Mânăstirea ,,Cămărăşeasca“ şi alte 12 biserici din Gorj, în haine alese de sărbătoare, de praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir

26 octombrie este, în fiecare an, zi de mare sărbătoare pentru credincioşii ortodocşi din ţara noastră, şi nu numai, motivul fiind dat de praznicul Sfântului Mare Mucenic DIMITRIE, Izvorâtorul de mir.
Patron spiritual şi ocrotitor al municipiului Craiova, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie este şi ocrotitorul a peste 300.000 de români care îi poartă numele. În judeţul Gorj, numeroase lăcaşuri de cult religios poartă hramul marelui mucenic din Tesalonic: în cuprinsul Protoieriei Târgu Cărbuneşti – Biserica satului Hurezani, din localitatea cu acelaşi nume, Biserica ,,Sfântul Nicolae”, ”Sf.m.mc. Dimitrie şi Sf. Împăraţi cei întocmai cu apostolii Constantin şi Elena“, din comuna Prigoria, Biserica satului Zăicoiu, din localitatea Dănciulești, biserica din satul Piscoiu al localităţii Stejari, şi bisericile de lemn din satul Boia şi cea din satul Vidin, comuna Jupânești; în Protoieria Târgu Jiu Sud – biserica de lemn cu hramurile ,,Adormirea Maicii Domnului şi Sf. m. MC. Dimitrie“, din localitatea Băleşti, satul Corneşti; Biserica de lemn din satul Valea Mânăstirii, comuna Cătunele, cea din satul Scorușu, comuna Borăscu şi cea din comuna Văgiuleşti. De asemenea, a fost hram şi pentru Biserica de lemn a satului Schela din Protoieria Târgu Jiu Nord.

HRAM LA O BISERICĂ DIN TÂRGU JIU
În reşedinţa judeţului Gorj, există şi un lăcaş de cult religios, care, joi, 26 octombrie 2023, a îmbracat haine de sărbătoare cu ocazia hramului: biserica ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“, din cartierul Petreşti (Vărsături) al municipiului Târgu Jiu.
Mânăstirea ,,Cămărăşeasca“, din oraşul Târgu Cărbuneşti, a sărbătorit la rândul ei cel de al doilea hram – Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.
Veche mânăstire din zona Olteniei, ea a fost ctitorită în jurul anului 1780 de către polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Realizată în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, cu pronaosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentaţi de piatră, în stil brâncovenesc, arcade în formă de semicerc. Are o singură turlă, aşezată deasupra pronaosului, acest aspect fiind de fapt o caracteristică a sfârşitului de secol XVII în arhitectura bisericească românească. După 1989, viaţa monahală a fost reluată în această sfântă mânăstire, o dată cu hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în anul 1994, prin osteneala şi purtarea de grijă a vrednicului de pomenire ÎPS Părinte Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei de la acea vreme. Pe lângă hramul ,,Tăierea capului Sfântului prooroc Ioan Botezătorul“, biserica Mânăstirii ,,Cămărăşeasca“ se află şi sub ocrotirea binecuvântată a Sfântului mare mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir. În anul 2011, în curtea lăcaşului de cult a fost strămutată din satul Pojogeni, comuna Copăcioasa, o biserică de lemn de o rară frumuseţe, monument istoric de la anul 1730. În biserica cinstitului aşezământ monahal se află părticele din moaştele mai multor sfinţi cuvioşi, ierarhi şi mucenici, precum şi o bucată din lemnul stejarului de la Mamvri.
Prof. masterand în teologie Marius Stochiţoiu