Dumitru Chisăliță, noul ministru al Energiei, a expus la audierile din Parlament, înainte de a primi votul de învestire, planul privind domeniul energiei.
Acesta a explicat pe larg cum ar trebui să funcționeze sistemul și care sunt prioritățile. Dumitru Chisăliță este fondatorul și președintele Asociației Energia Inteligentă.
Acesta a spus la audieri că prioritatea în programul de guvernare sunt noile capacități de producere de energie electrică. „Ne propunem 5.800 de MW de noi capacități, până la final de 2027. Menționez centralele Mintia și Iernut, aproape finalizate. Este nevoie de monitorizare mai riguroasă a proiectelor în derulare. Mixul de stocare trebuie accelerat. Bateriile și stocarea prin pompaj trebuie să rezolve situația de seară, când importăm scump”, a spus acesta.
20% din capacitatea de producție a energiei electrice a dispărut odată cu oprirea grupurilor de la Cernavodă
Oprirea centralei nucleare de la Cernavodă a scos din sistem 20% din capacitatea de producție a precizat viitorul posibil ministru al Energiei: „E important să reluăm producția, dar și să preîntâmpinăm pe viitor astfel de situații și cum putem ca pe viitoarele reactoare să nu ne confruntăm cu astfel de situații. Episoadele de secetă vor fi tot mai dese.
Energia regenerabilă trebuie să aibă loc important în mixul energetic, dar trebuie să meargă mână în mână cu dezvoltarea rețelelor, a stocării și a capacităților securitare, care să preia sau să substituie în anumite momente. Ne-am propus să reluăm eolianul offshore”, a declarat Chirițoiu.
Planul pentru energia pe cărbune
Dumitru Chisăliță a menționat foarte clar în strategia lui și energia pe cărbune: „Folosirea cărbunelui trebuie atent analizată. Analizăm centralele ca ele să fie scoase din funcțiune doar dacă există capacități securitare care să fie puse în loc. Închiderea de capacități de cărbune? Trebuiau să meargă în tandem cu deschiderea unor capacități pe gaz. Din păcate noi mai repede închidem decât deschidem. Ce s-a greșit a fost că nu am respectat un principiu fundamental în termodinamică, în mecanica fluidelor: nu poți să scoți ceva până nu pui altceva, pentru că creezi un dezechilibru. Acest principiu trebuie să fie esențial în tot ce abordăm. Ce intră trebuie să fie egal cu ce iese” a mai spus acesta la audieri.
Despre consumatorii vulnerabili, gazele din Marea Neagră și liberalizarea pieței
Dumitru Chisăliță a menționat că prosumatorii vor avea un rol important: „Prosumatorii trebuie să joace rol foarte important în mixul energetic, vor contribui la securitatea energetică și ca unele categorii sociale să fie mai puțin afectate de prețuri.
Consumatorul vulnerabil – gândim realizarea unui registru național al consumatorilor vulnerabili, iar ajutoarele să reducă sărăcia energetică pentru acești consumatori.
Gazele din Marea Neagră. Termenul – primul semestru din 2027 – este realist. Dar ne regăsim în zonă de conflict. Trebuie să primească o valoare adăugată. Dar trebuie conlucrare între institute, ministere. Dacă nu ai industrie, ești pus să îl comercializezi. Subliniez importanța prelucrării în România, valoarea este de până la o dată și jumătate mai mare decât prin vânzarea directă.
Plafonarea prețurilor la gaze. Dacă în ianuarie s-ar fi eliminat plafonarea prețurilor, contractele se încheie în general în octombrie… nu poți să le pui de acord în 30 de zile. Trebuie să le pui de acord în toamnă. Mulți furnizori deja și-au cumpărat gaze. Dacă liberalizai în aprilie, veneau cu prețuri mult mai mari decât cele plafonate, ceea ce ar fi determinat matematic creștere a prețurilor. Poți să faci asta ideal cu minim 4-5-6 luni înainte. Acel moment ne-ar fi adus prețuri mai mari, nu era corect pentru români, că nu erau ei vinovați. Acum, dacă noi pornim în iarnă să pregătim liberalizarea pieței, probabilitatea să intrăm cu prețuri mari este foarte mare. În martie vom ajunge cu prețurile mari din iarnă. Februarie-martie e luna cea mai delicată, sunt temperaturile cele mai scăzute, cererea cea mai mare, depozitele au cea mai mică cantitate”.
Pact pentru energie
Dumitru Chisăliță a vorbit și despre necesitatea unui pact pentru energie: „Pactul pentru energie. Cred că energia are nevoie de un astfel de pact. Trebuie să o luăm nu de la zero, ci de la minus.
Principalele motive pentru prețul mare al infrastructurii. Sunt multe elemente, multe nu s-au bazat pe principii concurențiale corecte, iar instituțiile trebuie să își facă datoria. Metodologiile pe anumite zone reglementate trebuie să ia principiul eficienței. Trebuie să analizăm, la 1.000 lei investiți, cât s-a câștigat. Oprirea Cernavodă. Sunt centrale care funcționează în zone fără apă. Principiul răcirii în circuit închis se poate aplica fără probleme. Este mai scump, așa este. Și durează, ai nevoie de 3-4 ani să poată fi pus în funcțiune. Sistemul trebuie să fie modular”, a mai precizat acesta.
Numirile politice în companiile de stat
„Numirile politice în companii de stat. OUG 109 este o lege foarte bine gândită, dacă este aplicată corect poate să preîntâmpine situații. Au existat și alte tipuri de influențe decât cele politice. Verificarea performanțelor trebuie să fie mult peste ce se întâmplă azi. Dacă există verificare prin metode specifice, nu se vor mai repeta astfel de situații“, a declarat noul ministru al Energiei
1.5000 MW din baterii
Dumitru Chisăliță a precizat că până a sfârșitul anului există un target de 1.500 MW pe baterii de stocare. „Ținta de 1.500 MW de baterii. Acum avem 1.350 MW și în lucru mai există capacități asumate care urmează să fie finalizate până la 31 decembrie 2026. Cifra are probabilitate mare să se întâmple. Există circa 150 milioane de euro care vizează circa 2.174 MWh de capacități în baterii care urmează să se instaleze. În diversele programe există prevăzut ca până în 2028 să avem circa 4.500 MW, respectiv către 6.000 în 2030. Problema prețului mare la consumator? Pactul pentru energie trebuie să funcționeze”, a mai spus el.
