Astăzi, 6 septembrie 2025, a avut loc lansarea oficială a proiectului „Muzee de la sat. Oltenia”, prin care patrimoniul cultural rural din județele Gorj, Dolj, Vâlcea, Olt și Mehedinți a devenit accesibil publicului larg într-un format digital interactiv. Proiectul „Muzee de la sat” a fost inițiat în 2021 cu ediția dedicată Moldovei, a continuat în 2022 cu Muntenia, în 2023 cu Dobrogea și în 2024 cu Maramureș, ajungând astăzi la cea de-a cincea ediție, dedicată Olteniei. În județul Gorj, Casa Memorială „Ion Popescu-Voitești” din comuna Bălănești, și-a deschis porțile pentru vizitatori, între orele 18:00-22:00, în cadrul proiectului „NOAPTEA MUZEELOR LA SATE”, ediția I.
Prima ediție a Proiectului național „NOAPTEA MUZEELOR LA SATE”
În cadrul proiectului național „Muzee de la sat”, anul acesta a revenit zonei Oltenia, iar Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Bălănești, Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu și Filip Art Gallery a omului de cultură gorjean, Vasile Vasiescu, au organizat prima ediție a Proiectului național „NOAPTEA MUZEELOR LA SATE” la Casa Memorială „Ion Popescu-Voitești”.
Așadar, sâmbătă, 6 septembrie 2025, Casa Memorială a savantului Ion Popescu-Voitești, renovată și transformată în muzeu ce găzduiește Secția de Științele naturii a Muzeului Județean Gorj «Alexandru Ștefulescu» precum și un Centru de cercetare interdisciplinar al instituției muzeale, și-a deschis porțile pentru vizitatori, între orele 18:00 – 22:00, în cadrul proiectului „NOAPTEA MUZEELOR LA SATE”, ediția I.
Evenimentul de deschidere a avut loc în prezența doamnei Constantina-Anca BORDUȘANU, prim-vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, a domnului Ovidiu Pungan, primarul comunei Bălănești, a domnului Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj «Alexandru Ștefulescu», a domnului Valentin Chepeneag, șef secție Științele naturii ale Muzeului Județean Gorj, a strănepoților marelui savant, Ion (Oanță) Săceleanu și sora sa Doinița Pinoșanu-Săceleanu, a unei delegații a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Județului Gorj „Tudor Vladimirescu” (A.N.C.E. „R.M.” Gorj „T.V.”) formată din: col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, profesorul dr. Ion Mocioi, profesorul dr. Elena Cornoiu, profesorul Adela Ioana Dumitru, profesorul Grigore Haidău, col. (rtr.) Gigi Bușe, lt. col. (rtr.) Ovidiu-Gabriel Ghindă, ec. Lavinia Ghindă și optician Ionică Boștină, a unor reprezentanți ai Școlii Populare de Artă „Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu, precum și un numeros public.
Alocuțiunile au fost deschise de prim-vicepreședintele Consiliului Județean Gorj, care a spus că județul Gorj este bogat în obiective turistice dar și istorice cu care trebuie să ne mândrim. A punctat faptul că accesul în cele 10 instituții muzeale se poate face și prin cumpărarea tichetului online, intrând pe site-ul Muzeului Județean Alexandru Ștefulescu și cumpărând bilete la oricare dintre ele. Ne-a informat că: „Am dat drumul la o platformă de social media care se numește Gorj, acasă la Brâncuși, pe platforme de Facebook, TikTok și Instagram, de promovare a județului Gorj, de promovare a turismului din județul nostru”. Referitor la reabilitarea Casei Memoriale „Ion Popescu-Voitești”, doamna Anca BORDUȘANU a precizat că: „Vă spun din tot sufletul, nu știți câte drumuri la Consiliul Județean a făcut domnul primar pentru a putea, împreună, să reabilităm această bijuterie arhitecturală din spatele nostru” și a încheiat cu următoarea promisiune: „Consiliul Județean va face în continuare tot ce va putea pentru a ne promova județul în care cu toții ne-am născut”.
Domnul Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj «Alexandru Ștefulescu», a anunțat organizatorii acestui nou proiect cultural desfășurat în premieră la Bălănești, și a încheiat cu precizarea că: „La anul, vom organiza evenimente elaborate, deoarece se împlinesc150 de ani de la nașterea lui Ion Popescu-Voitești, savantul care a pus Gorjul pe harta geologică a României și Europei”.
