În timp ce Complexul Energetic Oltenia se clatină sub povara pierderilor istorice și a protestelor tot mai ample, numele lui Dan Iulius Plăveți revine obsesiv în discuțiile de la nivelul Ministerului Energiei unde se ia în calcul revocarea mandatului său înainte de termen. Plăveți nu este perceput ca vreun reformator al CEO, deși vrea să lase această impresie, și cu atât mai puțin ca specialist, în contextul în care nu are nicio specializare, după terminarea facultății de aeronave. Plăveți este văzut ca un personaj care, oriunde a fost instalat, a lăsat în urmă instabilitate, litigii și, ulterior, sume colosale câștigate în instanță. Un traseu profesional care ridică întrebări incomode, dar necesare, despre modul în care funcționează mecanismele de putere din energie și despre protecțiile invizibile care îl mențin pe Plăveți în poziții cheie, în ciuda rezultatelor catastrofale.
Un tipar care se repetă
Povestea lui Dan Iulius Plăveți pare construită după un scenariu repetitiv, previzibil și totuși ignorat de fiecare instituție care l-a numit în funcții. La Hidroserv SA, unde a fost director general între februarie 2018 și martie 2021, bilanțul final nu a fost unul managerial, ci unul juridic. Mai exact, a câștigat peste 1 milion de lei în urma unor decizii definitive ale Tribunalului București. Creanțe actualizate cu inflația, dobânzi penalizatoare, indemnizații variabile – toate au curs în conturile lui Plăveți după demitere.
Și nu s-a oprit aici. Alte 140.000 de lei câștigați în 2024, anulați ulterior de Curtea de Apel, dar compensați printr-o nouă victorie – 591.882 de lei cu titlu de creanță curentă. Un mecanism juridic impecabil pus în scenă, în care rolul principal îl joacă… cumnata sa, avocata Ana Maria Plăveți.
La Transelectrica, episodul devine aproape grotesc. Pentru 4.435 de lei încasați necuvenit, compania i-a cerut returnarea sumei. ,,Prin prezenta vă informăm că în luna iunie 2017, Transelectrica a virat către dumneavoastră suma de 8.870 lei reprezentând cuantumul a două indemnizaţii lunare, deşi conform art. 3.1.1 din Contractul de Mandat nr. C 134/30.06.2017, contravaloarea indemnizaţiei lunare ce vi se cuvenea este de 4435 lei. Această indemnizaţie a fost stabilită prin Hotărârea AGOA nr.6/30.05.2017. Astfel suma ce trebuie restituită, de către dumneavoastră Companiei, este de 4435 lei”, se arată în notificare. Plăveți a refuzat să restituie banii, deși a existat și o decizie a Curții de Conturi în acest sens, astfel s-a ajuns în instanță, iar Plăveți a câștigat, mizând pe prescripție. Fost membru al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica, fie și pentru patru luni, Plăveți a considerat că 4.435 de lei merită un război juridic.
Astăzi, la CEO, Plăveți are mandat până în aprilie 2028. Compania a pierdut peste 1 miliard de lei anul trecut, 1.800 de angajați vor fi concediați până la 1 mai, iar minerii îi cer demisia zilnic. Consiliul de Supraveghere ezită să-i revoce mandatul înainte de termen, pentru că, în logica deja consacrată, o demitere ar putea însemna un proces și o factură uriașă de plătit. Cu toate acestea, la Ministerul Energiei se ia în calcul revocarea lui Plăveți și, potrivit unor surse politice, nu este exclus ca acest lucru să se întâmple în perioada următoare.
Cercul de influență în care se învârte Plăveți
În jurul lui Plăveți se conturează un ecosistem bine sudat. Avocata Ana Maria Plăveți este trimisă în judecată de către DNA, alături de un om de afaceri și doi foști vicepreședinți ai ANRP, într-o rețea de vânzare a unor drepturi litigioase și este acuzată de folosirea de informații nedestinate publicității în scopul obținerii de foloase necuvenite și de efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția. Dosarul se află pe rolul Curții de Apel București din decembrie 2022.
Fratele său, executorul judecătoresc Nicolae Dorin Plăveți, apare alături de ea în tranzacții cu terenuri destinate unui parc fotovoltaic realizat de o firmă conectată la interese austriece din energie. În paralel, surse din industrie vorbesc despre un ,,protector” din zona serviciilor secrete, un personaj cu acces la vârful deciziei politice, care l-ar fi propulsat pe Plăveți în funcții pentru care nu avea nici pregătire, nici experiență. Potrivit CV-ului, Dan Iulis Plăveți a terminat studiile universitare în 1993, la Universitatea Politehnică București, fiind inginer aeronave, specializarea echipamente de bord și navigație aeriană, iar de atunci, nu a mai are niciun curs postuniversitar, nici în domeniul energiei nici în alt domeniu. Atunci, se întrebă cei care activează în domeniu, cum este posibil să nu ai nicio specializare în energie, dar să fi propulsat fulgerător în poziții importante ANRE, Transelectrica, Hidroserv, Romgaz și CEO? Un traseu imposibil fără sprijinul cuiva care apasă butoanele potrivite.
Numele care spune totul
Interesant este și detaliul identitar. De la începutul anului 2023 de când a fost numit în Directoratul CEO, dar și anterior, în funcțiile pe care le-a deținut, Plăveți a semnat cu numele de ,,Plaveti”. Abia într-un dosar de la Judecătoria Baia de Aramă apare pentru prima dată numele real, ,,Plăveți”, cel din buletin, într-un litigiu de familie în care o persoană contestă dreptul de proprietate survenit în urma moștenirii pentru Plăveți și rudele sale apropiate. Cert este că, abia anul trecut, numele real începe să fie folosit în documente oficiale, odată cu apariția unor noi procese, cum este cel dintre CEO și UATAA Motru.
Un personaj care sfidează logica, instituțiile și bunul-simț
În timp ce CEO se prăbușește sub greutatea pierderilor și a protestelor, Plăveți rămâne în funcție. Nu datorită performanțelor sau competenței, ci datorită fricii. Frica supraveghetorilor și a Ministerului Energiei de a nu repeta scenariul Hidroserv.
Dan Iulius Plăveți este perceput în sistemul energetic ca fiind ,,simbolul unui sistem care permite impostura și recompensează eșecul”. Dacă CEO va rezista până în 2028, când îi expiră mandatul, rămâne de văzut. Dar un lucru e sigur: Plăveți va pleca, mai devreme sau mai târziu, exact cum a plecat de peste tot, cu buzunarele pline și cu instituțiile în genunchi. Ca să aveți un reper, trebuie precizat faptul că, în primul său an de mandat la CEO a câștigat, 338.000 de lei, din indemnizații și alte bonusuri, însă veniturile acestuia pe 2024 și 2025 nu sunt publice.
Claudiu Matei
