Un ONG format din 51 de primării a devenit, în câțiva ani, centrul nevralgic al unei afaceri care mută milioane de lei între conturi publice și private, stabilește tarife și decide trasee logistice care vor costa direct gorjenii. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor Publice de Salubrizare, ,,ADIS” Gorj, nu mai este doar un instrument administrativ, ci un actor economic cu venituri de milioane, cu puterea de a delega servicii pe opt ani și cu capacitatea de a impune majorări de tarif. În fruntea acestei arhitecturi se află Luis Popa, consilier local PSD în Consiliul Local Târgu-Jiu, șef al Serviciului pentru protecția animalelor în cadrul Consiliului Județean Gorj și director executiv al ADIS Gorj, figura care leagă politic, administrativ și economic deciziile ce vor modela salubrizarea județului pentru următorul deceniu.
ADIS și milioanele
ADIS Gorj funcționează ca un organism intercomunitar la care au aderat 51 de localități și care, în 2024, a raportat venituri totale de 14.466.014 de lei și un profit de 635.767 de lei. Practic, primăriile colectează taxa de salubritate de la cetățeni, banii intră în contul ADIS, iar ADIS îi virează operatorului desemnat. Pentru privilegiul de a fi membre, primăriile plătesc cotizații. De exemplu, Consiliul Județean contribuie cu 300.000 lei anual, iar alte exemple din 2024 arată sume precum 8.500 lei/an de la Primăria Târgu-Jiu și 6.500 lei/an de la Primăria Rovinari. Evident, ADIS încasează și de la operatorul de gunoi. În vechiul contract era o sumă de 20.000 de euro, la care se adăugau alte câteva mii de lei. În contractul aflat în vigoare de câteva luni, cel cu Iridex, aceste sume nu se cunosc pentru că acel contract este ,,secret” sau cel puțin nu a fost făcut public până acum. Poate Iridex a impus o clauză de confidențialitate pe bani publici, cum a făcut-o și în procedura de licitație. Dar să revenim! Consiliul Județean a mai transferat către ADIS un autoturism Dacia Duster, intrat în patrimoniul județului în 2024 și propus ca aport în natură. Această arhitectură transformă ADIS dintr-un simplu coordonator într-un veritabil administrator al banilor colectați de la cetățeni, cu puterea de a decide cine prestează serviciile și la ce preț.
Licitația, contestațiile și validarea formală
Procedura de achiziție publică pentru delegarea serviciului de colectare a deșeurilor în cele 51 de localități a fost supusă contestațiilor, dar a trecut prin filtrele instituționale. Contestația depusă de Polaris M Holding SRL a fost respinsă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, iar Curtea de Apel Craiova a respins acuzațiile de conflict de interese formulate împotriva lui Luis Popa, reținând că vechile raporturi de muncă cu Polaris, încheiate cu șapte ani în urmă, nu constituie probe de părtinire. Formal, procedura a respectat rigorile legale și a primit validarea instanțelor. Formal însă nu înseamnă transparent, în contextul în care deciziile au fost luate în numele a 51 de comunități, dar explicațiile publice privind calculele de cost și impactul asupra tarifelor au rămas superficiale, iar percepția publică a fost alimentată de contradicții între declarațiile anterioare și deciziile finale.
Contractul Iridex și consecințele economice
Pe 1 noiembrie 2025, Iridex Group Salubrizare SRL a preluat oficial serviciile de salubrizare din județul Gorj, în baza unui contract de concesiune pe opt ani, în valoare de 153 milioane de lei (aprox. 30,6 milioane euro).
Iridex, controlată de grupul Iridex și de fostul senator al Partidului Conservator, Corneliu Pascu, ales în două legislature pe liste commune cu PSD, a raportat, în 2024, o cifră de afaceri de 266.546.378 lei și un profit de 25.295.488 lei. Pe hârtie, atribuirea pare o simplă tranzacție contractuală, adică operatorul oferă servicii, ADIS plătește, cetățenii achită tarife.
Tarifele, promisiunile și contradicțiile
Pe 22 decembrie, Adunarea Generală a ADIS a votat majorarea tarifului de colectare a deșeurilor de la 13 la 16 lei/persoană/lună, începând cu 1 ianuarie 2026, motivând decizia prin majorarea taxei de depozitare la groapa de gunoi din Târgu-Jiu. Istoricul tarifelor este elocvent, în condițiile în care cu un an în urmă tariful era 11 lei/persoană/lună, apoi a crescut la 13 lei, iar acum urcă la 16 lei. Această evoluție rapidă lovește direct în buzunarul fiecărui gorjean din cele 51 de localități. Contradicția devine și mai pregnantă când se reamintește că, în urmă cu un an, același Luis Popa dăduse asigurări publice că tariful nu va fi majorat. Schimbarea de poziție, justificată prin factori externi, coincide cu finalizarea procedurii de atribuire către Iridex și cu semnarea contractului de 153 milioane lei, ceea ce alimentează suspiciunea că deciziile au fost reactive la presiuni economice, nu rezultatul unei analize transparente a costurilor.
