Cea de-a cincea campanie de cercetări arheologice sistematice din situl preistoric de la Hurezani, punctul La Biserică (comuna Hurezani, județul Gorj), s-a desfășurat în perioada 20 iulie – 21 august 2026. Lucrările au fost organizate de Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.
Cercetările din acest an s-au concentrat pe limita nord-vestică a sitului, foarte aproape de o râpă ce reprezintă un vechi curs de apă.
„Am deschis și cercetat integral două suprafețe de 7×5 metri, până la o adâncime medie de 0,80 metri. Depunerea arheologică este mult mai subțire în această zonă de margine a așezării, comparativ cu zona centrală. Are o grosime de circa 0,45 metri și poate fi divizată, pe baza complexelor de locuire, în două niveluri. Pe baza materialului ceramic, ambele aparțin epocii mijlocii a bronzului, cultura Verbicioara”, a declarat dr. Radu Băjenaru, responsabilul științific al șantierului.
La partea superioară a depunerii au fost găsite puține fragmente ceramice din prima epocă a fierului și mai numeroase piese databile în secolele VI-VII d.Hr.
Au fost înregistrate 27 de complexe de locuire, toate gropi de diverse dimensiuni. Cele mai multe aparțin epocii bronzului și sunt sărace în materiale. Câteva gropi de mari dimensiuni, datând din secolele VI-VII d.Hr., conțineau resturi de construcții din chirpici, ceea ce sugerează că zona marginală a așezării a fost folosită pentru depozitarea resturilor unor construcții dezafectate.
O descoperire notabilă este Complexul nr. 2 – o groapă cu diametrul de circa 2 metri și adâncimea de 2,70 metri. „Este vorba, foarte probabil, de o fântână săpată în perioada secolelor VI-VII d.Hr., când debitul izvoarelor din apropiere scăzuse foarte mult. Este posibil să fi funcționat doar o perioadă scurtă, nefiind identificată nicio structură internă de tip cofraj de lemn”, a precizat arheologul.
În total, au fost adunate 444 de pachete cu materiale arheologice, inclusiv obiecte de lut și de piatră, precum și o cantitate importantă de ceramică fragmentară.
„Descoperirile din campania 2026 confirmă observațiile anterioare privind importanța deosebită a acestei așezări. Prin dimensiuni, complexitatea stratigrafiei și caracterul descoperirilor, situl de la Hurezani devine un reper nu numai pentru Oltenia, ci pentru întreg spațiul carpato-balcanic în epoca metalelor. De aceea se impune continuarea cercetărilor și în anii următori”, a concluzionat dr. Radu Băjenaru.
