Motto:
„O singură rugăciune am: „Doamne, să nu mă lași niciodată să fiu mulțumit cu mine însumi.” – Lucian Blaga
„Cultura unui popor e sufletul lui.” – Nicolae Iorga
„Unde nu e viață spirituală nu e istorie.” – Vasile Pârvan
„Toată viața am fost atras de știință și cultură, am rămas un autodidact încercând să străbat tainele istoriei și ale lumii.” -Ion Mocioi
La Roma, pe vremea împăratului August, a existat un înalt dregător, Caius Cilnius Maecenas, care, posesor al unor imense averi, își ținea palatele și grădinile deschise oamenilor de litere și artă, oferindu-le ospețe și ajutoare bănești. Horațiu, în odele sale, iar Vergiliu, în „Georgicele”, i-au sporit celebritatea. Acest nume face parte din categoria numelor proprii care au devenit substantive comune. Cu timpul, a căpătat sensul de protector al artelor, susținător al artiștilor.
De mult timp ne bătea gândul să facem o vizită la Muzeul Artelor de la Telești, încropit de profesor doctor Ion Mocioi, printr-o muncă benedictină, migăloasă, care durează de mai mulți ani și aflat în continuă dezvoltare. În naivitatea noastră, credeam că acest Templu al Artelor este adăpostit într-o clădire pusă la dispoziție de autoritățile locale. Da de unde?!…Este ctitoria domnului profesor doctor Ion Mocioi, așezată lângă casa părintească a distinsei doamne Luxița Mocioi, soția domniei-sale, acolo unde a crescut băiatul domniilor lor, azi profesor de limba și literatura română.
Pentru că satul Găleșoaia, care l-a adus pe lume, a dispărut de pe harta țării, domnia-sa a luat decizia să întemeieze acest muzeu în localitatea de origine a soției, Telești. Atașamentul față de Găleșoaia a fost transferat la Telești. În gândul nostru: „Într-o familie cu adevărat durabilă iubirea se reinventează mereu.” Probabil au dorit, prin această instituție, să transmită un mesaj, pentru viitorime, deopotrivă patetic și testamentar, având în vedere că activitatea muzeistică va fi continuată de băiatul domniilor lor, Daniel Mocioi.
Va fi un muzeu deschis tuturor iubitorilor de artă. Imensele bogății materiale ale lui Maecenas se transpun în nenumăratele ctitorii întemeiate de profesor doctor Ion Mocioi, aflat la cârma culturii gorjene peste două decenii, de asemenea, pe parcursul vieții. Vizita la acest muzeu al Artelor și al Științelor ne-a provocat o mare și neașteptată mirare, admirație, emoție, uimire și surprindere de ce a putut să facă domnul profesor doctor Ion Mocioi. O splendoare! O acțiune de-a dreptul temerară care solicită pricepere, pasiune și multă răbdare, bineînțeles, și mijloace pecuniare.
La parter se află, în prima cameră, scriitorii gorjeni, iar în cealaltă cameră, scriitoarele gorjene, ale căror cărți sunt frumos aranjate în rafturi, iar, deasupra lor, se află pozele acestora, color, mărite și înrămate. La etaj sunt istoricii, filozofii, pictorii, sculptorii și muzicienii. O galerie de portrete ale personalităților gorjene consacrate artelor și științelor. Nu lipsesc și câteva picturi și sculpturi. Pozele sunt înrămate în tablouri de mărimi considerabile și așezate pe pereții camerelor. Pereții acestor camere sunt „tapetați” cu portretelor lor.
Ivit în viață la 3 octombrie 1940, în satul Găleșoaia, cu locuitori specializați în arta ceramică ce dăinuie din veacuri, iar patronimele „Mocioi” și „Rovența” sunt predominante. Școlit mai întâi în Găleșoaia, în clasele primare, grație unei renumite familii de dascăli, prinde drag de cititul cărților, continuă clasele gimnaziale la Câlnic, apoi cele liceale la Școala Medie Nr.3 din Târgu Jiu, azi Colegiul Național „Spiru Haret”. Pe tot parcursul școlar a avut parte de dascăli tot unul și unul. Urmează studiile superioare la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, apoi studii postuniversitare de perfecționare în publicistică, la București și continuă studiile doctorale la Facultatea de Filozofie a Universității București, între anii 1977-1981, finalizate cu o diplomă de Doctor în Filozofie, specialitatea Estetică, în 1981. După o statistică prezentată de un reputat jurnalist, în 1989 erau numai 7000 de doctorate, pe când, în prezent, s-a ajuns la o cifră record, de aproape 70.000 de persoane deținătoare ale acestui titlu.
