Manifestarea este organizată de Consiliul Județean Gorj, Primăria și Consiliul Local Godinești, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și își propune, ca în fiecare an, să descopere și să promoveze noi generații de interpreți și păstrători ai tradițiilor populare.
Festivalul este destinat tinerilor interpreți amatori din județul Gorj și include cinci secțiuni competiționale: soliști vocali, soliști instrumentiști, dansuri populare, tarafuri tradiționale și concursul de costume populare.
Concurenții vor fi evaluați în funcție de talent, autenticitatea repertoriului și respectarea valorilor folclorului românesc, într-o competiție care, de peste 25 de ani, reprezintă o rampă de lansare pentru numeroși artiști din județ.
Cei care doresc să participe se pot înscrie până la data de 27 iulie 2026, ora 14:00. Dosarul de înscriere trebuie să cuprindă fișa de înscriere, documentele solicitate și materialele necesare preselecției, toate fiind transmise prin WhatsApp, la numărul 0724 589 018.
Organizatorii îi încurajează pe tinerii care iubesc cântecul popular, jocul tradițional și portul autentic să profite de această oportunitate și să devină parte din povestea unui festival care contribuie la păstrarea și promovarea identității culturale a Gorjului.
Ediția din acest an promite, și de această dată, să transforme Godineștiul într-un adevărat centru al folclorului românesc, reunind pe aceeași scenă tineri artiști, iubitori ai tradițiilor și un juriu de specialitate.
Festivalul va avea loc pe 1 august 2026, când comuna gorjeană va găzdui o nouă sărbătoare dedicată valorilor autentice ale culturii populare românești.
Izabella Molnar

Articolul Au început înscrierile pentru Festivalul Folcloric „Nicolae Mischie” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Cenaclul „Hohote” din Târgu Jiu a fost invitat de scriitoarea Cecilia Gurgui, membră a acestui cenaclu, de a desfășura o ședință de lucru în acest spațiu pitoresc, unde se îmbină liniștea muntelui cu vâltoarea râului și cu frumusețea naturii, și de a relua tradiția culturală desfășurată în aceste locuri de poetul George Coșbuc și prietenii săi din Gorj și din țară, în perioada 1902 – 1915. Aici, cândva, acum o sută și ceva de ani, mai precis din 1902, era o stațiune culturală, o stațiune literară și din 1938, o stațiune balneoclimaterică, iar doamna Cecilia Gurgui încearcă să reînvie spiritul acelor vremuri.
Așadar, la ora 16:00, la Pensiunea Ursu din apropierea Mânăstirii Tismana, au dat curs invitației membrii Cenaclului Hohote: Nică Janet, Grig Dobreanu, Calotă Rodica, Doru Fometescu, Nicolae Dragoș, Ana Ionele (și eleva Teodora Cruceru din Motru), Gigi Bușe, George Drăghescu, Valeriu Butulescu, Vasile Munteanu, Cecilia Gurgui, Laura și Mihai Lungescu, precum și cunoscuții poeți Spiridon Popescu, Alex Gregora, scriitorul Victor Troacă și susținătorul multor evenimente culturale, Nicu Mitroi, sufletul stațiunii Rânca.
Ședința de cenaclu a început cu mesajul gazdei de bun venit. „Bine ați venit la Pensiunea Ursu Tismana. Suntem extraordinar de onorați că ne-ați făcut plăcerea să veniți la noi, oameni așa frumoși și interesanți, de o cultură ridicată, cum rar au văzut aceste locuri în ultima sută de ani. Bine ați venit pe Valea Tismanei. Aici la noi se îmbină liniștea muntelui, cu vâltoarea râului, cu frumusețea naturii și cu foarte multe gânduri duhovnicești. Aici, cândva, acum o sută și ceva de ani, era o stațiune culturală, o stațiune literară, iar din 1938 o stațiune balneoclimaterică”, a spus scriitoarea Cecilia Gurgui, care a mulțumit domnului Mihai Lungescu, președintele Cenaclului „Hohote”, pentru prezența atâtor oameni valoroși ai culturii gorjene.
La rândul său, președintele Mihai Lungescu, a mulțumit distinsei gazde pentru invitația și primirea făcută, și pentru această primă ședință desfășurată în acest loc mirific al culturii gorjene. A mulțumit membrilor cenaclului și invitațiilor speciali care sunt prezenți, pentru realizarea unui act de cultură de excepție. „La invitația doamnei Cecilia Gurgui, care încearcă cumva să reînvie spiritul acestor locuri, ne-am propus astăzi, aici, o ședință a Cenaclului Hohote care va fi, poate, o ședință istorică în existența cenaclului. Aici, vreme de mai bine de 13 ani, George Coșbuc, își petrecea verile, fiind un izvor nesecat de cultură românească”, a precizat domnul Mihai Lungescu.
În continuare a făcut o scurtă prezentare a activității culturale la Tismana, a marelui om de cultură George Coșbuc, supranumit „poetul țărănimii”. „Soția lui Coșbuc, Elena, era sora lui George Sfetea din Gorj, cel care a construit Vila Sfetea de la Tismana, cu ajutorul prietenului său Nicolae D. Miloșescu din Târgu Jiu, și terminată în anul 1902. Începând cu acest an și până în 1915, când s-a produs accidentul auto care a dus la moarte fiului său Alexandru, familia Coșbuc aveau reședința de vară în această vilă. Aici, Coșbuc a tradus Divina Comedie a lui Dante Alighieri și a scris articolele pentru presa vremii, astfel devenind o figură binecunoscută în viața culturală a Gorjului”. A povestit cum a creat un salon cultural de vară, de mare calitate, printre cele mai importante din România, denumit metaforic „Micul Heidelberg al Olteniei”, unde se întâlnea frecvent cu intelectualii Gorjului, dar și străini, precum profesorul italian Ramiro Ortiz, apoi despre moartea lui Alexandru Coșbuc, la o zi după împlinirea vârstei de 20 de ani, tragedie care i-a înfrânt definitiv puterea de creație lui Coșbuc. După nici trei ani, George Coșbuc avea să moară, în ziua de 9 mai 1918, la București, la doar 51 de ani.
După această prezentare, domnul președinte a făcut următorul anunț: „Vă recomand să pregătiți și să trimiteți lucrări la cel puțin 4 festivaluri: Festivalul de la Alba Iulia, Festivalul de la Orăștie, Festivalul de la Ploiești și Festivalul de la Botoșani «Armenii și restul lumii». Vă mai informez că, în ultimul weekend din luna septembrie, în perioada 25 și 27, ne implicăm, alături de CJCPCT Gorj, în organizarea Festivalului «Ion Cănăvoiu», într-un format nou. Sperăm să ne apropiem de cele întâmplate în luna mai la Rânca, așa încât umoriștii din România să fie prezenți și să fie bine tratați”. De asemenea, a rugat pe toți participanții, ca pe timpul desfășurării ședinței, să-și prezinte noile creații literare și umoristice. La finalul acestor precizări, domnul Mihai Lungescu a rugat-o pe doamna Cecilia Gurgui să ne consilieze un pic și să ne spună care este intenția dumneaei legată de această sămânță pe care o cultivă astăzi aici. Ce așteptări are de la această întrunire. Să devină permanentă, să devină un nucleu literar, să se extindă prin aducerea la Tismana a mai multor colaboratori și scriitori. Dacă s-a gândit la un proiect și cum o poate sprijini Cenaclul „Hohote” acest proiect.
Doamna Cecilia Gurgui a spus că deși nu este născută la Tismana ci în Dăneștii Gorjului, este strâns legată de aceste locuri prin pensiunea pe care a preluat-o prin anul 1990 și a modernizat-o devenind una dintre cele mai frumoase din Tismana și în mod deosebit, faimoasă încă de la 1902. Dânsa, după ce a scris monografia comunei natale, acum lucrează la o carte dedicată acestor locuri, care se va finaliza în toamnă sub denumirea de „Valea Tismanei, ținutul căutărilor, al iubirii și al liniștii” și ne invită la lansarea ei, tot aici, la pensiune. Ne-a vorbit despre activitatea literară din perioada 1902 – 1915, când George Coșbuc își petrecea vara aici, împreună cu mari oameni de cultură, și se plimbau pe Aleea Tainelor, care pornea de la Chioșcul lui Coșbuc amplasat în spatele Vilei Sfetea, trecea prin spatele Mănăstirii Tismana și ducea până în Parcul dendrologic, unde erau foarte multe plante unicate în Gorj, aduse din străinătate. Aici era cel mai ozonat loc din țară. Referitor la propunerea domnului Lungescu, speră să continue tradițiile perioadei 1902 – 1915, și pe timpul călduros al anilor următori să vină cât mai mulți oameni de cultură în acest salon literar.
În continuare au intrat pe rol hohotitorii gorjeni. S-a recitat mult, de calitate, într-o atmosferă încărcată de lirism. Puținele momente de tăcere, făcute pentru a degusta mâncărurile alese ale gazdei, stropite din belșug cu vinul rubiniu din Podgoria familiei Lungescu, lăsau loc susurului apei Tismanei, care curge chiar la limita proprietății, să depene amintiri legate de prezența lui Coșbuc aici, în chioșcul sau sub fagul care-i purtau numele, ori pe Aleea Tainelor, iar timpul a rămas „înțepenit în mirarea poetică și bucuria sufletească fără egal” cum a spus cu bucurie, Mihai Lungescu, care a și făcut o epigramă de felicitare pentru reușita evenimentului.
CONCLUZIE
Ne-au readus în suflet bucuria
Tismana, epigrama, poezia,
Bucatele Ceciliei Gurgui
Și-n bună parte vinul… știți al cui!
După câteva plimbări pentru vizitarea vilei și a împrejurimilor sale, am poposit puțin și-n crama răcoroasă a acesteia, unde voia bună era din ce în ce mai mare, alimentată de vin și multe glume, care au făcut din acest eveniment, unul istoric și de neuitat.
După ora 20:00, majoritatea participanților au plecat la casele lor, iar ceilalți au rămas peste noapte la vilă să povestească despre eveniment și proiecte de viitor.
Felicitări Cecilia și Nicolae Gurgui, pentru bucate și ospitalitate! Felicitări Cenaclului „HOHOTE”, pentru atmosfera de voie bună creată! Mulțumiri distinșilor invitați, care au destins atmosfera prietenoasă și au devenit hohotitori!
Felicitări familiei Laura și Mihai Lungescu pentru crearea și întreținerea acestui eveniment istoric!
Gigi BUȘE

