administrației publice, mai ales și prin faptul că documentarea acestei lucrări a fost realizată de către autor printr-un efort considerabil, la Arhivele Naționale din București, având în vedere că în fondul de documente al Arhivelor Județului Gorj nu se găsesc documentele din perioada respectivă. Se pare că acestea au fost arse de către „armata germană și austro-ungară în Primul Război Mondial”.
În cele ce urmează, apreciem a fi oportun să prezentăm și câteva informații succinte despre autor.
Adrian-Marcel Tudor-Drăghici s-a născut la 12 octombrie 1977, este licențiat în Științe Juridice (Universitatea ”Titu Maiorescu”), specializarea Drept, absolvent al masteratului Managementul Afacerilor (Universitatea ”Titu Maiorescu”) și doctor în Istorie al Universității din Craiova(2023), în prezent fiind viceprimar al Municipiului Târgu Jiu și cercetător științific la Institutul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare din cadrul Universității ”Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.
Anterior a lucrat în mai multe societăți, instituții sau organizații, unde a deținut inclusiv funcții de conducere, printre care este de remarcat funcția de viceprimar al Municipiului Târgu-Jiu, pe care a mai deținut-o în perioada 2015-2020. De menționat și faptul că Adrian-Marcel Tudor- Drăghici este implicat și în activitatea politică deținând de-a lungul anilor diferite funcții de conducere în cadrul unor organisme politice.
Pasionat de istoria locală, Adrian-Marcel Tudor-Drăghici cercetează și scrie. Debutul editorial al lui Adrian-Marcel Tudor Drăghici are loc în anul 2019 cu volumul ”Orașul Eroilor” apărut la Editura Măiastra din Târgu Jiu.
Pe lângă volumul la care ne-am referit mai sus, îl regăsim pe dr. Adrian-Marcel Tudor-Drăghici în calitate de autor sau coautor și a altor volume, astfel: „Înființarea Consiliului Județean Gorj, sesiunea 1864-1865”, Editura Academica Brâncuși, octombrie 2023; ”Târgu Jiu în schițe și culoare”, album monografic, coautor alături de Daria Ionescu Haidău, Editura Academica Brâncuși, Târgu Jiu, 2023; „Alegătorii gorjeni în perioada 1863-1866”, Editura ”Academica Brâncuși”, Târgu Jiu, 2022; ”200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu”, coord.: Adrian Tudor Drăghici, Marius Badea, Daria Ionescu Haidău, Editura Thoth, Târgu Jiu, 2021; ”Orașul Eroilor. Bătălia de la podul Jiului”, ediția a I-a, Editura Măiastra Târgu-Jiu, 2019; ”Orașul Eroilor. Bătălia de la podul Jiului. Cronică ilustrată”, ediția a II-a, Editura Princeps, București, 2020.
Totodată, Adrian Tudor Drăghici este realizatorul scenariului și regizorul filmului documentar „Comisarul Popilian – Eroul de la Podul Jiului” (2018) și a documentat scenariul pentru filmul artistic „Gata Oricând. Eroii de la Podul Jiului” (2022).
De menționat și faptul că, în calitatea sa de om de cultură, Adrian-Marcel Tudor-Drăghici a făcut parte din echipa care a întocmit dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO:
În final, folosim prilejul pentru a-i adresa felicitări autorului și a-i ura succes deplin în materializarea viitoarelor sale proiecte de cercetare și scriitoricești.
dr. Victor Troacă, Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban”
