1.Expoziție de manuscrise-olograf și salonul editorial
Tot cugetând cum să încep acest reportaj, această relatare a unui important eveniment cultural, acest articol despre soarta ingrată a literaturii române actuale, de după 1990, m-am trezit sunat de un redactor de la o televiziune locală, ziarist ca și mine și cunoștință veche, care m-a invitat să ne convorbim despre Atelierul Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”. I-am acceptat invitația și gândurile-mi și-au limpezit orizontul hermeneutic.
La cea de-a XXIX-a ediție, ținută în frumoasele zile de toamnă de 3 și 4 octombrie 2025, la Târgu Jiu, la Brădiceni și la Arcani, s-au întâmplat niște fapte de ordinul miracolului. Primul aspect este cel al regenerării din temelii, al reîntineririi salutare, manifestarea fiind deopotrivă festivă și creativă, de sărbătoare dar și de muncă instructivă, educativă, spirituală. Cel de-al doilea aspect a constat într-un fabulos salon editorial, precedat de vernisajul unei expoziții de manuscrise olografe din colecția poetului George Drăghescu, donate de marii laureați ai A.N.P.C.P „S.L.B.” între anii 1997-2025. Profit de prilej să reamintesc pe marii premiați pentru Opera Omnia: Ion Popescu Brădiceni (1997), Ion Horea (1998), Radu Cârneci (1999), Anghel Dumbrăveanu, Petre Ghelmez (2000), George Țărnea, Mircea Tomuș (2001), Mircea Bârsilă, Gheorghe Grigurcu (2002), Gabriel Chifu, Gabriel Dimisianu (2003), Valentin Tașcu, Alex Ștefănescu (2004), Ion Vartic, Paul Aretzu (2005), Marian Drăghici, Barbu Cioculescu (2006), Adrian Dinu Rachieru, Șerban Foarță (2007), Ilie Constantin, Nichita Danilov (2008), Tudorel Urian, Adrian Alui Gheorghe, Mircea A. Diaconu (2009), Ioana Dinulescu, Vasile Spiridon (2010), Victor Știr, Nicolae Coande (2011), Liviu Ioan Stoiciu, Mircea Braga (2012), Nicolae Tzone, Ștefan Melancu (2013), Viorica Răduță, Ovidiu Genaru (2014), Daniel Cristea Enache, Emilian Marcu (2015), Constantin Cubleșan, Aurel Rău (2016), Aurel Pantea, Gabriel Coșoveanu (2017), Ioan Moldovan, Ioan Holban, Ioan Lascu (2018), Angela Mitchievici, Gellu Dorian (2019), Horia Gârbea, Sorin Lavric (2020), Andrei Novac, Andreea H. Hedeș (2021), Liviu Capșa, Gabriela Gheorghișor (2022), Aurel Ștefanachi, Marius Ghica (2023), Nicolae Dragoș, Coman Șova (2024), Daniela Brâncuș (2025).
Precizez că Daniela Brâncuș (pe numele ei real Aurelia-Daniela Stănciulescu) e fiică a neamului Mocioilor și Brâncușilor din Brădiceni. Primul laureat al „Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei” fiind eu, în 1997, iată – că Marele Premiu Opera Omnia s-a întors pe vatra natală a Brădicenilor, cu prilejul celei de-a XXIX-a ediții. Laureata marelui premiu a absolvit Facultatea de Litere și Istorie în 1997 și de Teologie Ortodoxă (în 2006) la Universitatea din Craiova. La Universitatea de Vest din Timișoara și-a obținut, în 2010, titlul de doctor în filozofie, cu teza „Limbajul religios din perspectivă postmodernă”, condusă de profesorul universitar Ion Ceapraz.
La cea de-a XXVIII-a ediție a A.N.P.C.P. „S.L.B.” Daniela Brâncuș obținuse Premiul „Nicolae Diaconu” pentru volumele sale de poezie. În 2017, romanul ei ”Reste ici, Gabriel” fusese publicat în Franța, la prestigioasa editură L’Harmattan, de la Paris. Volumul „Prințesa Țărm și Val Frumos”, fusese însoțit de un tulburător poem grafic creat de Tudor Jebeleanu, reapărut recent la Editura Tracus Arte, într-o ediție revizuită. Special pentru Atelierul de la Brădiceni, autoarea a publicat, în 2024, teza de doctorat la Editura Eikon; și tot la aceeași editură volumul „Fata cu părul albastru”, în septembrie 2025. Juriul celei de-a XXIX-a ediții a Atelierului, prezidat de Marius Ghica și Nicolae Dragoș, i-a răsplătit efortul intelectual și literar, îndreptățit și motivat de talentul nativ și de formația academică impresionantă, dublată de cea de profesor universitar la Craiova.
Dar să mă reîntorc la Muzeul Județean Gorj, de vineri, 3 octombrie 2025, de la ora 18. George Drăghescu, în calitate de editor, într-o echipă alcătuită și din Grig. M. Dobreanu, Silviu D. Popescu, Dorina Cioplea, Mihai Pânzaru Pim, a lansat nr. 262, anul 20, septembrie 2025, 24 pagini, în care semnează, printre alții, regretatul nostru poet Ion Cepoi, Silviu Doinaș Popescu, Ion Popescu Brădiceni, Liviu Capșa, Emil Brumaru, Gheorghe Grigurcu, Mircea Eliade, Mircea Tutunaru și alții. În fotografii pot fi recunoscuți scriitorii Nicolae Dragoș, Valentin Tașcu, Ion Cepoi, Adrian Dinu Rachieru, Marian Drăghici, Ion Popescu Brădiceni, Lazăr Popescu, Ion Horea, Eugen Evu, Silviu Doinaș Popescu, George Drăghescu, Marian Dobreanu, Marius Ghica, Mircea Liviu Goga și Gheorghe Grigurcu.
