După cum am precizat anterior, în ziua de joi, 29 ianuarie 2026, ora 12,00, la «Casa Universitarilor» din Craiova s-a desfăşurat sub egida Asociaţiei Române de Sociologie, al cărei Preşedinte este domnul prof. univ. dr. Sorin Cace, a Editurii «Beladi» şi a Asociaţiei Culturale Oltenia, «Gala valorilor spirituale», Ediţia a II-a, condusă cu aleasă competenţă academică de către domnul Prof. univ. dr. DUMITRU OTOVESCU, vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Sociologie, directorul Editurii «Beladi», la care au participat reprezentanţi ai elitei vieţii universitare din Bănie, personalităţi de seamă ale vieţii culturale şi educaţionale, personalităţi politice reprezentative ale judeţului Dolj, oameni de cultură cu iniţiative de promovare a cărţii în viaţa comunităţii, printre care menţionăm pe domnul profesor Gheorghe Manolea, Preşedintele Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române şi domnul Tudor Nedelcea, membru al Uniunii Scriitorilor, istoric literar şi critic literar care a condus Biblioteca Judeţeană şi Editura «Scrisul Românesc» din Craiova, de prezenţa şi alăturarea cărora s-a bucurat domnul Dumitru Otovescu, care a precizat faptul că: ,,La această manifestare culturală pe care o doresc sistematică, anuală, ca să fie reeditată, se află doi prieteni şi colegi de decenii bune”, deci, profesorul Gheorghe Manolea, cunoscut ca una dintre personalităţile învăţământului superior craiovean politehnic şi domnul Tudor Nedelcea, pe care mentorul manifestării i-a rugat ca să se adreseze în câteva cuvinte celor prezenţi în sală, primul fiind domnul profesor Gheorghe Manolea, care a spus:
Ca o legendă ispititoare despre originile Craiovei!
,,Rolul meu la această întâlnire este, nici foarte mare, nici foarte important, dar, ca să încerc să vă fac o imagine asupra omului care a apărut la acest eveniment, pentru că unii dintre dumneavoastră aţi venit din afara oraşului nostru, Craiova, de aceea, cred că e bine să vă spun cum a apărut oraşul nostru şi de unde numele de Craiova”, iar, domnul Manolea a început a istorisi o legendă despre originile Craiovei, că demult, prin locurile acestea era un Crai care se numea Iov, un om bogat, puternic, dar, care era mâhnit că nu avea copii! Târziu, soţia lui îi dăruieşte o fată şi bucuros, a uitat să le mulţumească ursitoarelor, care l-au blestemat ca atunci când fata va părăsi castelul, acesta să se năruie! Craiul Iov a aflat despre blestemul care a căzut pe capul său şi de aceea, nu o lăsa pe fată ca să părăsească nicidecum curtea castelului! Oamenii din împrejurimi veneau la fata lui Iov şi găseau rezolvare la problemele lor, găseau o vorbă bună! Craiul era un om mărinimos, iar, vestea despre bunătatea şi frumuseţea fetei s-a dus peste mări şi ţări! La vremea măritişului au venit să ceară mâna fetei, flăcăi, care mai de care, numai că, niciodată Craiul Iov nu îi lăsa ca să stea de vorbă cu fata! Dar, unul dintre ei a insistat până ce fata s-a arătat la fereastra castelului şi s-au înţeles ca la miezul nopţii, fata îmbrăcată în rochie de mireasă, cu un buchet de flori în mână, să iasă la poarta castelului. Iar, flăcăul a urcat-o pe cal şi au pornit în lume. Nu au mers decât puţin şi s-a pornit o furtună cum nu s-a mai văzut vreodată, aşa că puhoiul de ape a acoperit castelul Craiului Iov! Oamenii din jur au găsit un lac în locul castelului iar, pe luciul apei au văzut o rochie de mireasă şi atunci şi-au dat seama de ceea ce s-a întâmplat, de aceea, lacul acesta s-a numit «Crai Ioviţa», iar, locurile care a mai rămas în jurul lacului să se numească Crai Iov! Oamenii au tot vorbit despre locul acesta, iar, ursitoarea le-a spus ca să se ducă acasă că ea a greşit! Atunci ursitoarea le-a spus: «Oameni buni, pe locurile acestea se vor construi alte castele, iar, într-unul dintre ele se va înfiinţa pentru copiii copiilor voştri o universitate, unde vor învăţa carte». Oamenii erau nedumeriţi, iar, ursitoarea a mai ursit ceva, că un om va fi profesor cu puteri magice, ca să adune oameni harnici care să realizeze cărţi şi lucrări valoroase despre frumuseţea cărţii şi a şcolii! Iar, acest om se va numi DUMITRU, de bună seamă fiind legat de numele Sfântului Mare Mucenic Dumitru, izvorâtorul de mir şi ocrotitorul Craiovei!
,,Caragiale spunea că oraşul Craiova este «Nazaretul» României”!
