Termocentrala Rovinari a funcționat de câteva zile doar cu un singur grup energetic, din cauza lipsei de cărbune. În mod obișnuit, SE Rovinari funcționează cu două grupuri, al treilea fiind păstrat pentru a fi pornit în caz de nevoie.
Situația s-a văzut clar în graficul Transelectrica, energia din cărbune fiind la cote reduse. Termocentrala Rovinari a mai fost nevoită să oprească grupul energetic nr. 4, la 27 octombrie 2026, pentru refacerea stocurilor de lignit.
Guvernul Niculescu se bazează însă pe toate cele patru grupuri energetice ale CE Oltenia, în această iarnă, trei de la SE Rovinari și cel de la Termocentrala Turceni.
Situație dificilă pentru Termocentrala Rovinari
Numai că, ieri dimineață, energia pe cărbune livra în sistemul energetic național o cotă de doar 10,3%, situându-se, în jurul 8:00, pe locul 4, după energia eoliană, hidro și din hidrocarburi.
SE Rovinari dispunea ieri de 14.000 tone de cărbune, termocentrala Turceni avea stocuri de peste 300.000, în depozitul de la Roșiuța – 100.000, iar la Jilț sunt în jur de 70.000 de tone.
Termocentrala Rovinari primește zilnic aproximativ 4.000 de tone de cărbune, cu mașinile care cară de la carierele Roșiuța și Jilț Nord, marți, fiind transportate chiar 5.000 de tone. „Este totuși insuficient pentru funcționarea continuă a două grupuri ale Termocentralei Rovinari, în condițiile în care cariera Pinoasa are probleme și nu dă cărbune”, spun sursele noastre.
Ce a solicitat Guvernul Niculescu
Amintim că una dintre principalele măsuri pe care le-a făcut publice premierul Luca Marinescu, chiar de la începutul mandatului său, vizează obținerea acordului Comisiei Europene pentru menținerea în exploatare comercială a patru grupuri energetice aparținând Complexului Energetic Oltenia. Acestea ar putea contribui la acoperirea consumului de electricitate în perioadele cu cerere ridicată, însă continuarea funcționării lor depinde de acceptul autorităților europene.
Planul include și punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz de la centrala Mintia, cu o capacitate de aproximativ 1.500 MW, precum și asigurarea alimentării cu gaze naturale necesare funcționării acestora. Sunt avute în vedere și pornirea unor grupuri de producție simultană a energiei electrice și termice de la CET Palas, CET Brazi și CET Arad, care utilizează gaze naturale sau un amestec de gaze naturale cu 20% hidrogen, dar și efectuarea lucrărilor de mentenanță la grupul energetic de la CET Paroșeni.
Numai că, centrala de la Brazi tocmai a avut o avarie zilele trecute, fiind oprită, iar problemele s-au ținut lanț și la termocentralele Complexului Energetic Oltenia, din cauza lipsei investițiilor în instalațiile energetice și în cariere.
