Un generator electric destinat Administrației Județene a Finanțelor Publice Gorj se află în centrul unei achiziții de peste 322.000 de lei derulate de Direcția Regională a Finanțelor Publice Craiova. Procedura a fost publicată pe 30 iulie, în plină criză energetică, după oprirea Unității 1 de la Cernavodă și în contextul temerilor că România ar putea rămâne fără producție nucleară.
Criza energetică din România aduce în prim-plan și Gorjul. În timp ce autoritățile dau asigurări că situația este monitorizată, instituțiile publice își consolidează capacitatea de a funcționa independent de rețeaua electrică. Printre acestea se află și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj, pentru care Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova a inclus un generator electric într-o procedură de achiziție cu o valoare estimată la 322.314,06 lei. Procedura, publicată pe 30 iulie 2026, vizează furnizarea a trei generatoare electrice destinate sediului DGRFP Craiova, AJFP Gorj și Trezoreriei Olt. Contractul presupune inclusiv demontarea generatorului existent la sediul din Craiova, instalarea și punerea în funcțiune a noilor echipamente și mentenanța acestora în perioada de garanție.
Un detaliu important apare în documentele procedurii: referatul de necesitate și caietul de sarcini sunt datate 16 iulie 2026, cu aproape două săptămâni înainte ca problema de la Cernavodă să ajungă în centrul atenției publice. Așadar, achiziția nu pare să fi fost lansată peste noapte ca reacție la oprirea reactorului nuclear. Momentul în care procedura a devenit publică este însă unul sensibil: pe 30 iulie, România urmărea cu atenție evoluția Unității 2 de la Cernavodă, după oprirea Unității 1. Un generator de rezervă nu înseamnă automat că o instituție se pregătește pentru un blackout național. Astfel de echipamente pot fi necesare pentru asigurarea continuității activității în cazul unor pene de curent, intervenții tehnice sau situații de urgență. În cazul Finanțelor, însă, existența unei surse alternative de electricitate are o importanță aparte. Activitatea trezoreriilor și a administrațiilor fiscale presupune funcționarea continuă a sistemelor informatice și a infrastructurii necesare procesării operațiunilor financiare. Într-un scenariu de întrerupere extinsă a alimentării cu energie, o sursă proprie de curent ar permite menținerea în funcțiune a unor activități esențiale.
Tocmai de aceea, achiziția pentru Gorj capătă o relevanță suplimentară în actualul context, chiar dacă documentele disponibile nu precizează că generatorul ar fi fost cumpărat din cauza riscului de blackout. Prin urmare, imaginea de ansamblu indică mai degrabă un proces de consolidare a alimentării de rezervă în instituțiile publice, început înainte de momentul critic de la Cernavodă. Pe 28 iulie, Nuclearelectrica a anunțat oprirea controlată și deconectarea Unității 1 de la Cernavodă. Motivul oficial a fost nivelul extrem de scăzut al Dunării, pe fondul secetei severe. România a rămas astfel cu un singur reactor nuclear conectat la Sistemul Energetic Național. Situația a devenit și mai tensionată deoarece exista riscul ca și Unitatea 2 să fie oprită dacă parametrii de funcționare nu mai permiteau continuarea operării. În dimineața de 30 iulie, după analizarea parametrilor din noaptea precedentă, Nuclearelectrica a anunțat că Unitatea 2 putea rămâne conectată la sistem. Compania a precizat însă că este vorba despre premise pentru continuarea temporară a operării și că situația este monitorizată permanent. Blackout-ul nu s-a produs, iar România nu a pierdut întreaga producție nucleară. Potrivit informațiilor publicate în urmă cu două zile, Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă funcționează în parametri normali și poate asigura necesarul de energie pentru cel puțin următoarele nouă zile. Anunțul a fost făcut de directorul centralei, care spune că nivelul apei a crescut cu 8 centimetri față de evoluția prognozată. Creșterea vine după operațiunea de scufundare a primelor două barje în Dunăre, măsură luată pentru a menține nivelul apei necesar funcționării centralei.
Izabella Molnar
