Peste 3.500 de judecători din România, inclusiv magistrați din județul Gorj, denunță „degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”.
În urma unei ședințe, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat existența unui „atac fără precedent” la adresa independenței justiției și a decis apărarea independenței judecătorilor. Potrivit CSM, în cadrul adunărilor generale ale celor 239 de instanțe din țară, majoritatea judecătorilor prezenți au votat pentru denunțarea „încercărilor de subordonare a justiției” și pentru mandatarea Consiliului să întreprindă demersuri naționale și internaționale în sprijinul independenței sistemului judiciar. Judecătorii au respins, totodată, propunerile legislative privind salarizarea magistraților și au criticat ceea ce consideră a fi campanii publice de denigrare a sistemului judiciar.
„Sistemul judiciar a fost supus unor manifestări explicite de ostilitate din partea unor exponenți ai factorului politic, cu funcții de conducere în instituțiile centrale din România, susținuți de o parte din presă și ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, generate în mod evident de dorința de acumulare a capitalului politic și de exercitare a unui control asupra justiției, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistrați și în activitatea puterii judecătorești”, se arată într-un comunicat de presă. Conform CSM, campania publică îndreptată „în special împotriva judecătorilor” a generat, așa cum era de așteptat, și consecințe colaterale de o gravitate „greu de imaginat și imposibil de acceptat într-un stat de drept”, concretizate în luări de poziție pe rețelele sociale de o „agresivitate fără precedent” la adresa judecătorilor, care au vizat chiar și „instigări directe la săvârșirea unor infracțiuni grave sau a altor fapte antisociale” împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, judecătorii spun că manifestări similare au avut loc și în incinta instanțelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecție care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave. Hotărârea va fi transmisă spre informare instituțiilor europene și internaționale relevante, inclusiv Comisiei Europene, Parlamentului European, Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și autorităților române, respectiv Președinției, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe.
I.I.