Este îndeobște cunoscută omnilateralitatea acestei distinse personalități conștiente că omul este „măsura tuturor lucrurilor”, cumulul faptelor sale: profesor, om de cultură, scriitor, brâncușiolog, istoric și critic de artă cultă și populară, folclorist și etnolog, istoric, lingvist, ziarist și politician.
Înainte de toate, este de menționat profesoratul în învățământul preuniversitar, general, la Școala Generală Nr. 4, Vulcan (Petroșani); Școala Generală Nr. 3 din Târgu Jiu, director, 1971-1973; în învățământul preuniversitar, liceal, 1990-2000, la Liceul Nr. 3 și Liceul Nr. 5 din Târgu Jiu; în învățământul superior particular, îndeplinind și funcția de rector și în învățământul superior public, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, îndeplinind și funcția de Șef de catedră, urcă pe toate treptele unui cadru universitar. În acest timp a publicat studii și comunicări științifice privind reorganizarea și modernizarea învățământului și orientarea profesională a elevilor. Pentru studenți, este semnatarul cărților: „Politologie”, „Deontologia funcției publice”, „Logică juridică”, „Sociologie juridică”.
Prin personalitatea domnului profesor doctor Ion Mocioi, cultura gorjeană a ajuns pe mâini bune, mai bine de două decenii, lucrând mână-n mână cu subalternii săi. A devenit expert în semnele culturii. A inițiat înființarea unor instituții culturale în localitățile gorjene: muzee, case de cultură, cămine culturale, biblioteci, cinematrografe.
De amintit: Casa Memorială Iosif Keber, Muzeul Memorial și Biblioteca de Artă amenajate în această istorică clădire, Muzeul de Artă „Constantin Brâncuși”; Muzeul „Tudor Arghezi” din Târgu Cărbunești; Muzeul Eroilor Gorjeni la Mătăsari; Muzeul de Artă din Telești aflat în curs de dezvoltare. Un merit indelebil, de neuitat al domnului profesor doctor Ion Mocioi este readucerea unor personalități gorjene de diferite ocupații în lumea din care au plecat prin evocarea lor în monografii sau micromonografii: poeții Nicolae Burlădescu-Alin și Ion-Gheorghe Anglițoiu, scriitorul Emanuel Părăeanu, istoricul Alexandru-Ștefulescu, pictorul Iosif Keber, actrița Elvira Godeanu, geologul Ion Popescu-Voitești, constructorul inginer Emil Prager și legendara eroină de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu și alții.
Creator de beletristică, profesor doctor Ion Mocioi a scris volumele de poezii: „Drum în timp”, „Tăcerea statuilor” și „Fabule esopiene”, toate reunite în volumul de „Poezii”, „Opera omnia. Poezia contemporană”, Editura Tipo Moldova, Iași, 2016. De reținut: „Începuturile poeziei române culte”, „Poeți și poezie în Gorj”, „Poetul Ion Mara” și nenumărate studii și articole de literatură publicate în: „Litua”, „Gazeta Gorjului”, „Gorjul literar”, „Cuget liber” etc.
Brâncușiolog de talie națională și internațională, „cercetător total al creației brâncușiene”(Victor Crăciun), a scris cărți, studii și articole despre genialul Brâncuși: „Constantin Brâncuși-viața”, „Constantin Brâncuși-Opera”, „Estetica operei lui Brâncuși”, „Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu”, Documentar ,, Brâncuși în portrete”.
Este printre întemeietorii brâncușiologiei. În Muzeul de la Teleşti am admirat tomuri cu dimensiuni impresionante despre Brâncuşi.