Articolul Eveniment cultural de excepție, desfășurat la Pensiunea Ursu din Tismana apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Învăţătura Preotului de mir – Chemarea la comuniune: ,,În Sine, Dumnezeu este Gândire necunoscută, Cuvânt negrăit şi Viaţă necuprinsă”! (Sfântul Maxim Mărturisitorul) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Credeți că pot să fac Eu aceasta”?
Aşadar, Duminica a 7-a după Rusalii aduce în lumina ochilor sufletești ai credincioșilor încă o mărturie a prezenței restauratoare a Mântuitorului Iisus Hristos în mijlocul poporului, care se afla în suferințe de tot felul, iar, această prezență personală a Domnului a fost una care nu putea să rămână indiferentă la bolile oamenilor, ci răspundea chinului și așteptării omului suferind cu iubirea Lui vindecătoare, pentru că textul Evangheliei relatează următoarele: «În vremea aceea, pe când trecea Iisus, doi orbi se țineau după El, strigând şi zicând: Miluiește-ne pe noi, Fiule al lui David! Iar după ce a intrat în casă, au venit la El orbii şi Iisus i-a întrebat: ,,Credeți că pot să fac Eu aceasta”? Zis-au Lui: Da, Doamne! Atunci S-a atins de ochii lor, zicând: ,,După credința voastră fie vouă”! Şi s-au deschis ochii lor. Iar Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: Vedeți, nimeni să nu știe. Dar ei, ieșind, L-au vestit în tot ținutul acela. Şi, plecând ei, iată au adus la El un om mut, având demon. Şi, fiind scos demonul, mutul a grăit. Iar mulțimile se minunau, zicând: Niciodată nu s-a văzut așa ceva în Israel. Dar fariseii ziceau: Cu domnul demonilor scoate pe demoni. Şi Iisus străbătea toate cetățile şi satele, învățând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăției şi vindecând toată boala şi toată neputința în popor» (Matei 9, 27-35), ştiut fiind că cei doi oameni erau lipsiți de simțul văzului, care îi chinuia și îi împiedica să vadă frumusețea creației lui Dumnezeu; iar cel mut era lipsit de darul vorbirii prin care să comunice cu semenii lui sau să înalțe o rugăciune smerită Creatorului, mulțu¬mindu-I pentru darurile Sale. Prin urmare, cei trei oameni erau marginalizați, într-un fel, de societatea vremii, căci, fără aceste simțuri și daruri cu care Dumnezeu i-a înzestrat pe oameni, văzul și vorbirea, aceștia nu se pot manifesta normal, nici în plan personal, nici în plan social, mai ales că Dumnezeu deschide ochii sufletului și dezleagă limba duhului, pentru a revela minunea, prin comuniune deplină cu taina bucuriei tămăduitoare a iluminării harice!

