Nicușor Dan și Ilie Bolojan merg azi în Parlament. Preşedintele Nicuşor Dan prezintă miercuri, în plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului, Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, adoptată luni de CSAT. Președintele a transmis Legislativului că proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă iar o bună parte a recomandărilor primite au fost integrate în forma finală a documentului.
Şedinţa plenului reunit al celor două Camere are loc miercuri, de la ora 14.00, la şedinţă urmând să participe şi premierul Ilie Bolojan, notează news.ro.
Preşedintele Nicuşor Dan arăta în scrisoarea transmisă Parlamentului că Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 a fost analizată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi este propusă spre aprobare Parlamentului României, în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor.
”Procesul de elaborare a Strategiei a avut un puternic caracter interinstituţional, la acesta contribuind toate instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii şi apărării, precum şi reprezentanţi/formatori de opinie ai societăţii civile, think-tank-urilor şi mediului academic. Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă”, arată şeful statului.
Potrivit lui Nicuşor Dan, Strategia exprimă viziunea unei Românii moderne şi sigure, care se bucură de pace şi de avantajele ei unice, un stat construit în jurul cetăţenilor săi, în serviciul drepturilor şi libertăţiior fundamentale ale acestora, cu instituţii moderne, transparente şi integre, orientate exclusiv către slujirea binelui public.
”Documentul nu este, prin urmare, despre statul român, ci despre obligaţiile fundamentale ale instituţiilor publice faţă de cetăţenii români. Mediul de securitate este diferit, fiind marcat de contestarea ordinii internaţionale bazate pe reguli de unele state guvernate autoritar, coroborat cu diminuarea capacităţii organismelor internaţionale de a-şi îndeplini vocaţia fondatoare. În egală măsură, statele se confruntă cu manipularea inforrnaţională, schimbarea raporturilor economice ca urmare a protecţionismului, lupta pentru resurse entice, sabotaj şi perturbare a infrastructurii critice şi creşterea ameninţărilor transnaţionale şi transfrontaliere. În acest context, asigurarea securităţii cetăţeanului şi a întregii societăţi reclamă o abordare transparentă şi colaborativă, cu instituţii funcţionând într-o logică de cooperare onestă şi responsabilă, deschise controlului cetăţenesc şi oferind, astfel, garanţii reale că România devine un stat rezistent la şocuri interne sau exteme, capabil să răspundă în mod adecvat noilor ameninţări şi riscuri de securitate”, preciza şeful statului.
Potrivit lui Nicuşor Dan, conceptul-cheie al Strategiei este independenţa solidară, ca exigenţă strategică şi imperativ de acţiune, pe componentele de securitate şi diplomaţie.
”În lumina acestui concept, pe fondul celui mai dificil context internaţional de securitate de după cel dc-al Doilea Război Mondial, România alege să răspundă provocărilor actuale de securitate, urmărindu-şi interesele naţionale, în deplină solidaritate cu partenerii şi aliaţii săi. Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030 semnalează o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României, După consolidarea rolului de membru al NATO şi al UE şi după accederea proximă la OCDE, România trebuie să îşi propună extinderea influenţei în regiunea de interes imediat şi proiectarea mai fermă a intereselor româneşti pe plan internaţional. Strategia constituie cadrul fundamental pentru adaptarea şi/sau revizuirea strategiilor sectoriale existente sau pentru refacerea acestora, acolo unde este cazul, precum şi pentru elaborarea strategiilor sectoriale viitoare. Având în vedere cele prezentate mai sus, supun aprobării Parlamentului Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025-2030, astfel încât România să aibă, în cel mai scurt timp, o nouă Strategie Naţională de Apărare a Ţănii, adaptată provocărilor de securitate cu care ne confruntăm în prezent şi în următorii ani”, arată preşedintele în scrisoarea către Parlament.
Documentul, analizat în CSAT
Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2025–2030 a fost analizată de CSAT. De asemenea, CSAT a aprobat, luni, evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile prognosticate pentru anul 2026, precum şi Analiza Strategică a Apărării, documente care au ca scop identificarea şi elaborarea recomandărilor necesare gestionării provocărilor la adresa securităţii naţionale, adaptarea Armatei la noul mediu strategic, la modificările majore ale situaţiei internaţionale de securitate, precum şi la angajamentele naţionale asumate în cadrul NATO şi UE. Potrivit CSAT, statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea graniţelor, arată CSAT.
”Proiectul consolidat al Strategiei a fost pus în transparenţă publică, fiind prima Strategie Naţională de Apărare a Ţării care a parcurs şi această etapă. O bună parte a recomandărilor primite au fost integrate, rezultând varianta finală, analizată astăzi de CSAT şi care va fi prezentată de către Preşedintele României în Parlament, pentru a fi dezbătută şi aprobată, prin hotărâre, în şedinţă comună a celor două Camere”, arăta comunicatul CSAT. Administraţia Prezidenţială anunţa, sâmbătă, că s-au primit mai multe propuneri de îmbunătăţire a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, după punerea acesteia în dezbatere publică, iar unele au fost integrate în document. Propunerile au vizat atât fondul problematicilor de securitate expuse în Strategie, cât şi forma de prezentare.
Astfel, având în vedere relevanţa unor observaţii şi propuneri, au fost operate mai multe modificări menite să clarifice anumite prevederi ale Strategiei, inclusiv de natură conceptuală. De asemenea, sugestiile primite au facilitat detalierea unor aspecte particulare din Strategie, permiţând astfel detalierea unor mesaje cheie. Multe dintre ideile propuse, chiar dacă nu au fost integrate în Strategie, vor contribui la fundamentarea acţiunilor din Planul de Implementare a acesteia.