Istoric și critic de artă cultă a dat publicității cărțile: „Artă și artiști”, „Pictorul Iosif Keber”, „Sculptorul Iosif Schmidt- Faur”, „Icoanele lui Iosif Keber”, la care se adaugă studii și articole publicate în „Litua”, „Gorjeanul”, „Caietele Columna”.
În calitate de folclorist și etnolog, doctor Ion Mocioi a publicat cărți de artă populară: „Ceramica populară din Gorj” (colaborare); „Arta populară în contextul practicii culturale contemporane”; „Tradiție și contemporaneitate în arta populară românească”(colaborare); „Cultură, tradiții și obiceiuri specifice în Gorj” (colaborare). Cărți de foclor: „Cântece de pe Tismana”, „Catrene populare”, „Maria Lătărețu”. Nelipsite sunt numeroasele studii și articole publicate în presă despre bibliografia folclorului gorjenesc, despre jocurile populare românești și despre cultura de masă.
În ipostaza de istoric a dat publicității cărțile: „Tudor Vladimirescu”, „Ecaterina Teodoroiu”, „Alexandru Ștefulescu”, „Mărturii arheologice în Gorj”(colaborare), „Județul Gorj” (colaborare), „Târgu Jiu”. Acestora li se adaugă studiile și articolele de istorie publicate în presă, studiile de istorie a presei și de muzeologie.
Profesor doctor Ion Mocioi a avut și preocupări lingvistice concretizate în cărțile: „Discul de la Phaistos”, „Lexicul limbii geto-dace” și studii și articole publicate în presă.
Politician moderat, făcând parte din Partidul România Mare, a fost senator gorjean în Parlamentul României, 1992-1996, și a activat în Comisia de Politică Externă a Senatului României, a participat activ la elaborarea a 390 de legi, în lunga perioadă de tranziție, de asemenea, în aceeași perioadă, a fost membru în Delegația Permanentă a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, la Strasbourg și în diverse capitale ale țărilor din Consiliul Europei. Cărți publicate: ,,Politologie” și ,,Deontologia funcției publice”. Studii și articole cu tematică politică au fost publicate în presă.
Profesor doctor Ion Mocioi a fost și este un harnic ziarist, fondator al unor publicații(,,Litua”, ,,Săptămâna Gorjeană”, ,,Spicon”), a deținut funcții de redactor-șef, redactor și director al unor publicații și colaborator al unor reviste apărute în țară. Este membru al Uniunii Ziariștilor din România și al Uniunii Internaționale a Jurnaliștilor. A întemeiat Editura ,,Spicon”, au fost publicate reviste și ziare. Lista cuprinzând cărțile editate este impresionantă, peste 80 de titluri.
Profesor doctor Ion Mocioi este de înălțime medie, cu un fizic agreabil, cu o fizionomie facială armonioasă, brună, cu o frunte înaltă urmată de podoaba capilară, cu o privire adâncă, vulturească. Este un om cu charismă (și carismă-DOOM3) și fotogenic. O remarcă izbitoare: eleganță vestimentară ieșită din comun și apreciată de cei care îl cunosc. Distinsa doamnă Luxița Mocioi, probabil, singura care ar putea să deconspire punctele de atracție, a ținut și ține să-și poarte iubitul și partenerul de o viață ,,ca scos din cutie”. Colateral am aflat câte ceva despre frumoasa poveste de dragoste platonică, romantică și spirituală. Este vorba de aceea perioadă ,,de îndrăgostire înaintea mariajului, absolut necesară, care te înalță, te imbogățește, iar iubirea devine regina sufletului”, așa cum arată celebrul medic clujean, Teofil Lung, în ,,Mantaua lui Hipocrate”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012. Acest medic este dezamăgit de libertatea sexuală în Românoia de azi și în lume cu tendința de a cădea în libertinism. Același constată că actul căsătoriei este în pericol, tot mai puține cupluri optează pentru un trai legal. Divorțialitatea de azi trebuie să ne îngrijoreze pe toți.
Despre exaltarea instinctualității și a sexualității fără reproducere, o dominantă a zilelor noastre, vorbește și savantul Dumitru Constantin- Dulcan, în cartea ,,În căutarea sensului pierdut”, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Eikon, Cluj-Napoca, 2008.