„După credința voastră fie vouă!”.
Iar, dacă Pogorârea Duhului Sfânt a însemnat înființarea Bisericii, minunile relatate după această sărbătoare arată roadele prezenței harului în lume prin vindecare, iluminare, eliberare, mai ales că Pericopa acestei Duminici, sintetizează două elemente esențiale ale credinței: vederea duhovnicească și mărturisirea. Desigur, aceste vindecări sunt anticipări ale minunilor pe care Hristos le face în mod tainic, în fiecare credincios, prin Sfintele Taine, deoarece, aşa cum am spus, El deschide ochii inimii și dăruiește cuvânt mărturisitor, iar, în fața orbilor și a mutului se află nu doar un vindecător trupesc, ci Fiul lui Dumnezeu Care vine să vindece și să mântuiască lumea aceasta.În final, să mai spunem că întrebarea pusă de Hristos: „Credeți că pot să fac Eu aceasta?”, relevă faptul că actul vindecării este condiționat de credință şi răspunsul celor doi este simplu, dar esențial: „Da, Doamne!”, pentru că mărturisirea și încrederea că Cel din față lor este Dumnezeu este imediat urmată de minunea vindecării, cu gestul simbolic al atingerii ochilor și prin cuvântul: „După credința voastră fie vouă” (Matei 9,29). Pentru că imediat după ce orbii sunt vindecați, Mântuitorul întâlnește un om mut, stăpânit de un demon, iar, spre deosebire de celelalte situaţii cunoscute, aici nu este consemnat nici un cuvânt rostit de către cel bolnav, nici o rugăciune de cerere. Se pare că acest om nu putea vorbi din cauza demonizării, ceea ce sugerează o robie totală a voinței și a libertății sale! Pentru că Hristos alungă demonul fără vreo intervenție rituală, iar mutul începe să vorbească. Iar, atunci vedem că reacțiile celor prezenți sunt împărțite, pentru că în timp ce mulțimea se minunează și Îl laudă pe Hristos, în schimb, fariseii atribuie puterea lui Hristos unei surse demonice: «Cu domnul demonilor scoate pe demoni!» (Matei 9,34), mai ales că această acuzație va fi reluată mai târziu în termeni mai categorici (cf. Matei 12,24) și face parte dintr-o opoziție tot mai virulentă a conducătorilor religioși față de lucrarea Domnului Iisus Hristos. În concluzie, cele două minuni trebuie înțelese nu doar ca acte de compasiune față de suferință, ci, ca semne convingătoare ale restaurării omului prin Hristos, mai ales că orbirea și muțenia sunt simboluri ale păcatului care orbește și paralizează omul, făcându-l incapabil de a percepe adevărul și de a-L mărturisi pe Dumnezeu. Iar noi, primind daruri de multe feluri din partea lui Dumnezeu, trebuie să fim, asemenea celor doi orbi vindecați din Evanghelie, ca şi a mutului vindecat, să fim nişte mărturisitori ai Binefăcătorului nostru, cu cuvântul, cu faptele cele bune, cu atitudinile frățești pline de iubire, compasiune și solidaritate cu cei aflați în suferinţă! Dimensiunea mărturisitoare a credinței în Iisus Hristos trebuie să fie o constantă a vieții creștine şi în felul acesta se vor putea evita supărările care strică armonia rugăciunii şi determină atâtea conflicte personale, pentru că nu trebuie să ne grăbim niciodată să facem observaţie cuiva, nu numai în Sfântul Lăcaş, ci şi în afara lui, ci, trebuie să folosim tactul necesar şi vorba smerită, pentru că la fel ca în cazul de faţă, Dumnezeu deschide ochii sufletului și dezleagă limba duhului, pentru a revela minunea, prin comuniune deplină cu taina bucuriei tămăduitoare a iluminării harice!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa – Dumnezeu deschide ochii sufletului și dezleagă limba duhului, pentru a revela minunea, prin comuniune deplină cu taina bucuriei tămăduitoare a iluminării harice! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Într-un context în care tendințele actuale favorizează finisajele luminoase, dar controlate, interesul pentru produse bine calibrate crește firesc. Iar atunci când vrei să explorezi opțiuni serioase de fond de ten pentru machiaj , merită să privești dincolo de ambalaj și să urmărești formula, compatibilitatea cu tipul de ten și felul în care produsul se comportă în lumină naturală.

Un fond de ten bun nu se simte greoi și nu cere prea mult efort ca să arate bine. Tocmai de aceea, pentru femei care preferă un aspect curat și rafinat, produsul ales trebuie să lucreze discret, nu să domine chipul. Aici intervine diferența dintre o acoperire rigidă și una care păstrează naturalețea, lucru tot mai apreciat în garderoba feminină a produselor de beauty.

Unul dintre motivele pentru care fondul de ten Estee Lauder continuă să fie căutat intens este reputația sa pentru acoperire constantă și aspect uniform. Multe femei îl adoră mail ales atunci când vor un ten bine definit, dar fără impresia aceea încărcată care poate apărea din formule mai dense. În aceeași logică, fond de ten-urile din gama premium sunt evaluate tot mai des după stabilitate, finisaj și modul în care se așază peste imperfecțiuni fără să le accentueze.

Subiectul devine și mai interesant dacă ne uităm la modul în care este folosit produsul în rutina zilnică. Un fond de ten nu mai este doar un strat de culoare, ci o etapă care poate corecta vizual, poate uniformiza și poate susține un machiaj de lungă durată. Pentru femei care lucrează mult, se deplasează des sau au întâlniri care cer o apariție îngrijită, această versatilitate contează enorm. Iar fond de ten-urile bine formulate pot face trecerea de la un look natural de zi la unul mai structurat, fără schimbări complicate.

Există și o zonă mai tehnică, dar esențială: compatibilitatea cu nevoile reale ale pielii. Unii caută acoperire medie, alții o formulă mai intensă, iar alții urmăresc doar uniformizarea discretă a tenului. În acest context, fond de ten pentru machiaj trebuie privit ca un instrument de stil, nu ca o soluție universală. Ce funcționează pentru ten mixt poate fi prea mult pentru pielea uscată, iar un produs luminos poate să nu răspundă cum trebuie dacă zona T produce exces de sebum. Tocmai de aceea, informarea corectă rămâne cheia.

Pe măsură ce interesele consumatorilor se rafinează, apar și criterii mai clare de evaluare. O formulă apreciată în acest an trebuie să ofere:

– un finisaj coerent în lumină naturală și artificială

– o aplicare ușoară, fie cu pensulă, fie cu burețel

– rezistență bună pe parcursul zilei

– senzație confortabilă pe piele

– compatibilitate cu nevoile femeiilor care preferă machiaje naturale sau mai elaborate

În plus, discuția despre fond de ten s-a mutat din zona simplului produs de acoperire în zona de experiență. Asta înseamnă că tot mai multe femei caută formule care să se integreze firesc în rutina de dimineață, fără să ceară corectări dese. Pentru garderoba feminină a produselor cosmetice, acesta este unul dintre cele mai importante criterii: produsul trebuie să arate bine, dar și să se poarte bine.