Domnul profesor dr. Ion Mocioi, reprezentant al ANCERM Gorj și un mare om de cultură gorjean, a precizat că Ion Popescu-Voitești face parte dintr-o generație pe care Gorjul a dat-o prin nume mari. El s-a născut la 18 noiembrie 1876, în același an cu Constantin Brâncuși (19 februarie 1876), numai că a murit înaintea lui, în toamna anului 1944, în urma declanșării unui infarct miocardic ciudat, chiar într-un moment de relaxare, când venea de la vânătoare, în apropiere de casă, iar Brâncuși a murit 13 ani mai târziu, la 16 martie 1957, la Paris. Ion Popescu-Voitești a fost cunoscut mai mult în străinătate decât în România, unde a participat la foarte multe simpozioane și congrese științifice. A fost profesor la Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu unde a predat geografia și științele naturale, iar după ce a luat doctoratul a plecat prin lume să vorbească despre pământul României. A scris foarte mult pe această tematică. În nul 1910, s-a căsătorit cu profesoara Elena Luna Tomescu, pe care a iubit-o și a prețuit-o nespus, fiindu-i și de un real sprijin în întreaga sa activitate didactico-științifică. A urmat și o perioadă mai frământată pentru omul de știință, Ion Popescu-Voitești, determinată de participarea sa la două campanii militare, în timpul Războiului Balcanic din 1913 și Primul Război Mondial (1916-1918). În 1917, fiind pe front, s-a îmbolnăvit de tifos și internat la spitalul Spiridonia din Iași, scăpând cu greu de afurisita boală, ce avea să macine la acele timpuri mii de vieți omenești. După război, a început cariera didactică la Universitatea din Cluj (1919-1936), ajungând să îndeplinească și funcția de decan al Facultății de Științe din Cluj, dar și de director al Institutului Geologic ce funcționa pe lângă aceeași facultate (1919-1936), devenind apoi membru fondator al Academiei de Științe din România, în 1936. Tot în anul 1936 a încheiat activitatea la Universitatea din Cluj și a fost transferat la Facultatea de Științe de la Universitatea București unde a susținut o rodnică activitate. „În anul 1941 a construit această frumoasă casă, după planul arhitectului Iulius Doppelreiter, casă ce este și monument de arhitectură gorjenească, ce astăzi devine muzeu”, a spus domnul profesor și a încheiat cu regretul că până astăzi nu s-au scris cărți despre Ion Popescu-Voitești, dar s-au scris articole, publicate în presa locală, motivând că: „A fost un mare om al Gorjului și României, chiar și al Europei, pentru că el a impulsionat, în toată Europa, studiul Erelor Geologice și a fost un inițiator în studiul geologiei aprofundate”.
Tot de la Cultul Eroilor Gorj a vorbit și președintele filialei, col. (rtr.) dr. ing. Walter Loga, care a precizat că: „Suntem o delegație de la Asociația Națională Cultul Eroilor «Regina Maria» Filiala Gorj «Tudor Vladimirescu». Am o carte editată de Societatea Cultul Eroilor înființată în septembrie 1919 sub înalta ocrotire a majestății sale Regina Maria și prezidată de Înalt Preasfințitul doctor Miron Cristea, patriarh al României, în care sunt trecute atribuțiunile acesteia. La punctul C scrie așa: «Pentru comemorarea tuturor oamenilor de seamă ai Neamului care, prin grai, scris și fapte, au contribuit, în toate timpurile, la înălțarea țării noastre de astăzi și de totdeauna»”, apoi a concluzionat: „Noi am venit astăzi aici să-l omagiem pe Ion Popescu Voinești din două puncte de vedere. Ca geolog renumit, care a pus Gorjul pe harta lumii și ca ofițer al Armatei Române în misiunea sa din Marele Război (1916-1919). Deși a fost rănit, după spitalizare, a continuat lupta până la terminarea războiului. A fost un om deosebit pe care trebuie să-l prețuim și să-i aducem toate omagiile noastre”.
Domnul Ovidiu Pungan, primarul comunei Bălănești, a spus că este onorat de prezența noastră și a urat bun venit la Casa Memorială „Ion Popescu-Voinești”, cel mai important obiectiv al localității. A mulțumit conducerii Consiliului Județean și domnilor consilieri județeni și locali, domnului director al muzeului județean, pentru reabilitarea acestei clădiri istorice. „Știți cu toții că era într-un stadiu foarte avansat de degradare și mă bucur că s-a reușit această investiție. Sunt onorat și bucuros că în cadrul evenimentului «Noaptea Muzeelor la sate», acesta este primul muzeu din județ care are porțile deschise în această seară. Vă doresc să-l vizitați că nu veți regreta”. A povestit despre primele simpozioane dedicate lui Ion Popescu-Voitești, începute într-o sală de clasă la Școala Generală Ion Popescu-Voitești și s-a ajuns la un nivel foarte ridicat, desfășurate la Căminul Cultural. A mulțumit tuturor pentru participare și i-a invitat în muzeu, nu înainte de a invita la microfon și strănepoții marelui savant, Ion (Oanță) Săceleanu și sora sa, Doinița Pinoșanu-Săceleanu. Aceștia s-au bucurat de faptul că memoria distinsului lor înaintaș este cinstită cum se cuvine și în mod special pentru renovarea casei și transformarea ei în muzeu.