Dacă la anii tineri ai generației noastre, în prezent, aflată spre crepusculii vieții, pentru majoritatea fetelor, castitatea era o cinste, o fală, în zilele noastre, în schimb, a devenit o povară de care trebuie să scape cât mai repede. S-au schimbat vremurile precum s-a schimbat și vremea. Ne-am mondializat și noi.
Facem parte din generația ce aparține civilizației cuvântului, pornită din Galaxia Gutenberg și rămânem adepții acesteia, deși trăim din plin în cea de-a doua revoluție după inventarea tiparului, provocată de informatică și de tehnologiile sofisticate inventate, trecând la civilizația imaginii. Numai că ,,imaginea dislocă spiritul, în timp ce cuvântul îl construiește, îl edifică.” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). Păcat că, în zilele noastre, se citește tot mai puțin, tinerii ar trebui să redescopere pasiunea cititului, să lase alte preocupări în detrimentul lecturii.
Revenind la ,,Omul”, profesor doctor Ion Mocioi, după aceste mici digresiuni, este necesar să evidențiem spiritul managerial, întreprinzător și persuasiv, a fost și este o persoană de acțiune și inițiativă, de atitudine și rectitudine. Este o personalitate sobră, sociabilă și generoasă, iar în comportamentul cotidian este un adevărat gentleman. Expert în muzeistică, este un etalon în cultura gorjeană și un bun patriot, cuvânt tot mai rar folosit, considerat de unii ca fiind desuet. În cazul acesta, prof. dr. Ion Mocioi este un patriot în sensul afirmației lui Eminescu: ,,Patriotismul, cu toate acestea, nu este iubirea țărânei, ci iubirea trecutului. Fără cultul trecutului nu există iubire de țară”. A demonstrat că are un cult pentru trecut prin monografiile de readucere printre noi a unor personalități gorjene consacrate artei și științei.
Nemiloasa clepsidră a timpului și-a pus amprenta în oarecare măsură pe fizic, dar nu corespunzătoare vârstei. Mersul și verticalitatea încă nu sunt gârbove, iar spiritul tot vioi îl determină să fie în continuare setos de cunoaștere, fără a renunța la ,,arma” scrisului.
Se poate mândri cu palmaresul izbânzilor sale, dar omne tempus(lat.-întotdeauna), a evitat capcanele vanității. Dornic de provocări intelectuale, te simţi ultraconfortabil într-o conversaţie cu domnia-sa. Profesor doctor Ion Mocioi a fost născut să fie dedicat studiului, cunoașterii, nu olăritului practicat de înaintașii săi.
În concluzie, fiul olarului din Găleșoaia și-a onorat destinul, o viață trăită într-un perpetuu mecenat (Mecena). Distinsa doamnă Luxița Mocioi, indirect, a participat la actele de cultură ale soțului, prin preluarea atribuțiilor familiale şi prin susţinerea permanentă a acestuia în toate acţiunile culturale iniţiate şi întreprinse.
Nu trebuie să pierdem din vedere că pentru laboriozitatea sa, pe parcursul vieții, drept recunoștință i s-au conferit Titlul ,,Meritul Cultural”, zeci și zeci de diplome de excelență și înscrisuri de onoare atribuite de varii instituții.
Pe 3 octombrie 2025, înregistrează pe răbojul timpului o vârstă respectabilă, 85 de ani. De iure, este cetățean de onoare a Municipiului Tîrgu Jiu, dar nu și de facto. Trăim cu convingerea că Mai Marii Târgu Jiului, Consiliul Local, vor avea înțelepciunea să-i confere titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Târgu Jiu, pentru întreaga sa activitate, pentru deosebitele servicii culturale, științifice și artistice aduse Gorjului, cu atât mai mult că este și posesorul Titlului de Cetățean al Europei, conferit de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.
Ar fi o replică adusă afirmației lui Emil Cioran: ,,N-am întâlnit om care să aibă o mai slabă aderență la valori ca românul”.
Constantin E. Ungureanu