Când vine vorba despre opțiuni consacrate, fondul de ten de la Estee Lauder apare frecvent în conversațiile despre ten cu aspect uniform și machiaj stabil. Nu este vorba doar despre nume, ci despre felul în care produsul răspunde la uzul real: ore lungi, schimbări de temperatură, lumină puternică sau ritm alert. Pentru femei care își doresc un aspect bine conturat, dar fără rigiditate, această zonă premium rămâne una dintre cele mai urmărite.

În același timp, cei care caută fond de ten simplu de machiaj observă tot mai des că nuanța potrivită și textura potrivită sunt mai importante decât promisiunile spectaculoase. Un produs echilibrat poate schimba complet felul în care arată restul machiajului, de la blush și pudră până la iluminator. De aici și interesul pentru formule care nu se oxidează vizibil și care mențin un aspect curat pe parcursul zilei.

Pentru femei, mai ales în noul sezon, un fond de ten bine ales devine parte din rutina de bază, nu doar un produs ocazional. Iar dacă vrei un rezultat care să se vadă frumos atât aproape, cât și în fotografii, merită să urmărești textura, finisajul și comportamentul pe ten, nu doar descrierile de marketing.

Un fond de ten bun nu promite perfecțiune, dar poate aduce acea ordine vizuală care face chipul să pară odihnit și echilibrat. Iar atunci când formula potrivită se combină cu aplicarea corectă, rezultatul este exact ce își doresc multe femei: un machiaj care arată firesc, rezistă bine și respectă textura pielii. Pentru acest tip de rutină, fond de ten rămâne unul dintre cele mai importante produse din trusa de beauty!

Articolul Tenul impecabil când rutina de machiaj devine mai inteligentă apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul O nouă amendă după poluarea cu cenușă a râului Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Cu binecuvântarea IPS Acad. Prof. Univ. Dr. Irineu Popa, Mitropolitul Olteniei și Arhiepiscopul Craiovei, Universitatea din Craiova, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Domeniul Arte Vizuale, Programul studii universitare de masterat Pictură – Explorări cromatice, organizează miercuri, 15 iulie 2026, ora 18.00, la Galeria „Arta 1”, în parteneriat cu Filiala Craiova a Uniunii Artiștilor Plastici din România, vernisajul expoziției de Arte Vizuale, „DISERTAȚIE”, promoția 2026. Profesor coordonator/curator: Conf. univ. dr. habil Vasile Fuiorea. Absolvenți expozanți: Tonița Florian Andrei; Stuparu Aida; Ghiluși Marioara; Piscureanu Oana–Eleonora; Nițulescu Eduard–Alexandru”, a menționat curatorul expoziției cu precizarea că Oana Eleonora Piscureanu este și ea gorjeancă.
„Absolvenții de master profesional Pictură – Explorări cromatice, își expun disertațiile constituite din serii de lucrări, realizate în diferite tehnici contemporane ale picturii, în cadrul profesionist al Galeriei „Arta 1”, a UAP din România, Filiala Craiova, fiind prima promoție care finalizează studiile acestui nivel universitar, în Domeniul Arte Vizuale, din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă. Cercetarea lor vizuală a cuprins, în funcție de temele pe care și le-au conceput și dezvoltat, o susținută serie de studii aprofundate, desfășurate pe perioada școlarizării, având aplicabilitate prin practici vizuale moderne și contemporane, a căror parcurgere le-a asigurat abilități și competențe de specialiști în domeniul Arte Vizuale. Construcția fiecărei etape de creație picturală, le-a oferit informații teoretice și practice, acumulând capacitatea de a scrie proiecte în domeniu, cum de altfel este Teza de Disertație și competențele necesare de a candida cu succes pentru admiterea la Studii Universitare de Doctorat. Cercetarea aplicată, prin experimentarea tehnologiilor artistice actuale, a clarificat fiecăruia dintre absolvenți, direcții personalizate în baza cărora se vor integra în piața muncii, sau a aborda ca artiști independenți cariere profesionale, în contextul artelor contemporane și a industriilor creative, din țară sau din afara ei. Contextul expoziției nu este justificat doar de momentul fericit al absolvirii studiilor, ci are un mesaj clar, de vizibilitate a creației vizuale contemporane, în contextul civilizațional prezent, conectat la schimbările și provocările pe care le oferă societatea în dinamica ei. Vă invităm cu drag la vernisajul expoziției, pentru a-i susține în această etapă academică și profesională”, a transmis Vasile Fuiorea, fost președinte al UAP Gorj, înainte de eveniment.
Expoziția este deschisă publicului la Galeria „Arta 1”, Strada „Calea Unirii” nr. 16, în perioada 15-30 iulie 2026.
Gelu Ionescu

Articolul Expoziție de artă organizată de un gorjean la Craiova! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

La secțiunea soliști vocali au fost admiși șase concurenți: Dănciulescu Maria-Amira (Gorj), Dumitru Diana Maria (Sibiu), Popescu Rareș-Andrei (Gorj), Popa Adela Veronica (Sibiu), Roșoiu Antonia-Petruța (Gorj) și Cojocaru Daria-Elena (Gorj). În competiția dedicată soliștilor instrumentiști vor evolua șapte tineri muzicieni: Dură Vasile-Ștefan – fluier (Vâlcea), Birău Bianca-Daniela – caval (Gorj), Rusu Raul-Antonio – vioară (Gorj), Cotorcea Călin – fluier (Gorj), Mihai Kira – fluier (Vâlcea), Dobre Dorin – saxofon (Vâlcea) și Genunche Darius – vioară (Vâlcea).
Festivalul a devenit în ultimii ani un reper pentru promovarea și conservarea folclorului pastoral românesc, oferind tinerilor interpreți șansa de a se afirma și de a readuce în atenția publicului piese autentice din diferite zone etnofolclorice ale țării. Elementul care diferențiază această competiție de alte festivaluri naționale este repertoriul cu tematică pastorală, ce conferă manifestării o identitate aparte.
Organizat într-o zonă recunoscută pentru bogăția tradițiilor și pentru patrimoniul cultural păstrat de generații, festivalul este dedicat exclusiv interpreților amatori ai folclorului muzical pastoral, cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani. Concurenții vor interpreta câte două piese cu specific pastoral: una fără acompaniament – doină, cântec doinit, baladă sau cântec epic – și o piesă ritmată, acompaniată de orchestra Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”. De asemenea, toți participanții vor evolua îmbrăcați în costume populare autentice, reprezentative pentru zona etnofolclorică din care provin. Evoluțiile vor fi evaluate de un juriu format din personalități ale cercetării, promovării și interpretării folclorului românesc, care va puncta calitatea interpretării, autenticitatea repertoriului, respectarea specificului pastoral, valoarea artistică a pieselor, autenticitatea costumului popular și prezența scenică.
Competiția are și o miză financiară importantă. Trofeul Festivalului, în valoare de 2.000 de lei, este oferit de Consiliul Județean Gorj, prin Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”. La secțiunea soliști vocali, premiul I este de 1.500 de lei și este oferit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, premiul al II-lea este de 1.200 de lei și este susținut de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, iar premiul al III-lea, „Constantin Mesteacăn”, în valoare de 1.000 de lei, este oferit de Primăria Comunei Polovragi. Mențiunea I, „Ștefan Mirulescu”, este recompensată cu 500 de lei de Primăria Polovragi, iar Mențiunea a II-a, tot în valoare de 500 de lei, este oferită de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
Și la secțiunea soliști instrumentiști vor fi acordate premii consistente. Premiul I este de 1.500 de lei și este oferit de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, premiul al II-lea, în valoare de 1.200 de lei, este susținut de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, iar premiul al III-lea, „Marin Kirițescu”, în valoare de 1.000 de lei, este oferit de Primăria Comunei Polovragi. Mențiunea I, „Ștefan Mirulescu”, este recompensată cu 500 de lei de Primăria Polovragi, iar Mențiunea a II-a, în aceeași valoare, este oferită de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”.
Ediția din acest an este organizată de Comuna Polovragi, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația pentru Dezvoltare Locală și Parteneriat Comunitar Polovragi – ADLPC.
Izabella Molnar

