Zeci de sindicaliști din Gorj au participat ieri la protestele organizate în fața Guvernului și a Parlamentului, unde peste 10.000 de angajați din Educație au cerut retragerea proiectului noii legi a salarizării. Sindicatele susțin că actul normativ va duce la diminuarea veniturilor și va adânci problemele din sistemul de învățământ.
Protestul a fost organizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, organizații care reprezintă peste 300.000 de salariați din învățământ și cercetare.
Sindicaliștii spun că nemulțumirile vin după o serie de măsuri care au generat deja presiuni asupra sistemului de învățământ, printre acestea fiind creșterea normei didactice și majorarea numărului de elevi la clasă.
„Nu ne erau de ajuns problemele provocate de Legea 141/2025, creșterea normei didactice și creșterea numărului de elevi la clasă. Acum se adaugă și prevederile din proiectul legii salarizării, care pot avea consecințe negative asupra salariilor și condițiilor de muncă din sistemul educațional”, a declarat Simona Urluescu, președinta Sindicatului Liber din Învățământ Târgu Jiu, prezentă la protest.
Sindicatele reclamă pierderi salariale
Liderii sindicali susțin că noul proiect încalcă prevederi asumate anterior de autorități și ignoră principiile stabilite prin actele normative adoptate după protestele din ultimii ani.
Printre principalele nemulțumiri se numără eliminarea unor drepturi salariale, diminuarea unor indemnizații, menținerea profesorilor pe poziții inferioare în grila de salarizare și nerespectarea angajamentelor privind creșterea veniturilor din educație.
Sindicatele atrag atenția că proiectul ar putea reduce veniturile unor categorii de angajați și ar afecta atractivitatea profesiei didactice.
„Varianta de proiect pusă în dezbatere reprezintă o încălcare flagrantă a legislației în vigoare, o sfidare fățișă a angajamentelor asumate anterior în fața salariaților din învățământ și a opiniei publice, precum și o dovadă incontestabilă de dispreț la adresa întregului sistem național de învățământ. În loc să corecteze anomaliile din trecut, acest proiect afundă și mai mult statutul personalului didactic în precaritate și impredictibilitate.
Principalele probleme care impun retragerea de urgență a proiectului:
• Încălcarea flagrantă a OUG nr. 57/2023: Draftul actual ignoră complet actul normativ obținut în urma protestelor masive din ultimii ani. OUG nr. 57/2023 stabilește clar și fără echivoc că baza de calcul pentru salarizarea din învățământ trebuie raportată la salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant, principiu radiat din proiectul de lege. De asemenea, grila de salarizare trebuie astfel construită încât să țină cont de evoluția în carieră pentru motivarea corpului profesoral. Acest lucru înseamnă că este imperios necesar ca raportul dintre salariul de bază maxim (la gradația zero pentru un profesor din învățământul preuniversitar) și salariul profesorului debutant să fie de cel puțin 1,47:1. De ce pentru alte categorii socio-profesionale se ține cont de evoluția în carieră, iar pentru învățământul preuniversitar nu?
• Nerespectarea acordurilor stabilite cu Banca Mondială și Ministerul Muncii: În anul 2024, s-a agreat ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar (cu gradul I și vechime maximă) să fie echivalat cu cel al unui medic specialist. În mod revoltător, actualul text legislativ propune o grilă în care diferența este de aproximativ 4.000 de lei în defavoarea profesorului.
• Grile și coeficienți umilitori: Este de-a dreptul inacceptabil ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă nici măcar coeficientul 3 pe o scară de la 1 la 8! Prin această ierarhizare, personalul din școli este menținut în pătrimea inferioară a grilei de salarizare din sectorul bugetar.
• Anularea sau diminuarea unor drepturi salariale. Acest proiect de lege anulează indemnizația pentru titlul științific de doctor, ceea ce conduce la pierderea atractivității studiilor doctorale și la reducerea veniturilor celor care beneficiază în prezent de această indemnizație. Susținem necesitatea acordării în continuare a acestei indemnizații, dacă salariatul își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul științific de doctor. De asemenea, se propune acordarea unei sume fixe derizorii de aproximativ 400 de lei brut pentru activitatea deosebit de complexă a profesorilor diriginți, precum și diminuarea indemnizației pentru predarea în regim simultan, a indemnizației pentru cei care lucrează în zone izolate, a sporului pentru practică pedagogică etc.
• Promisiuni neonorate din trecut: Cu ocazia adoptării Legii salarizării nr. 153/2017, lege prin care salariile medicilor au crescut consistent, iar mărirea acestora s-a făcut într-o singură tranșă, guvernanții de atunci au promis că, în următoarea lege a salarizării, următoarea categorie de salariați tratată cu prioritate va fi cea a profesorilor! Acum profesorii trebuie să mai aștepte. Până când? Un stat care, prin cei care-l conduc, nu este în stare să găsească resursele financiare pentru finanțarea corectă a educației este un stat eșuat!
• Efectul cumulativ cu măsurile de austeritate din Legea nr. 141/2025: Acest proiect de lege vine pe fondul unui val de măsuri profund anti-educație deja impuse (creșterea numărului de elevi la clasă, majorarea normei didactice de predare, diminuarea tarifului la plata cu ora și ciuntirea/plafonarea indemnizației pentru titlul științific de doctor). Noua lege a salarizării nu face decât să lovească și mai rău într-un sistem de învățământ subfinanțat”, spun sindicaliștii.
Avertisment pentru Guvern
Reprezentanții federațiilor sindicale consideră că noua lege se adaugă măsurilor de austeritate deja aplicate în sistemul educațional și avertizează că, în lipsa unor negocieri reale, protestele ar putea continua: „Asistăm la o decizie politică iresponsabilă, care tratează educația exclusiv ca pe o gaură în buget, nu ca pe o investiție în viitorul acestei națiuni. Dacă acest text nu este retras imediat pentru a fi reconstruit pe principii de echitate și respect, Guvernul își asumă în mod conștient provocarea unei crize profunde în sistemul de învățământ și declanșarea inevitabilă a unor noi acțiuni de protest”.
„Educația cere respect”, este mesajul transmis de liderii celor trei federații sindicale, care solicită reluarea discuțiilor și elaborarea unei legi a salarizării bazate pe echitate și recunoașterea importanței muncii din învățământ.
I.I.
