Prețul apei brute va exploda, după ce Ministerul Mediului va implementa, prin lege, un nou mecanism economic pentru resursele de apă. Obligația se regăsește în PNRR, la jalonul 4, care prevede că investițiile uriașe necesare la Apele Române, de peste 23 de miliarde de lei, trebuie recuperate din tarife. Consecințele sunt devastatoare, având în vedere nu numai că prețul apei va crește pentru populație, dar se va majora și pentru apa brută utilizată de Hidroelectrica și Nuclearelectrica la producerea energiei, arată Național.ro. Marți a fost ultimul termen de consultări tehnice între Ministerul Mediului și Ministerul Energiei, pentru identificarea unor măsuri care să diminueze eventualele majorări ale facturilor pentru consumatori, rezultate din creșterea prețului la apă brută (Hidroelectrica și Nuclearelectrica), a anunțat Guvernul. Majorările survin din cauza Jalonul 4 din PNRR, care prevede intrarea în vigoare a legii care introduce modificări pentru reglementarea noului mecanism economic pentru resursele de apă din România. Termenul de intrare în vigoare a actul normativ care modifică Legea Apelor a fost prelungit până la 30 iunie 2026, pentru găsirea unor soluții, dat fiind problemele sociale și economice care vor apărea.
Banca Mondială dictează termenii
Proiectul de lege, care a fost elaborat pe baza studiului efectuat de Banca Mondială, introduce un mecanism de actualizare, în rată fixă și procentuală, a sistemului de contribuții, tarife și penalități la utilizarea apei. ,,Acest mecanism are ca scop asigurarea necesarului de finanțare stabilit de Banca Mondială, structurat în costuri operaționale și costuri de capital, destinate reabilitării activelor existente. Cele 4 scenarii de lucru propuse de Banca Mondială, cu simulări/modelare de actualizare a sistemului de contribuții și tarife pe categorii de utilizatori de apă brută, au urmărit ca actualizările de prețuri să urmărească atât acoperirea necesităților de finanțare pentru proiectele prioritare de infrastructură critică pentru apărarea împotriva inundațiilor, respectiv principiul suportabilității costurilor”, arată Ministerul Mediului.
Sistemul de contribuții pentru resursa de apă va fi stabilit printr-un nivel diferențiat de cotă procentuală, un mecanism bazat pe Articolul 9 din Directiva Cadru Apă, care obligă România să recupereze, prin sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități.
Proiectul de lege vizează o aplicare mai riguroasă a principiului „recuperării costurilor”, care include alocarea cheltuielilor pe tip de utilizator, pe tipul de resursă (suprafață sau subterană) și pe tipul de folosință. Totodată, vor fi prioritizate investițiile în reabilitare, întreținere si reparații in raport cu starea tehnică a infrastructurii și riscurile asociate activelor (baraje, diguri). ,,Noul sistem este conceput să permită recuperarea necesarului de finanțare (aproximativ 23 miliarde lei, fără TVA) pe o proiecție de 15 ani, având la baza scenariile recomandate de Banca Mondială, care asigură integral întreținerea infrastructurii critice”, susține Ministerul Mediului.
Finanțarea lucrărilor, tot cu banii colectați
Banii colectați din majorarea prețurilor la apă vor reprezenta o sursă complementară pentru finanțarea lucrărilor de urgență necesare în urma calamităților naturale sau a fenomenelor hidrometeorologice extreme. ,,În procesul de reconfigurare a noului mecanism economic și creșterea nivelului de investiții în sistemul național de gospodărirea apei, sunt vizate inclusiv sectoare care depind în mare măsură de apă și sunt din ce în ce mai vulnerabile la deficitul acesteia, cum ar fi agricultura si acvacultura. Mecanismul răspunde responsabilităților sporite ale ANAR în contextul schimbărilor climatice, inclusiv necesitatea de a asigura debitul ecologic și monitorizarea resurselor”, se mai precizează în raportul Ministerului Mediului, a mai relatat publicația menționată.
M.C.H.
