În fiecare zi de 29 august, la sfârşitul anului bisericesc, se face pomenire de tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, cel care a botezat în râul Iordan pe Mântuitorul Hristos și despre care Domnul Însuși a spus că nu este om mai mare născut din femeie pe pământ ca acesta. Ca preot de mir, le spun enoriaşilor că este post negru amintindu-le că Sfântul Ioan Botezătorul a trăit ca un înger pe pământ şi de aceea în iconografia creștină apare zugrăvit cu aripi, dăruit cu o singură misiune, și anume aceea de a face deschise căile Domnului pe pământ, de a pregăti calea Celui care a adus iertarea pentru cei păcătoși, lăsând să se întrevadă mila și iubirea lui Dumnezeu față de neamul omenesc. Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului are mai multe zile de prăznuire, între acestea numărându-se şi ziua martiriului său prin tăierea Capului, pe 29 august. Ştim că predicatorul ascet care a săvârșit Botezul lui Iisus în râul Iordan a fost decapitat la ordinul regelui Irod Antipa, la cererea Salomeei, fiica Irodiadei, iar, chipul său este zugrăvit în picturi îmbrăcat fie într-o haină din păr de cămilă, uneori asociată cu o mantie roșie, culoare aleasă pentru a simboliza martiriul său, fie purtând numai mantia roșie, acest accesoriu fiind folosit și în imaginile decapitării. Într-o primă reprezentare a scenei cu Salomeea ținând capul Sfântului Ioan Botezătorul, dar, ca un paradox, trăsăturile delicate și liniștea de pe figura Salomeei contrastează cu imaginea capului decapitat al sfântului, așezat pe o tavă pe care femeia o ține în mâini. Ca să completăm imaginea sa edificatoare, Sfântul Ioan ducea o viață aspră, potrivită misiunii sale, era îmbrăcat în piei de cămilă și umbla desculț prin pustie, hrănindu-se numai cu miere și cu lăcuste sălbatice. Cuvântul lui era puternic și s-a făcut auzit în tot ținutul pustiei, încât toți veneau să-l vadă și să-l audă, pentru că propovăduia botezul pocăinței. El boteza cu apă și îi pregătea pe cei dornici să se întoarcă la Dumnezeu pentru botezul de foc al Mântuitorului, cu Duh Sfânt. Despre Mântuitorul, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul spunea că nu este vrednic să-i dezlege curelele încălțămintei. El a fost cel care a văzut pe Duhul Sfânt în chip de porumbel pogorându-se deasupra lui Hristos la Iordan, când mâna sa tremurândă L-a botezat pe cel lipsit de păcat, Domnul care a lua asupra Lui păcatele lumii. Regele Irod se temea de Sfântul Ioan Botezătorul, pentru că «glasul celui ce strigă în pustie» era puternic și de neoprit. Cu toate că Irod Antipa îl cinstea pe Sfântul Ioan în inima sa, totuşi, el a iubit mai mult slava deșartă a lumii decât mărturia Domnului care mustra fărădelegea prin gura prorocului Său: «Nu ți se cade ție să ai de soție pe femeia fratelui tău» (Irodiada). Aşadar, Irod a căutat un prilej pentru a-i închide gura Prorocului, și l-a băgat în temnița din subsolul palatului său, iar, pentru că atunci era ziua de naștere a lui Irod, Irodiada căuta un prilej ca să se răzbune pe Sfântul Ioan Botezătorul pentru îndrăzneala lui de a interveni între ea și Irod. La petrecerea de la palat au fost invitați toți marii dregători ai regatului, mai ales că dansul voluptos al Salomeei, fiica Irodiadei, l-a făcut pe Irod să-și piardă mințile și să se jure că-i va da acesteia orice va cere de la el, până la jumătate din averea sa. Îndemnată la rele, la sfatul mamei sale, Salomeea i-a cerut lui Irod capul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul! Deci, auzind această dorință a Salomeeii, mult s-a frământat Irod pentru că ținea la Sfântul Ioan Botezătorul, însă din pricina jurământului său, n-a putut face nimic, fiind de față toată suita demnitarilor cetății. Luând hotărârea să împlinească cerința diavolească a tinerei dansatoare, Irod a trimis în temniță un călău ca să aducă imediat capul Prorocului Ioan pe o tavă. Se relatează faptul că i-a fost adus Irodiadei capul însângerat al Prorocului Ioan care încă vorbea și mustra fărădelegea ei, aşa că de teamă că Ioan ar putea învia, Irod a dat ucenicilor doar trupul, păstrând capul deoparte. După aceea, ucenicii au îngropat numai trupului Sfântului Ioan în Sevastia, după care au pornit în căutarea lui Iisus, Mesia Cel vestit de Sfântul Ioan Botezătorul, pentru a-i relata despre cele întâmplate. În concluzie, putem spune că procesiunea îngropării capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este una complexă și tainică, deoarece, se spune că la început Irodiada ar fi luat sfântul cap și l-ar fi îngropat adânc în curtea casei ei, pentru că ulterior au existat trei pierderi și trei aflări ale cinstitului Cap al Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântul Proroc binecuvântat care este și rămâne chipul pocăinței și al sfințeniei desăvârșite, al moralității și al curăției, al virtuților și al trăirii duhovnicești îndumnezeite. În această zi, la slujba Sfintei Liturghii, le spun enoriaşilor mei că Sf. Proroc Ioan Botezătorul a fost ultimul dintre profeții Domnului, care s-a învrednicit a-L vedea pe Dumnezeu întrupat pentru a-L vesti lumii, iar, lupta sa până la moarte împotriva păcatului și a fărădelegii înseamnă pentru noi o pildă de trăire creștină, mai ales astăzi, când lumea secularizată ne îndeamnă la o viață departe de poruncile lui Dumnezeu. Nu putem încheia fără a spune încă o dată că Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, iar, în această zi, creștinii postesc aspru, și cei care pot, țin post negru, până seara, iar, din evlavie pentru acest mare sfânt al neamului creștinesc, credincioșii din anumite zone ale țării nu folosesc cuțitul la tăiat pâine sau la alte treburi casnice.
Preot CORNESCU Valentin DANIEL, Parohia Miluta, Borăscu