Articolul 13 tineri interpreți din Gorj, Vâlcea și Sibiu vor urca pe scena Festivalului „Cheile Oltețului” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Revista „Cronica Olteniei” la o nouă apariție apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,A ridicat David acolo jertfelnic Domnului şi a adus jertfe de împăcare”!
Acesta era proiectul primului Templu din Ierusalim, care va fi ridicat de către Regele Solomon. Era un moment de vârf al carierei lui David, ca să aducă împreună pe Dumnezeu şi poporul său, să unească Israelul şi Iudeea şi să facă din Ierusalim o capitală sfântă. Dar, n-a fost să fie, pentru că Dumnezeu i-a spus lui David: „Să nu zideşti lăcaş numelui Meu, căci eşti un om războinic şi ai vărsat sânge!”. Însă, atunci când regele David era bătrân şi bolnav, supuşii împreună cu fiii săi complotau pentru a-i lua tronul. Aşa că, un alt fiu de-al său, Adonia, încerca să obţină tronul, în timp ce graţioasa concubină Abişag i-a fost prezentată regelui pentru a-i distrage atenţia. Dar, cei care unelteau împotriva lui David au subestimat-o pe Batşeba, cea care revendica tronul pentru fiul ei, Solomon. Atunci, David i-a chemat la el pe preotul Ţadoc şi pe profetul Natan, care l-au însoţit pe Solomon călare pe catârul regelui până la sfântul izvor Gihon, iar, acolo el a fost uns rege! Cu alai răsunător, trâmbiţele au sunat şi poporul s-a înveselit. Adonia, auzind de această sărbătoare, s-a refugiat în altar, iar Solomon i-a promis că-i va cruţa viaţa. După o carieră strălucitoare în care i-a unit pe israeliţi şi a făcut din Ierusalim oraşul Domnului, David a murit cu întruchiparea regelui sfânt, nu înainte de a-i porunci lui Solomon să construiască Templul pe «Muntele Moria». Dar, fiul său Solomon a fost cu totul altfel, chiar dacă avea să ducă până la capăt această misiune sacră! Batşeba, regina-mamă, i-a cere lui Solomon să-i permită fratelui său vitreg, Adonia, să se căsătorească cu Abişag, ultima concubină a regelui David, când Solomon a replicat sarcastic: „Ceri şi împărăţia pentru el?”, după care a poruncit uciderea lui Adonia şi o epurare în rândul gărzilor tatălui său. Această întâmplare este ultima din cele spuse de către istoricul de la curtea lui David, însă, pare a fi singura imagine a lui Solomon ca om, căci, mai apoi el devine stereotipul unui împărat de excepţie, plin de măreţie şi de o profundă înţelepciune. Se considera că tot ceea ce avea Solomon era mai important şi mai bun decât ceea ce aveau regii obişnuiţi, mai ales că din înţelepciunea lui au rămas peste 3.000 de proverbe şi 1.005 cântece, iar, haremul său cuprindea 700 de neveste şi 300 de concubine, în timp ce armata sa număra 12.000 de cavaleri şi 1.400 de care de luptă. Toate aceste importante piese de tehnologie militară erau dispuse în oraşele sale fortificate: Meghido, Ghezer şi Hazor, iar flota era ancorată la Eţion-Gheber, în Golful Acaba. Solomon făcea comerţ cu Egiptul şi Cilicia, cumpărând mirodenii şi aur, care de luptă şi cai, iar, uneori organiza expediţii comerciale în Sudan şi în Somalia alături de aliatul său, Hiram din Tir, regele fenician.

