Începând din această lună, în cazul agresiunilor fizice asupra unui membru de familie, retragerea plângerii penale nu va mai produce efecte. Aceasta este doar una dintre modificări.
,,În Monitorul Oficial nr. 1164, din data de 16 decembrie 2025, s-a publicat Legea nr. 232/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003, pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, precum şi pentru completarea art. 158 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal. La articolul 34, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins: <<În situaţia înaintării ordinului de protecţie provizoriu potrivit prevederilor alin. (6), durata iniţială pentru care a fost dispus se prelungeşte, de drept, până la soluţionarea în primă instanţă a cererii pentru emiterea ordinului de protecţie. Procurorul comunică acest lucru de îndată unităţii de poliţie care a înaintat ordinul de protecţie provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia>>. Articolul 43 se abrogă. La articolul 47, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: <<(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt săvârşite de o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de încălcare a măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie sau prin ordinul de protecţie provizoriu, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate>>”, potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean Gorj. Și articolul 48 se modifică. La expirarea duratei măsurilor de protecţie, persoana protejată, instituţiile şi persoanele prevăzute la articolul 40 alin. (3) pot solicita un nou ordin de protecţie, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecţie, viaţa, integritatea fizică sau psihică ori libertatea persoanei protejate i-ar fi puse în pericol. ,,La articolul 49 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins: dacă există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, care indică un grad de risc suficient de scăzut și faptul că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței domestice sau pentru familia acesteia, astfel cum este definită potrivit prevederilor art. 5. În cazul în care nu există o evaluare a riscului de recidivă realizată potrivit competențelor de către un serviciu de probațiune, instanța va efectua o evaluare întemeiată pe probele de la dosarul cauzei. La articolul 158 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin. (5), cu următorul cuprins: (5) În cazul infracțiunilor prevăzute la art. 193 și art. 196 săvârșite asupra unui membru de familie, retragerea plângerii penale nu produce efecte”, au mai precizat reprezentanții IPJ Gorj.
Sute de ordine de protecţie provizorii emise în acest an, în Gorj
În primele zece luni ale acestui an, 269 de ordine de protecţie provizorii au fost emise de poliţişti, în județul Gorj. Dintre acestea, 81 au fost transformate în ordine de protecţie de către instanţele de judecată, iar în unele din aceste situații a fost pusă în aplicare și măsura de obligare a agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. Potrivit reprezentanților Inspectoratului de Poliție Județean Gorj, în perioada ianuarie-octombrie 2025, au fost înregistrate 1048 de fapte de violență domestică, din care 385 în mediul urban, 660 în media rural și trei în străinătate. Din cele 269 de ordine de protecție provizorii, 23 au fost încălcate, fiind încălcate alte 67 de ordine de protecție emise de instanță. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, numărul ordinelor de protecție provizorii este în scădere. Anul trecut au fost emise 354 de astfel de măsuri, din care 122 au fost transformate în ordine de protecție. În primele zece luni din anul 2024 au fost înregistrate 1317 fapte de violență domestică: 486 în mediul urban, 831 în mediul rural. Polițiștii emit ordine de protecție provizorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestuia.
L.F.
