Umblând cu mintea şi cu sufletul prin documentele vremii – Un străbunic de-al meu, trăitor în veacul al XIX-lea, pe numele său adoptat de…Georgescu Vasile

Cu bunăvoirea domnului jurist Ion M. Ungureanu, un condeier dăruit, dar şi un cercetător şi documentarist de excepţie, am ajuns în posesia unor materiale interesante care m-au preocupat cu asiduitate o anumită perioadă, fiind vorba despre un străbunic de-al meu, trăitor în veacul al XIX-lea, pe numele său adevărat de…Gogonea Vasile, care a fost învăţător în satul Răşina, al fostei comune Răşina, mai târziu al fostei comune Ţicleni, iar, în prezent al Oraşului Ţicleni, judeţul Gorj. Din motive care acum îmi scapă din vedere, acest învăţător cu numele de Vasile Gogonea, fiind într-o oarecare dispută cu fraţii săi, şi-a schimbat la un moment dat numele său de naştere şi a luat numele de Vasile Georgescu, iar, din câte am înţeles de la anumite persoane mai în vârstă cu care am stat de vorbă mai demult, chipul său ar fi pictat chiar în pronaosul Bisericii de la Răşina I – Gura Lumezii, cu Hramul «Adormirea Maicii Domnului», unde acum este Preot Paroh Preacucernicul Părinte Stavrofor Iulian Sârbu. La această Biserică de Parohie i-a scris şi i-a publicat în anul 2018 o monografie reuşită domnul jurist Ion M. Ungureanu, cel care menţionează că în pisania sfântului lăcaş se precizează faptul că biserica a fost construită de către soţii Constantin şi Maria Porojnicu, din fosta comună Răşina, iar, în apropiere se află şi chipul strămoşului meu, care ar fi avut proprietăţi în satul Răşina. De altfel, chiar numele actualului cartier al Oraşului Ţicleni se trage de la Răşinarii Sibiului, pentru că nu întâmplător, multe nume ale locuitorilor fostei urbe a petroliştilor se trag de la ungurenii care au trecut mereu Carpaţii cu turmele oilor şi le-au adus locuitorilor de pe Valea Cioienii vestita răşină din care se făcea tămâia cu care se sfinţesc slujbele în bisericile noastre!

,,Făcut astăzi, la 24 octombrie 1890 în urbea Târgu-Jiu”!
Ca să revin, însă, la tema pe care o doresc subliniată, pot spune că acest învăţător cu numele de Gogonea Vasile, era fratele străbunicului meu Gogonea Mitruş, cel mai mic dintre fraţii acestui străbunic fiind chiar Nenea Dină Gogonea, fost cântăreţ la Biserica Răşina II – Vârfu Viei, acum sub păstorirea Preotulu Paroh Gavrilă Costinel, căreia i-am scris monografia acum două decenii, construită mai întâi din lemn în secolul al XVIII-lea, cu hramul «Sfântul Apostol Andrei», dar, care a fost refăcută şi zidită din cărămidă şi din piatră în primele două decenii ale secolului al XX-lea, cu Hramul «Sf. Cuvioasă Parascheva» pe care îl sărbătoreşte şi în prezent şi în cimitirul căreia se află mormintele bunicilor şi ale părinţilor mei! Adaug faptul că Nenea Dină Gogonea, pe care am avut posibilitatea să-l cunosc în anii copilăriei mele, ştiu că a fost un bun prieten şi un pacient bine tratat al vestitului doctor Nicolae Hasnaş, datorită unei suferinţe la ochi, şi este bunicul rudeniei mele Marcelica fostă Gogonea, iar, prin căsătorie devenită Licurici. Iar, ca un aspect de reţinut, ştiu că Nenea Dină a iubit mult biserica de parohie Răşina II – Vârfu Viei pe care a slujit-o toată viaţa!
În acest articol, pentru început, mă voi apleca asupra unui document interesant pe care îl am în posesie şi în care se precizează că este ,,Scris şi redactat de mine, V. Georgescu, cumpărător”! Mai précis, iată, spun că este vorba despre un act de vânzare-cumpărare încheiat în anul 1890 între Roman N. Tunariu, vânzător şi Vasile Georgescu, cumpărător al unui teren din Răşina. Documentul cu pricina precizează următoarele: «Actu de Vânzare Între Subsemnaţii: Dumnealui Roman N. Tunariu, de profesiune agricultor domiciliaţii în comuna Pesceana de Sus, plasa Jiului şi Dumnealui Vasile Georgescu, de profesiune Învăţător şi domiciliat în comuna Răşina, plasa Jiului. S-a făcut convenţiunea următoare: Dumnealui Roman N. Tunariu vinde către Dumnealui Vasile Georgescu, care acceptă, optu stânjeni şi două palme pomenită, lată şi lungă peste hotar cu adaosu şi scădzământu după cursu hotarului, situată în hotarul comunei Răşina cu toate ce va fi pe dânsa. Vecinătăţile sunt latura despre miazănoapte cu partea fraţilor vânzătorului, latura despre miazăzi cu Mihaiu B. Popescu, capul de la răsărit cu hotarul Stărpoaia cu capul de la apusu cu Dumneaei Ana Petrescu, născută Carbolu.

,,Scris şi redactat de mine, V. Georgescu, cumpărător”!
Imobilul de mai sus este bine cunoscut cumpărătorului. Preţul vânzării este făcut mijlocindu cu suma de lei noi opt sute (800), pe care bani cumpărătorul acordându-i mai înainte vânzătorului declară ca loc de primire pe deplină şi rămâne responsabil către cumpărător de orice sarcini va avea imobilul vândut.
Cumpărătorul se va bucura şi dispune în plină proprietate de imobilul ce i-a vândut cu începere de astăzi. Actul acesta de vânzare, după ce se va autentifica de onor Tribunalul Gorjului şi să va trece în registrul de transcripţiune, se va da numai în mâna cumpărătorului, fără a mai fi necessitate de prezenţa vânzătorului, deoarece şi-a primit tot preţul vânzării! Imobilul de mai sus este venit în proprietatea vânzătorului prin moştenire de la părinţi. Făcut astăzi, la 24 octombrie 1890 în urbea Târgu-Jiu».
Am redat textul cu exprimarea vremii de atunci, de la sfârşitul secolului al XIX-lea (1890), pentru că documentul de faţă, am putut să-l buchisesc, dar, cu mare dificultate pe alocuri, însă, descifrarea actului de autentificare a documentului de vânzare- cumpărare la Tribunalul Gorjului mi-a fost aproape imposbil, pentru că anumite cuvinte, am reuşit să le surprind lizibil, chiar numele persoanelor care au legiferat actul respectiv, dar, mi-a fost aproape imposibil să formulez propoziţii şi fraze coerente din pagina respectivă a documentului!
Graţie sprijinului şi bunăvoirii domnului jurist Ion M. Ungureanu, am primit şi alte documente referitoare la activitatea acestui strămoş al meu, chiar la alte tranzacţii cu terenuri pe raza comunei Răşina, pentru că având un salariu de învăţător şi posedând anumite sume de bani, el a putut să ajute chiar la construirea între anii 1897-1899 a Bisericii de la Răşina I – Gura Lumezii, cu Hramul «Adormirea Maicii Domnului», ca şi la sfinţirea acesteia, la 26 octombrie 1899, pentru că tot datorită domnului Ion M. Ungureanu, am primit şi istoricul acestei biserici, scris de către Preotul Gheorghe Gr. Ţicleanu, strămoş al actualului preot Paroh Ţicleanu Dragomir, din Parohia Ţicleni.
Profesor dr. Vasile GOGONEA