„Împăratul a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele…”!
Se menţionează şi faptul că Solomon a găzduit-o pe împărăteasa din Seba (probabil Saba, în Yemenul de astăzi), care a venit la Ierusalim cu un alai foarte mare şi cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre scumpe. Aurul provenea din Ophir, probabil India, bronzul era din propriile sale mine. Din veniturile obţinute, regele Solomon a înfrumuseţat Ierusalimul, graţie bogăţiei de care dispunea, mai ales că: „Împăratul a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt care cresc pe câmpie”, consemnează documentele vremii! Dar, cea mai importantă dovadă a prestigiului său în afara graniţelor imperiului a fost căsătoria surprinzătoare cu fiica faraonului, mai ales că faraonii egipteni, nu-şi măritau aproape niciodată fiicele cu prinţi străini, şi nici cu iudei parveniţi care aveau tradiţia de triburi de păstori. Totuşi, Egiptul, altădată atât de măreţ, acum se afla într-un haos ciudat încât faraonul Siamun a invadat Ghezerul, nu foarte departe de Ierusalim, şi, probabil simţindu-se în pericol departe de casă, i-a oferit lui Solomon prada de război şi mâna fiicei sale, ca o considerare deosebită pe vremea aceea. Se ştie că Templul din Ierusalim, plănuit de regele David, tatăl său, a fost capodopera lui Solomon, mai ales că ceea ce s-a numit «Casa Domnului», aşa cum sunt numite astăzi bisericile noastre, avea să se înalţe chiar lângă palatul regal al lui Solomon, într-o acropolă imperială sacră, descrisă în Sfânta Scriptură, care avea săli şi palate de o grandoare uimitoare, acoperite cu aur şi lemn de cedru, inclusiv «Casa Pădurii Libanului» şi «Sala Colonadelor», unde oficia regele. Dar, aceasta nu a fost singura realizare impresionantă a israeliţilor, mai ales că fenicienii, care trăiau în oraşe-stat independente de-a lungul coastei libaneze, erau cei mai rafinaţi artizani şi comercianţi navigatori din zona mediteraneeană, renumiţi pentru purpura din Tir, de la care li se trage şi numele, fiindcă «phoinix» înseamnă «purpură», dar, mai ales pentru inventarea alfabetului. Regele Hiram din Tir furniza nu numai lemnul de abanos şi de cedru, ci şi meşterii care lucrau ornamentele din aur şi argint, aşa că totul era din aur curat, iar, Templul nu era doar un simplu altar, ci, era «Casa» Lui Dumnezeu Însuşi, un complex arhitectural format din trei părţi, înălţându-se pe o suprafaţă de 10 pe 35 metri şi împrejmuit de un zid. Deci, mai întâi era un pridvor cu doi stâlpi uriaşi de aramă, Iacin şi Boaz, înalţi de 10 metri, împodobiţi cu rodii şi crini, care dădea spre o curte imensă, descoperită şi flancată din trei părţi cu camere pe două nivele în care se păstra arhiva sau tezaurul regal, iar, pridvorul se deschidea spre o sală sacră! De-a lungul pereţilor se găseau zece lămpi de aur, o masă din aur pentru pâinile punerii înainte, iar, aceasta se afla în faţa unui altar pentru jertfe, un bazin cu apă şi nişte postamente pe roţi deasupra cărora erau aşezate lighene pentru purificare şi un bazin din bronz numit «Marea». Totul era plin de fast, iar, treptele duceau la «Sfânta Sfintelor», o cămăruţă păzită de doi heruvimi cu aripile desfăcute, înalţi de cinci metri, din lemn de măslin acoperit cu foiţă de aur. În fine, se pare că regele Solomon a pus pe primul loc propria lui măreţie, mai ales că i-au fost necesari aproape şapte ani ca să termine Templul şi treisprezece ani pentru a-şi construi propriul palat, care era cu mult mai mare. După cum am văut, iată,c ă am început cu evenimentele prin care a trecut regele David şi am continuat cu împlinirile fiului său şi al Batşebei, regele Solomon, despre care vom vorbi şi în episodul următor. (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul De la Ierusalimul pământesc la Ierusalimul ceresc (XVII) – „O, fiul meu Abesalom, fiul meu! Fiul meu Abesalom! Mai bine muream eu în locul tău! Abesalom, Abesalom, fiul meu”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Expoziție organizată pe trei secțiuni
Cele trei secțiuni ale expoziției ,,Photographs by Constantin Brâncuși” pun printurile vintage ale lui Brâncuși în conversație cu câte o lucrare de artă contemporană. Atelierul în spatiu ,,Cadre cu sculpturile lui Brâncuși în atelierul său”, aranjate în relație cu alte lucrări și socluri, sunt expuse alături de o lucrare a lui Carl Andre (1935 – 2024). 2 /\ 18 Cyprigene, instalația de podea din cupru a lui Andre, invită la interacțiune directă în acord cu conceptele spațiale ale lui Brâncuși. Dacă artistul gorjean își eleva piedestalele la rang de artă, Andre le dizolvă cu totul, creând opere pe care vizitatorul poate călca. Ambii artiști șterg granița dintre obiect și suport.
Fondul și monocromul ,,Cadre cu fonduri de studio”, folosite pentru a controla cadrul fotografic și a neutraliza spațiul înconjurător, sunt prezentate alături de Les fonds de Evariste Richer (n. 1969). Acest artist interpretează fondurile pictate din atelierul lui Brâncuși din Paris la scară de 1:1, transformându-le în patru pânze monocrome. Ambii artiști trec dincolo de documentare, abstractizând sculptura đin spațiul real și conferindu-i o existență singulară și autonomă.
Trebuie menționat și faptul că expoziția ,,Photographs by Constantin Brâncuși” este curatoriată de Gregory LANG în colaborare cu Ioana IUNA ȘERBAN, această expoziție fiind posibilă grație susținerii Departamentului curatorial MARe și a echipei tehnice a Muzeului de Artă Recentă, Galeriei David Gorb (Londra), Galeriei Thaddaeus Ropca (Londra-Paris-Salzburg), Galeriei Konrad Fischer din Dusseldorf-Berlin, Galeriei Anne-Sarah Benichou din Paris și Galeriei Meessen din capitale Belgiei, Bruxelles.

Primul tur ghidat al expoziției, realizat de Ioana Iuna Șerban
Vineri 17 iulie a.c., între orele 18.30 – 19.30 va avea loc primul tur ghidat al expoziției ,,Photographs by Constantin Brâncuși”, la Muzeul de Artă Recentă (MARe) din București: ,,Într-o sesiune relaxată, vei descoperi cum rigoarea și hazardul se întâlnesc în lucrările a doi vizionari – Bernand Frize și Constantin Brâncuși. Intrăm mai întâi în culisele creației lui Bernard Frize pentru a înțelege cum schemele și algoritmii săi riguroși se transformă, de fapt, într-o explozie de libertate și dinamica vizuală. Apoi, schimbăm unghiul către Constantin Brâncuși și analizăm cadrele sale fotografice. Vei vedea cum aparatul foto devine o extensie a dălții, un mod prin care artistul controla texturile, umbrele și volumul exact așa cum dorea să fie percepute de public. Este un tur dinamic care apropie tehnicile de astăzi de moștenirea modernismului, gândit special pentru cei care vor să plece de la muzeu cu o perspectivă complet nouă”, afirmă Ioana IUNA ȘERBAN, curator al MARe. Expoziția ,,Photographs by Constantin Brâncuși” poate fi vizitată la sediul Muzeului de Artă Recentă din București până pe data 27 septembrie 2026.
Marius Stochițoiu

