Simularea Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a începe astăzi cu proba la Limba și literatura română, însă în 127 de unități de învățământ din țară nu se organizează testarea, a transmis vineri Ministerul Educației. În județul Gorj, singura școală afectată este Școala Gimnazială nr. 1 din Bumbești-Jiu, unde trei clase de a VIII-a, cu 63 de elevi, nu vor susține simularea, a precizat, pentru Gorjeanul, Mircea Ionuț Catrina, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar Județean Gorj.
În restul școlilor unde profesorii au anunțat boicotul, au fost găsite soluții astfel încât elevii să poată participa la testare.
Conform calendarului Ministerului Educației, simulările Evaluării Naționale pentru clasa a VIII-a se desfășoară în perioada 16-18 martie, iar probele scrise pentru simularea examenului de Bacalaureat sunt programate între 23 și 26 martie.
„Învățământul este în moarte clinică”
Între timp, Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ (USLI) Gorj a reacționat la declarațiile premierului Ilie Bolojan referitoare la boicotul simulărilor. Premierul a criticat decizia cadrelor didactice de a boicota simulările pentru Evaluarea Națională, spunând că „orice persoană care ocupă o funcție publică trebuie să își exercite atribuțiile cu responsabilitate. În cazul profesorilor, această responsabilitate este cu atât mai mare, pentru că activitatea lor are impact direct asupra copiilor”.
Sindicatul acuză Guvernul de „ipocrizie”, afirmând că responsabilitatea dascălilor este pusă în fața haosului creat de deciziile autorităților.
„Domnule Prim-ministru, poate ați uitat care au fost efectele hotărârilor luate de Guvernul pe care îl conduceți:
1. Mărirea numărului de elevi la clasă: în România, o formațiune de studiu poate avea până la 34 de elevi, spre deosebire de statele din vestul continentului, unde o clasă are maximum 20-22 de elevi.
2. Creșterea normei didactice: susțineți că în Germania aceasta ajunge la 24 de ore. Ceea ce omiteți este faptul că cele 24 de ore se regăsesc în învățământul preșcolar (la noi sunt 25 de ore), în timp ce, pentru nivelurile superioare, norma este între 14 și 22 de ore, în funcție de landuri și de vechime.
3. Comasarea școlilor și a claselor: care este eficiența învățământului în condițiile în care majoritatea elevilor din mediul rural învață în sistem simultan?
4. Plata cu ora (22 de lei pentru un profesor): această sumă se primeşte în contextul în care se alocă 27 de lei pentru un deținut care beneficiază de hrană și „cazare” plătite de stat!
5. Scăderea cuantumului burselor elevilor și studenților.
6. Manageri cu 10–15 ore de predare: considerați că o școală poate fi manageriată eficient, dacă directorii alocă 50-75% din timp activităților instructiv-educative?
7. Alocarea a mai puțin de 15% din bugetul consolidat al statului pentru educație. Clasa politică încalcă legea de 15 ani și nu a alocat niciodată pentru învățământ cuantumul prevăzut de legea 1/2011 si legea 198/2023!
Având în vedere cele expuse mai sus, nu putem decât să constatăm ipocrizia de care dați dovadă prin transferarea haosului creat prin deciziile dumneavoastră în responsabilitatea dascălilor. Profesorii recurg la aceste forme extreme de protest pentru a atrage atenția societății asupra faptului că învățământul este în „moarte clinică”.
În același timp, îi asigurăm atât pe părinți, cât și pe elevii afectați de aceste forme de protest, că vor beneficia de tot sprijinul cadrelor didactice pentru pregătirea examenelor naționale.
În același timp, amintim faptul ca profesorii au organizat simulări locale sau județene, însă refuză să participe la acțiunile coordonate de Ministerul Educației, din cauza măsurilor enumerate mai sus. Cadrele didactice dau dovadă de responsabilitate, spre deosebire de Guvernul României”, a transmis Biroul Operativ al U.S.L.I. Gorj
Potrivit liderilor sindicali, boicotarea simulărilor reprezintă un „semnal de alarmă” pentru Guvern și ar putea fi urmată de proteste mai ample, inclusiv o grevă generală la finalul anului școlar.
I.I.