La rândul său, domnul Tudor Nedelcea a spus următoarele: ,,Ceea ce se întâmplă astăzi este un lucru anormal, pentru că într-o societate în care se spun numai lucruri rele, iată, că acum, aici, mass-media nu este prezentă! Eu mă bucur de această zi organizată de domnul Otovescu, care face parte dintre marile familii creatoare din România, care s-a consacrat ştiinţei şi culturii! Vorbea domnul profesor Manolea despre Craiova, care, într-adevăr, a fost un oraş-târg, dar, a devenit un oraş cultural menţionat şi în operele marilor scriitori, pentru că Nicolae Filimon în «Ciocoii vechi şi noi», spune că acţiunea se petrece la «Minerva», apoi, Mihai Eminescu a fost aici la Teatrul Naţional care se numea «Teodorini», unde a urmărit o piesă despre războiul de neatârnare şi a scris o cronică teatrală în care pentru prima oară în istoria dramaturgiei, Eminescu vorbeşte şi despre reacţia craiovenilor despre jocul actorilor, deci, Eminescu este legat de Craiova şi a fost în Craiova pe la 1878”, iar, în continuare, vorbitorul a precizat că tot la Craiova, lui George Coşbuc i s-a născut unicul fiu, care a murit într-un accident de circulaţie mergând de la Târgu-Jiu spre Tismana cu celebra viteză de…13 kilometri pe oră! Dar, s-a lovit de o căruţă şi asta i-a adus moartea! În continuare, domnul Nedelcea, un împătimit al studierii documentelor, a spus: ,,Ceea ce nu se ştia până acum, dar, pot să amintesc este faptul că Ion Luca Caragiale scrie unui profesor de la Iaşi că oraşul Craiova este «Nazaretul» României, iar, Craiova se poate mândri cu asemenea consemnări, care, din păcate, nu sunt valorificate, de aceea, să apreciem modul cum o face Marcel Otovescu, cel care ne face cunoscuţi în ţară! Vă mai amintiţi, când era Cornel Sorescu la Radio «Oltenia» Craiova, că făcea cunoscută toată Oltenia, pe când acum, să pun un capac la gură, de ani de zile, acest post de radio nu mai este prezent la nici un eveniment cultural, deşi sunt plătiţi de stat, iar, directorul radioului are un salariu cât un preşedinte de ţară! Ceea ce face Marcel Otovescu cu Editura «Beladi» este ceva extraordinar, pentru că este prieten cu Ilie Bădescu, directorul Centrului de Sociologie al Academiei, care, după opinia mea, este intelectualul «numărul unu» al ţării, pentru că a scris un tratat intitulat «Noologia», care sper ca şi peste o sută de ani să fie o carte recunoscută” a precizat vorbitorul, arătând, în final, că Municipiul Craiova se poate mândri cu intelectuali care ies în evidenţă, care lansează cărţi şi nu fac altceva decât să răspundă regulilor conştiinţei şi să facă ceva, pentru că la Judecata de apoi, fiecare ne vom raporta la ceea ce am făcut bine, iar, dacă ne-a dat Dumnezeu un har, vom spune cum l-am folosit, amintind şi despre o întâlnire cu celebrul Henri Coandă, la filiala Academiei Române, când marele inventato spunea că nu a făcut multe «năzbâtii», prin cuvântul care se referea şi la «farfuria zburătoare», dar, soţia lui l-a certat pentru acest cuvânt! La finalul alocuţiunilor celor doi invitaţi, domnul Dumitru Otovescu a subliniat că: ,,Literaţii sunt foarte generoşi, şi n-am scăpat de judecata şi de aprecierea acestora, iar, ca un amănunt, pentru că suntem într-un cadru colocvial, cu Tudor mă cunosc de 40 de ani, dar, niciodată nu ne-am certat, chiar dacă suntem nişte firi vulcanice. În mediul familial ne cunoştem bine, dar, între noi, deşi am avut multe dispute, controverse, dar, n-am ajuns la ceartă niciodată! Cred că e o calitate morală, pentru că un mare sociolog american, Albion Small, creatorul Şcolii sociologice de la Chicago, spunea că e important să facem o teorie a instinctelor şi o teorie a intereselor, pentru că acestea sunt adevărate forţe ale vieţii sociale şi la baza lor se află şase nevoi: nevoia de sănătate, de bogăţie (de avere), de frumuseţe, de cunoaştere, de sociabilitate şi nevoia de moralitate. Noi ne propunem ca să satisfacem, astăzi, această nevoie de cunoaştere şi într-o apreciere de ordin general, toate activităţile sociale pot fi reduse la două categorii: materiale şi spirituale! Iar, ceea ce ne interesează în momentul de faţă este activitatea spirituală şi rezultatele acesteia care au apărut graţie şi «Asociaţiei Române de Sociologie» unde sunt vicepreşedinte, dar, vă informez şi vă mobilizez pentru că e şi generaţia tânără reprezentată aici, că are nevoie de asemenea împliniri, şi «Asociaţia Culturală Oltenia» care a făcut multe, aşa cum Fundaţia «Scrisul Românesc» iniţiată şi condusă de Tudor la Craiova”, amintind faptul că şi plăcuţele de identificare a caselor boiereşti sunt datorită preocupărilor lui Tudor Nedelcea, chiar mai înainte de anul 2000, ca şi «Aleea Personalităţilor», care nu mai există la Craiova, dar, există la noi la Târgu-Jiu! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi
PS. Dacă în prima parte a materialui despre «Gala valorilor spirituale», Ediţia a II-a, am titrat cu expresia că «suntem un popor vesel, cu partea ei distractivă», m-am referit la faptul că la manifestarea de la Craiova a triumfat şi umorul, dar, într-un cadru intelectual de cea mai înaltă ţinută!
