Cântecul popular, dansurile tradiționale și meșteșugurile românești au adus împreună artiști și iubitori de folclor din România și Republica Moldova. La Ungheni, în Republica Moldova, s-a desfășurat ultima întâlnire din cadrul proiectului „Arta populară și Meșteșugul românesc, ediția 2026”, un eveniment dedicat păstrării și promovării tradițiilor românești de pe ambele maluri ale Prutului.
Manifestarea a avut loc pe 18 octombrie, în Sala Mare a Palatului de Cultură Ungheni, unde artiștii, dansatorii și meșterii populari au oferit publicului o întâlnire cu folclorul autentic. Proiectul a fost finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.
Muzica populară a fost unul dintre punctele centrale ale evenimentului. Pe scenă au evoluat Carmen Felicia Sarcină, Claudia Dascălu, Elena Balan, Petronela Butnariu și Cornelia Bodescu, acompaniate de orchestra Ansamblului Folcloric „Maria Lătărețu”, condusă de dirijorul Marcel Parnica.
Publicul s-a bucurat și de un moment instrumental susținut de Ștefan Popescu, alături de cursanții săi, Bianca Bărău și Vlad Burciu. Cei trei au interpretat un potpuriu folcloric la mai multe instrumente de suflat, aducând în prim-plan sonoritățile muzicii tradiționale românești.
Dansurile populare gorjenești au completat spectacolul prin momente pregătite de Ansamblul Folcloric „Roua”, coordonat de Carmen Felicia Sarcină. Pe lângă dansatori, la eveniment au participat și cursanții secției externe Cloșani, care au prezentat publicului portul și tradițiile specifice comunității lor.
Meșteșugurile tradiționale, aduse mai aproape de public
Dincolo de spectacolul de pe scenă, întâlnirea de la Ungheni a oferit participanților ocazia să descopere îndeletniciri păstrate de generații întregi. Atelierele de meșteșuguri au pus în valoare priceperea artizanilor și frumusețea obiectelor realizate manual.
Florentina Măgureanu a prezentat bijuterii din mărgele, Claudia Drăghescu a adus în atenție țesăturile și cusăturile, iar Cornelia Bodescu a demonstrat frumusețea cusăturilor folosite la realizarea costumelor populare.
Tehnicile tradiționale au fost completate de împletiturile din nuiele realizate de Gheorghe Cârje și de obiectele din ceramică lucrate de Marian Măgureanu.
Astfel de întâlniri le oferă vizitatorilor posibilitatea să vadă îndeaproape cum se nasc obiectele tradiționale și câtă răbdare, îndemânare și atenție presupune realizarea lor. Într-o perioadă în care produsele fabricate în serie sunt tot mai prezente, meșterii populari păstrează vii tehnici și cunoștințe transmise din generație în generație.
Ansamblurile din Republica Moldova au completat programul
Evenimentul a adus pe aceeași scenă și formații locale, care au contribuit la atmosfera de sărbătoare. Au participat ansamblurile de dansuri populare „Struguraș”, „Hora de la Prut” și „Unghenenii”, alături de Formația Folclorică „Vârsta de Aur” și de un grup de lăutari. Un alt punct de atracție a fost expoziția de ii realizate de Ana Colibă, coordonatoare de șezătoare. Piesele expuse au evidențiat bogăția cusăturilor tradiționale românești, precum și diversitatea motivelor decorative care dau identitate portului popular. Prin participarea artiștilor și meșterilor din România și Republica Moldova, evenimentul a demonstrat că tradițiile pot deveni un punct de legătură între comunități, dincolo de granițe.
O întâlnire dedicată tradițiilor care trebuie duse mai departe
Ultima manifestare de la Ungheni a încheiat cele trei zile de întâlniri culturale din cadrul ediției din acest an a proiectului „Arta populară și Meșteșugul românesc”.
Dincolo de cântece, dansuri și obiecte lucrate manual, astfel de manifestări au un rol important în păstrarea identității culturale românești. Ele îi aduc împreună pe cei care duc mai departe tradițiile și le oferă generațiilor tinere ocazia de a descoperi un patrimoniu care nu înseamnă doar trecut, ci și o parte importantă din identitatea prezentă.
