Cea mai vizitată șosea din țară și inclusă în clasamentul primelor drumuri din lume care trebuie parcurs măcar o dată-n viață are șanse mari să intre într-un program de modernizare. Un anunț pe această temă a venit de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care are în administrare și Transalpina, cea mai înaltă șosea din țară fiind și acum, în acte, tot în faza de șantier.
Anunțul CNAIR a venit la sfârșitul săptămânii trecute, când Transfăgărășanul a împlinit 51 de ani de existență. Finalizat în anul 1974, după 4 ani de eforturi intense, acest drum montan cu o lungime de 91 km și o altitudine maximă de 2042, Transfăgărășanul este și astăzi o dovadă clară a îndemânării și determinării celor care au avut viziunea de a străbate
Munții Făgăraș cu o șosea unică în Europa. Din păcate, realizarea Transfăgărășanului nu a fost posibilă fără jertfă: aproximativ 40 de vieți omenești au fost pierdute în timpul construcției, un tribut adus unei lucrări care astăzi impresionează întreaga lume. Construcţia drumului a fost încredinţată Trupelor de Geniu, conduse la vremea respectivă de Generalul Locotenent Vasile Slicariu până în 1972, succedat de generalul Emil Andriescu, iar execuţia efectivă urma să fie făcută, în special, de Regimentele 1 Geniu de la Râmnicu Vâlcea şi 52 Geniu de la Alba Iulia, sub comanda Colonelului Nicolae Mazilu, o personalitate a Trupelor de Geniu, ulterior Comandant al Şcolii de Ofiţeri de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, iar după construcția drumului, a fost avansat la gradul de General de Brigadă (r)”, arată CNAIR. Pe versantul Nordic, la cota 1200 m, se află monumentul „Poarta Geniștilor” care comemorează evenimentul din martie 1971, când trupele de geniu ale Armatei Române au deschis un sector foarte dificil al Transfăgărășanului prin dinamitare și pe a cărui placă este scris: „Înfruntând greutăți deosebite, trupele de geniu ale Armatei României au deschis drumul Transfăgărășan, străpungând această zonă în martie 1971. În 
amintirea evenimentului, bravii geniști, care s-au dovedit mai tari decât stânca, au denumit acest loc POARTA GENIȘTILOR.” Câțiva kilometrii mai sus, la cota 1600, se găsește „Poarta Întâlnirii”, un monument pe a cărui placă este scris: „În această zonă s-au întâlnit în ziua de 16 august 1971 două subunități de geniu care lucrau la deschiderea drumului Transfăgărășan din sensuri opuse. În amintirea evenimentului, bravii geniști au denumit acest loc POARTA ÎNTÂLNIRII”. Șefii de la Drumuri promit un proiect de modernizare a Transfăgărășanului, asta în condițiile în care mai este de lucru inclusiv pe Transalpina și, cel puțin vara asta, nu s-au văzut muncitori pe acolo care să ducă proiectul la bun sfârșit. „În prezent, CNAIR are în vedere modernizarea drumului, pentru a permite o perioadă extinsă de circulație anuală, sporind astfel siguranța și atractivitatea turistică a zonei (amenajare parcări, construcție zone de tip „viewpoint”). Transfăgărășanul nu este doar un drum, el este un reper național, o realizare tehnică remarcabilă și nu în ultimul rând, o lecție de voință și solidaritate”, a transmis compania de drumuri.
Gelu Ionescu