Domnul Valentin Chepeneag, a prezentat atelierele de țesut covoare manual, de olărit și de împletit coșuri de nuiele, apoi am intrat în clădirea muzeului. La parter este o valoroasă colecție paleontologică și de mineralogie, iar la etaj, pe hol, este bustul lui Ion Popescu-Voitești și fel de fel de documente, inclusiv o hartă în basorelief a Gorjului, apoi, biroul de lucru și dormitorul savantului, cu fel de fel de fotografii pe pereți. Este o frumusețe de muzeu. Veniți și vizitați-l!
Casa Memorială „Ion Popescu-Voitești”
Casa Memorială a savantului Ion Popescu-Voitești, situată în satul Voiteștii din Vale, comuna Bălănești, județul Gorj, a fost restaurată și a devenit muzeu, subordonat Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu. Monument de arhitectură, construită în 1941 de arh. Iulius Doppelreiter, casa adăpostește exponate evocând activitatea geologului și profesorului universitar Ion Popescu-Voitești, precum și o colecție de malacologie și paleontologie.
Aceasta este o casă monument istoric și cultural ce onorează viața și opera marelui geolog român, unde vizitatorii pot afla mai multe despre activitatea sa dedicată cercetării structurii geologice a României.
Imobilul este administrat de către Muzeul Județean de Istorie. Consiliul Județean Gorj a derulat lucrări de consolidare-restaurare a imobilului, dar și lucrări de reamenajare a terenului aferent. „Aici vor fi organizate Secția de Științele naturii a Muzeului Județean Gorj «Alexandru Ștefulescu» precum și un Centru de cercetare interdisciplinar al instituției muzeale, fiind cunoscut faptul că marele savant Ion Popescu-Voitești (noiembrie 1876 – octombrie 1944) a lăsat moștenire județului Gorj o valoroasă colecție paleontologică și de mineralogie. Astfel, expoziția permanentă amenajată în cadrul obiectivului turistic va cuprinde elemente privitoare la viața și activitatea geologului Ion Popescu-Voitești: documente, fotografii, obiecte personale dar și o colecție de geologie (diferite tipuri de flori de mină) și malacologie“, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Județean Gorj.
Execuția intervențiilor de consolidare-restaurare au avut loc în perioada septembrie 2021-septembrie 2023 și a respectat termenul stabilit în contract. Investiția s-a realizat în integralitate cu fonduri din bugetul propriu al județului Gorj, valoarea totală fiind de aproximativ 4 milioane de lei (inclusiv T.V.A.). Casa monument are o nouă instalație electrică, sanitară, instalație de paratrăsnet și de împământare, instalația de încălzire (cu pompă de căldură) și aer condiționat.
Pe lângă frumusețea arhitecturală și destinația științifică, monumentul istoric din Bălănești dezvăluie și o poveste romantică, de familie. După finalizarea construcției, ce poartă amprenta arhitectului Iulius Doppelreiter ca multe alte edificii din Târgu Jiu, marele savant Ion Popescu-Voitești hotărăște ca imobilul să poarte numele soției sale, Elena (Luna – cum i se spunea familiar), cu a cărei personalitate se va identifica și pe care o va iubi și respecta până în ultima clipă a vieții sale. Construită în stil neoromânesc, «Vila Luna» se remarcă printr-o frumoasă volumetrie și un decor sobru care îi oferă o notă de unicitate. Concepută pe două nivele, pe lângă partea de funcționalitate gândită prin accesul facil exterior-interior dintr-un vestibul spațios și modul de compartimentare a spațiilor principale, se evidențiază o frumoasă scară de lemn masiv cu motive tradiționale care domină întregul interior al casei. Inspirația din arhitectura populară gorjenească se va regăsi și la pridvoarele și logiile foarte ample ce definesc conturul imobilului precum și la ușile sculptate de la intrare.
Gigi BUȘE