Și nu e tot!
Centralizarea tratării și transferul deșeurilor pe rute lungi, planificate în jurul unei stații de tratare mecano-biologică ce ar urma să fie construită pe un teren de 10.780 mp atribuit ADIS între Scoarța și Târgu-Cărbunești, înseamnă costuri logistice suplimentare care se vor regăsi în factura finală a populației. Investițiile publice, terenul și infrastructura sunt puse la dispoziție în numele interesului public, dar operațiunile ulterioare și fluxurile financiare pot rămâne în mâinile unui operator privat cu profituri consistente.
Planul de centralizare a tratării deșeurilor transformă județul într-un labirint de transporturi. Concret, gunoiul colectat în localități din vestul județului, precum Padeș, Tismana, Peștișani, Runcu sau Lelești, va fi transportat peste 50 km până la stația de transfer de la Cărbunești, apoi va parcurge încă aproximativ 20 km până la groapa de gunoi de la Bârsești. Aceste rute lungi înseamnă consum suplimentar de combustibil, uzură accelerată a utilajelor și ore de muncă plătite, costuri care nu dispar, ci se regăsesc în tariful final, adică în buzunarul gorjenilor. Documentele administrative și planurile de teren indică clar traseele propuse, dar nu există o analiză publică detaliată care să arate cum se reflectă aceste costuri, așa că acestea vor fi suportate către comunități.
Curtea de Conturi a semnalat probleme…
… concrete în gestiunea serviciilor de salubrizare: în unele cazuri, primăriile au suportat din bugetul local cheltuieli pentru serviciile de salubrizare care nu au fost recuperate integral de la populație. Din documentele puse la dispoziție rezultă plăți efectuate pentru serviciile de salubrizare aferente persoanelor fizice în valoare de 665.857 lei, ca să exemplificăm un caz de acest fel, în timp ce drepturile constatate de încasat pentru anul 2024 au fost 292.429 lei, încasate integral, rezultând astfel o diferență de 373.428 lei care reprezintă plăți fără acoperire și pentru care există obligația recuperării la bugetul local. Raportul atrage atenția că nu s-a efectuat o inventariere reală a masei impozabile și că nu s-a stabilit un nivel al taxei care să acopere costurile reale. Tradus simplu: administrațiile locale au plătit din buzunar pentru servicii care ar fi trebuit acoperite de tarife, iar responsabilitatea pentru aceste pierderi rămâne neclară, diluată între primării, Consiliul Județean și ADIS.
Putere concentrată și percepția publică
Concentrarea funcțiilor în jurul unei singure persoane amplifică suspiciunile. Luis Popa, care ocupă simultan funcții politice și administrative și conduce ADIS, apare ca nodul nevralgic al unei rețele decizionale închise. Curtea de Apel a respins acuzațiile de conflict de interese, dar decizia judiciară nu elimină legitima îngrijorare a cetățenilor, când deciziile care afectează buzunarul public sunt luate de un cerc restrâns, transparența devine o iluzie. Declarațiile publice ale conducerii ADIS, schimbările de poziție și lipsa unor analize detaliate expuse public sporesc sentimentul că modelul de delegare prin ONG favorizează concentrarea puterii și profitul privat în dauna interesului comunitar.
ADIS Gorj, actor-cheie în economia deșeurilor din județ
Mai clar, un ONG gestionează venituri de milioane, aprobă tarife care afectează direct populația și încheie contracte de concesiune de zeci de milioane de lei. Procedurile au fost validate formal de CNSC și de instanțe, dar validarea juridică nu înlocuiește controlul public, transparența și responsabilitatea. Când deciziile esențiale sunt luate în numele a 51 de comunități, dar fără analize publice detaliate și fără consultare reală, cetățenii rămân privați de instrumentele necesare pentru a înțelege și a controla costurile care îi afectează. Modelul de delegare printr-un ONG a creat o rețea în care banii circulă între conturi, tarifele cresc, iar responsabilitatea se diluează.
Claudiu Matei