Articolul ,,Photographs by Constantin Brâncuși”, o expoziție deschisă publicului la Muzeul de Artă Recentă din București apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Vindecarea e un act foarte important şi are în vedere însănătoşirea omului”!
Ca urmare, în opinia Arhieriei sale, omul trebuie povăţuit stăruitor şi să nu fie înduplecat de nimeni, oricât de bogat ar fi, dintr-un neam ales sau oricât de frumos ar fi! Sfaturile şi îndemnurile adresate credincioşilor se referă la datoria de a da ascultare, de a crede în adevăr şi ascultare. Şi dacă vrei, potrivit textului Evanghelic, să-ţi încredinţezi sufletul tău, pentru a-l ademeni cu incantaţiile primite, iaertarea păcatului nu-ţi poate ajuta cu nimic! Din spusele Înaltului nostru Ierarh: ,,Paraliticul din Evanghelia de astăzi a săvârşit anumite păcate care i-au paralizat simţurile şi i-au împovărat viaţa. Oamenii răi, care se împotrivesc omului, cel care primeşte şi el un dar de la Dumnezeu, au început să cârtească! Ei considerau că Mântuitorul Hristos săvârşeşte un sacrilegiu, un mare păcat, dar, Domnul Iisus le-a răspuns acestora că Fiul Omului are putere ca să ierte păcatele şi să vindece! Vindecarea este un act foarte important şi are în vedere însănătoşirea omului. Atât iertarea păcatelor, cât şi vindecarea sunt în puterea Lui Dumnezeu! El este Acela Care ne iartă păcatele, iar, la Spovedanie, preotul nu este decât un «martor», iar, Cel Care iartă este numai Dumnezeu”, a precizat Mitropolitul Olteniei! Aprofundând cele spuse, Înaltpreasfinţia sa precizează că în mare măsură, credinţa este comună tuturor oamenilor şi stă la baza întregii strădanii de înălțare a lor prin cugetare, artă şi faptă etică, încât am putea spune că e inima apriorică a tot ce face din om o ființă deosebită de animal. Credinţa nu poate fi smulsă din om decât deodată cu omenitatea lui, cu coborârea lui în animalitate, cu încetarea lui de-a mai privi în sus, spre largi orizonturi, pentru că: ,,Domnul are grijă de copiii Săi, are grijă de noi, ca să nu suferim, iar păcatele pe care le-am făcut, chiar dacă sunt nenumărate, prin Spovedanie ni se iartă toate! Pentru că înaintea Lui Dumnezeu am păcătuit, şi El este Acela care ne iartă păcatele! Iertarea păcatelor este premergătoare vindecării noastre. Dacă ne spovedim cu luare aminte, ne şi vindecăm de păcatele noastre, de bolile noastre, de suferinţele noastre, pentru că Dumnezeu este Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre! Dacă analizăm bine, biserica este ca un Spital, ca o clinică unde ne vindecăm, pentru că noi am cerut ca să vină Dumnezeu şi aici, în biserica dumneavoastră, ca să vindece bolile! Înţelegem, deci, că Mântuitorul Hristos este prezent în biserică, El este Cel Care vine întotdeauna în viaţa noastră, pentru că a spus: Eu voi fi cu voi, până la sfârşitul veacurilor, când El va veni ca să judece viii şi morţii, pentru că este Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat”, a subliniat cu elocinţă Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu!

,,La biserică, atunci când venim, ne şi vindecăm de suferinţele noastre”!
În partea finală a cuvântului de învăţătură duhovnicească, Mitropolitul Olteniei a atras atenţia asupra faptului că ştim prin noi înșine că omul, de la sine, nu poate ieși din îndoială, nu-şi poate dărui certitudinea. Dacă întâlnim pe cineva care o are, avem siguranța că privim umbra mâinii lui Dumnezeu în lucrare, mai ales că Apostolul Pavel insistă asupra faptului că tocmai pentru că se prezenta ascultătorilor în înfățișarea unui om fără putere, fără prestanță, lucra prin el cu mai multă forță cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, prin omul care crede cu adevărat, avem siguranța că vedem dincolo de el pe Dumnezeu şi cel ce lucrează din el asupra noastră, făcându-ne să credem, este iarăși Dumnezeu! De aceea: ,,La biserică, atunci când venim, ne şi vindecăm de suferinţele noastre! Dumnezeu ştie de ce suferim, ştie boala noastră, dar, are nevoie şi aşteaptă ca noi să-I spunem, aşa cum spui la doctor! În biserică, noi trebuie să-I spunem Lui Dumnezeu greutăţile vieţii noastre, suferinţele, bolile noastre, iar, El, ca un Milostiv, care ştie mult mai multe decât noi, cunoaşte şi cauza suferinţelor noastre, ca să primim sănătatea sufletelor şi a trupurilor noastre! Trebuie să-I fim credincioşi Lui Dumnezeu, nu ca fariseii din Evanghelia de astăzi, care cârteau şi Îl desconsiderau pe Mântuitorul Hristos. Deci, să fim copii credincioşi ai Lui Dumnezeu, să avem nădejde şi credinţă în El, să avem dragoste pentru Mântuitorul Iisus Hristos. În biserică dobândim energia de care avem nevoie, iar, energia se traduce prin har! Atunci când păcătuim, pierdem harul, perdem energia, pierdem vigoarea! Ca să le dobândim pe toate acestea, trebuie să venim la «izvorul» Harului Care este Însuşi Fiul Lui Dumnezeu, Care S-a făcut Om pentru mântuirea noastră! Când se coboară Duhul Sfânt peste noi şi pe cele neputincioase le vindecă şi pe cele de trebuinţă le primeşte, trăim un moment deosebit! Biserica dumneavoastră s-a resfinţit, nu pentru că pierduse harul, ci, pentru că a îmbrăcat o «haină» de sărbătoare! A îmbrăcat ceva deosebit şi întotdeauna, Mântuitorul Hristos Se bucură ca noi să împrospătăm această evlavie a noastră! Aşa cum strămoşii noştri au decis, înainte de 1835, pentru că biserica aceasta începe din 1835, dar, temeluirea ei a fost mult mai înainte printr-o biserică de lemn făcută de înaintaşi, toate se fac spre osteneala urmaşilor! Această biserică s-a înnoit din generaţie în generaţie, iar, astăzi, v-aţi rugat pentru dumneavoastră, dar, şi pentru cei care au fost înainte strămoşii din veacuri. Să-I mulţumim Lui Dumnezeu, Care întotdeauna le are de grijă pe toate! Dumnezeu să vă binecuvinteze şi să vă dea multă sănătate şi bucurie sufletească. Amin”.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Mitropolitul Olteniei a oficiat slujba Arhierească de resfinţire a Bisericii din Parohia Vladimir, Protopopiatul Târgu-Cărbuneşti(II) – ,,În biserică, noi trebuie să-I spunem Lui Dumnezeu greutăţile, suferinţele, bolile noastre, iar, El, ca Milostiv, ştie mai multe decât noi, ştie cauza suferinţelor noastre”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Strigătul din oglindă – poezia confruntării cu sine apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Mulţumim Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit dr. Irineu că de fiecare dată ne poartă de grijă”!
În cuvântul rostit, Părintele Protoiereu Ioan Spilca, Protoieria Târgu Cărbuneşti, a apreciat faptul că aceasta este o zi deosebită: ,,Când am am resfinţit această sfântă biserică, pentru că darul lui Dumnezeu se revarsă peste noi toţi, prin săvârşirea preasfintelor taine. Felicităm pe toţi cei care au sprijinit aceste lucrări de restaurare, dar, în acelaşi timp îi mulţumim Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit pentru grija pe care o poartă slujitorilor acestei eparhii”, iar, în continuare, Preacucernicul Părinte Paroh Iconom Stavrofor Vodoiu Mina-Minel a pornit de la faptul că avem bucurie în cer şi bucurie pe pământ pentru că în această zi: ,,Bunul şi Milostivul Dumnezeu a rânduit ca Mitropolitul Olteniei să fie prezent pentru prima dată în parohia noastră, pentru că aici s-a născut Tudor Vladimirescu. În 2012, am fost uns în această parohie, după care am început lucrările de înfrumuseţare, ca să ne bucurăm cu toţi de această zi. Mulţumim Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit dr. Irineu că de fiecare dată ne poartă de grijă, mulţumim tuturor celor care ne-au ajutat ca să ducem la bun sfârşit acest proiect, şi considerăm că întotdeauna este loc de mai bine, aşa că Bunul Dumnezeu să le dea sănătate tuturor celor care au ajutat să resfinţim această minunată biserică”, a concluzionat cu emoţie Părintele Paroh! La rândul domniei sale, Domnul Vijulan Marius-Florin, primarul comunei Vladimir a spus că: ,,Astăzi ne-am reunit la această minunată biserică unde am fost botezaţi noi şi au fost botezaţi şi copiii noştri, aici, bunicii şi străbunicii noştri au învăţat să-L iubească pe Dumnezeu, ca să cinstim aşa cum se cuvine şi memoria celor care ne-au lăsat această moştenire! Adresez şi Părintelui Paroh Vodoiu un gând curat de recunoştinţă pentru activitatea pastoral-misionară şi administrativă desfăşurată în acest deceniu şi jumătate în parohia noastră, pentru păstrarea şi apărarea valorilor care ne defines” a precizat edilul comunei!

