Gorjenii care merg la pescuit pe Dunăre, și nu sunt puțini, trebuie să știe un lucru important, după ce ieri fluviul a fost populat cu sturioni. Peste 1000 de exemplare de păstrugă și nisetru au fost aduse din Ungaria și Austria și lăsate să crească libere în zona portului Gruia, din Mehedinți, dar mare parte din peștii respectivi sunt microcipați.
Autoritățile speră să reducă astfel actele de braconaj la maxim pentru că, după cum spune Cătălin Tutilescu, șeful Gărzii de Mediu din județul vecin, de tata aceasta tehnologia va ajuta la monitorizarea exemplarelor aflate în apă sau în bărcile celor care pescuiesc ilegal.
„Am eliberat în cursul acestei zile peste 1000 de sturioni care, marea majoritate dintre ei, sunt cipați. Deci atragem atenția tuturor braconierilor că dacă vor captura în plasele lor acești sturioni o să-i identificăm. Ne va fi mult mai ușor să facem acest lucru pentru că ne ajută tehnologia și sperăm să stopăm acest fenomen cât mai rapid”, a menționat Tutilescu. La eveniment a fost prezent și un reprezentat al WWF România (Fundația Mondială a Naturii), care a finanțat repopularea Dunării cu sturion și care va monitoriza și de acum încolo situația acestei specii, așa cum o face și în Delta Dunării. Cristina Munteanu, cea care coordonează întreaga campanie pentru conservarea sturionilor din partea WWF România, a confirmat că specia a dispărut din zona Mehedințiului și din cauza barajelor construite pe Dunăre la Porțile de Fier I și II. „Sturionii stau, de regulă, în Marea Neagră, cu excepția cegrăi, care se găsește doar în fluviu.
Stau în Marea Neagră, unde se feresc, apoi trebuie să migreze pe Dunăre ca să se reproducă, ori barajele au redus cam la jumătate distanța de migrație. Ei ajungeau până în Germania. Unii dintre ei, desigur, nu toți. S-a redus foarte mult această rută de migrația și, automat, accesul la habitatele de reproducere, adică zonele unde să depună icre”, a explicat reprezentanta WWF. Ea a menționat că tocmai de accea icrele pentru puietul adus la Gruia provin de la pești din Delta Dunării, puietul fiind crescut apoi în ferme din Ungaria și Austria tocmai pentru a se putea aclimatiza la cât mai multe habitate, așa cum se întâmpla în trecut. Peștișorii aduși acum în apă vor ajunge la maturitate de abia peste un deceniu și jumătate, multe dintre exemplare putând să trăiască și un secol dacă au condiții propice.
Gelu Ionescu