Apoi a avut loc Salonul editorial de carte și revistă în cadrul căruia au fost prezentate și recomandate publicului asistent următoarele volume și reviste: „Vânătoarea de stiluri” de Ion Popescu Brădiceni, „Fata cu părul albastru” de Daniela Brâncuș, „Dor și runc”, „Amurgul pietrelor albe”, de Ana Ionele (în colecția „Serile la Brădiceni”); tot în colecția „Serile la Brădiceni” au apărut în 2024-2025: „Popasuri pe Valea Motrului” (I), „Din regiunea frumosului” de Mircea Tutunaru, „Punți peste tăceri” de Ion Sabin Cerna.
Au mai fost lansate cărțile „Partea nemuritoare din noi” de Lazăr Popescu, „Doruri fără cuib” de Monica Buțu, „Singur printre himere” de George Drăghescu, „Lacrimile tulipanului” de Daria Dalin, „În umbra visului” de Tatian Miuță și „Pustnicul” de Nicolae Rădoi.
Dar salonul editorial a avut în program și o densă ofertă de reviste: Miracol de Brădiceni nr. 41/2025 (director Ion Popescu Brădiceni); Gazeta Gorjului nr. 9/septembrie 2025 (un proiect editorial susținut de SC Gorjeanul SA), redactor șef Vasile Vasiescu, și Fantastica Magazin, nr. 10, septembrie 2025 (redactor șef Mircea Liviu Goga, din Brădiceni – Peștișani) și evident „Ceașca de cafea”, despre care am scris deja.
Au fost invitați la pupitru și la masa prezidiului format din directorul CJCPCT Gorj, Ionuț-Viorel Bordeiași, și Marius Ghica, un reputat specialist în opera lui Paul Valéry, cu un doctorat luat la Paris cu Jacques Derrida (vezi „Cosmopolis/Eseuri și tălmăciri despre noi și viața în Cetate”, editura Aius, Craiova, 2020; pe coperta 4 îl portretizează pe Marius Ghica chiar… Jacques Derrida) și din Lazăr Popescu (cel care a citit un comentariu la cele două cărți ale mele din Dilogia Ezotereziei sub titlul „Poezie-Reverie. Poetul mag și vânător”, și Ion Popescu Brădiceni), pe rând, laureații ediției a XXIX-a a Atelierului Național de Poezie și Critica Poeziei „Serile la Brădiceni”; moderatorii salonului: Ionuț-Viorel Bordeiași și subsemnatul, Ion Popescu Brădiceni: patronul spiritual al „Serilor la Brădiceni” (vezi Ion Popescu Brădiceni: „Serile la Brădiceni”, editura Alexandru Ștefulescu, Târgu Jiu, 1996; cu o postfață de Nicolae Dragoș și cu un portret literar de Constantin Dumitrache, copertă Laurențiu Brebenel, lector: Ion Cepoi, 120 pagini) de la bun început și până azi.
A fost o seară cultural-literară de excepție. Am recunoscut în sala Muzeului de Istorie pe scriitorii Gelu Birău, Ion Elena, Doru V. Fometescu, Grigore Haidău, Mihaela Mirea (având sub braț cu ea un nou proiect livrescopoetic „Eternitatea de azi”, Silviu Doinaș Popescu, Daniela Gapșea, Dan Adrian Popescu, Vasile Vasiescu, Mircea Liviu Goga și alții pe care, de i-oi fi uitat, îi rog a mă ierta.
Închei această întâie parte a reportajului meu, cum îmi e obiceiul, cu poemul „În lumea cărților”: „În lumea cărților: zăbavă între infern tăcut și slavă. Dar cărțile, vă spun frumos, sunt pilieri în Kairos. Tot ele, eu vă zic, din nou, reverberează în ecou spre Cosmosul al cărui fiu am fost și sunt, de stărui, viu. Din lumea cărților tot cresc în stil aproape îngeresc ba ficțiuni, ba proemzii, să existăm și-aici pe Jii ca iubitori făr-de măsură de tot ce-i transliteratură. Cu lumea cărților să legi verigi de aur, aspre legi, căci astfel, pe cuvântul meu, în joc și-n artă-i mult mai greu să te exprimi, și clar, și simplu transfigurându-ți arhetipul. Istoria, închei etern – E alta-n veacul transmodern. Dar eu același să rămân: Cuvintelor modest stăpân, și semnelor cu-a lor epură transcriptorul de aventură în Universul celălalt pe care-n fine dintr-un salt îl locui-vom. Și-n poveste dincoace, dincolo de creste”. (Din volumul „Tranșee de cristal”, editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, redactor de carte Silviu D. Popescu, culegere text Gabriela Popescu, tehnoredactare și copertă Rodica Teiși, cu un portret pe copertă IV de Anghel Dumbrăveanu, 117 p.)
(va urma)
Ion Popescu-Brădiceni, scriitor, doctor în filologie
