Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat, la finalul ședinței de Guvern de ieri, 16 aprilie, primele concluzii ale procesului de reformă a companiilor de stat, descriind o situație financiară care, în opinia sa, nu mai poate fi ignorată.
Ea a vorbit despre o problemă sistemică, generată de peste 1.500 de societăți în care statul este acționar, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi semnificative pentru bugetul public. În acest context, spune Oana Gheorghiu, guvernul a decis să înceapă cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din domenii-cheie precum energia, transporturile și industria, care au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și au înregistrat pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei doar în ultimul an raportat. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă”, a afirmat Oana Gheorghiu, calificând aceste companii drept „găuri negre pentru economia României”.
Vicepremierul a subliniat că problema nu este una conjuncturală, ci reflectă disfuncționalități structurale acumulate în timp, şi a insistat că reforma nu mai poate fi amânată și trebuie să meargă dincolo de schimbări superficiale de management. „A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței”, a declarat ea, precizând că transformarea sistemului trebuie realizată „în beneficiul României și al românilor, nu în beneficiul băieților deștepți”.
Potrivit proiectului-pilot gândit de guvern, acolo unde există importanță strategică, statul va continua să investească și să consolideze activitatea, însă, în cazul societăților fără perspectivă economică, se vor lua în calcul măsuri mai drastice, inclusiv restructurări, fuziuni sau închideri. „Această primă listă care conține 22 de companii, din zona de energie, transporturi și de la Ministerul Economiei, reprezintă un proiect-pilot pe care îl facem în noul flux gândit cu membrii Guvernului și împreună cu AMEPIP, agenție care răspunde de guvernanța companiilor de stat, cea care implementează, practic, legislația și toate angajamentele noastre luate în relația cu OECD și cu Comisia Europeană”, a explicat Oana Gheorghiu.
Marii datornici
Potrivit datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de companii precum CFR Marfă, CFR SA și Romaero. În acest context, Oana Gheorghiu a precizat că situația acestor firme trebuie analizată diferențiat, deoarece unele administrează infrastructuri critice, în timp ce altele sunt entități comerciale sau structuri rămase fără obiect de activitate, dar care continuă să acumuleze pierderi. Pentru a evita decizii arbitrare, Guvernul a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii, care vizează strategia, guvernanța, modelul de business și performanța comercială, operațională, patrimonială și financiară, şi a stabilit criteriile de intervenţie. În acest scop, datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru a asigura o imagine unitară și a elimina raportările redundante.
M.C.H.