,,Întotdeauna, sfinţirea unei biserici atrage după sine mulţimi de credincioşi”!
În cuvântul de învăţătură duhovnicească, Înaltul nostrum ierah a prezentat o adevărată lecţie de învăţătură teologică şi de teologie dogmatică, începând prin a spune că: ,,Întotdeauna, sfinţirea unei biserici atrage după sine mulţimi de credincioşi care vin din parohie, cât şi din parohiile învecinate. Este un moment duhovnicesc, în primul rând, ca în această zi să avem o binecuvântare deosebită. Este şi un moment festiv, pentru că oamenii, credincioşi şi credincioase, vin ca să se închine şi ca să sărute sfânta masă, fiind lucrul cel mai sfânt al unei biserici. În slujba de sfinţire simţim chemarea Lui Dumnezeu, ca El să vină pentru a sfinţi lăcaşul acesta. Am cerut ca Bunul Dumnezeu să-l trimită pe Duhul cel Preasfânt, ca să binecuvinteze locaşul acesta şi să facă din biserica aceasta un sfânt unde credincioşii să vină şi să se roage, să sfinţească familia lor şi pe toţi cei din casa lor. Spunem la rugăciune: Doamne sfinţeşte din înălţimea sfântului lăcaş pe toţi cei care vor intra în biserica aceasta, care să fie «liman celor înviforaţi», ajutor celor care sunt bântuiţi de duhurile cele necurate, să fie vindecare celor bolnavi, bucurie celor care intră aici şi cer binecuvântarea noastră! Din orice parte am fi, biserica ne iese în întâmpinare, ea este Casa Lui Dumnezeu, iar, când venim la biserică sau când trecem pe lângă sfânta biserică, mărturisim că este Casa Lui Dumnezeu! Aici locuieşte Dumnezeu şi aici este Tatăl nostru Cel ceresc, Care ne cheamă la biserică şi ne dă puterea ca noi să ne întoarcem la casele noastre cu sfinţenia pe care am primit-o la biserică, pentru ca să reînnoim această bucurie a Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Care vrea ca toţi să fim uniţi cu sfinţii! Deci, putem să spunem că această Casă, Tatăl a zidit-o, Fiul a întărit-o şi Sfântul Duh a sfinţit-o, pentru că bunul Dumnezeu a rânduit aceasta prin mâinile noastre, pentru că El ne-a sporit lucrul nostru! Biserica este atât de importantă într-o comunitate, într-un oraş, într-un sat, că nu ne putem lipsi niciodată de ea, de la Botez şi până la înmormântare suntem permanent prezenţi în biserică! Pentru că aici Dumnezeu ne aşteaptă şi ne mângâie pe fiecare dintre noi! Şi tot aici, în jurul sfântului lăcaş, odihnesc trupurile celor care au fost înaintea noastră şi au fost aduşi la biserică să odihnească aici până la cea de-a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos, aşa cum mărturisim în «Crez» fiecare dintre noi! Biserica este de departe cea mai importantă clădire, cea mai dotată construcţie din localitatea noastră, mai mult decât şcoala, mai mult decât primăria şi alte instituţii, pentru că acelea le căutăm atunci când avem nevoie pentru probleme administrative, dar, la biserică venim pentru problemele sufleteşti! Pentru că sufletul este mai mare decât trupul, pentru că el estemai important şi pe el trebuie să-l îngrijim cu mai multă osârdie şi cu mai multă atenţie pentru că sufletele noastre sunt acelea care înaintea Lui Dumnezeu sunt chemate ca să fie răsplătite pentru faptele bune şi să fie osândite, Doamne fereşte, pentru faptele rele! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Mitropolitul Olteniei a oficiat slujba Arhierească de resfinţire a Bisericii din Parohia Vladimir, Protopopiatul Târgu-Cărbuneşti – ,,Biserica este atât de importantă într-o comunitate, într-un oraş, într-un sat, că nu ne putem lipsi niciodată de ea, de la Botez şi până la înmormântare suntem în biserică”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Pe aceste locuri circulația subterană a apei a podus canale de curgere carstică ce au în opinia hidrogeologilor români legaturi ce merg până la Cheile Sohodolului mai precis perimetrul Gârla Vacii și La Cuptor.
Cheile Şuşiţei Verzi o veritabila bijuterie a carstului gorjean la prima vedere nu prezintă aspectul fenomenelor carstice similare deoarece în mare parte ele sunt largi iar în amonte delimitarea lor nu este precisă.
Acestea sunt marcate la est de masivele Sturi, Feţîia şi Cioara iar la vest de muntele Borzi. Şuşiţa Verde ce se formează sub vârful Straja prin unirea mai multor pâraie parcurge în prima parte o porţiune de şisturi cristaline şi granite specifice zonei de creastă a Vâlcanului ca mai apoi pierzând altitudine să străbată perimetrul calcaros cuprins in zona platformei de eroziune Gornoviţa.
În acest fel prin trecerea râului prin cele două unităţi geologice respectiv şisturile şi granitele, roci impermeabile şi cu o duritate mare şi calcarele mai slabe şi cu permeabilitate carstică pronunţată se formează cele două porţiuni ale cheilor.
Şuşiţa Verde curge de regulă pe toată lungimea cheilor dar debitul ei scade sever în perioadele de secetă prelungită ce pot apărea în opinia hidrologilor o dată la 7-10 ani, prin infiltraţii precum şi printr-o puternică penetrare a apei în carst începând din punctul de confluenţă cu Pârâul Sec până la limita nordică a satului Curpen.
În perimetrul platformei de eroziune Gornoviţa formele carstice sunt bine reprezentate prin peşteri şi avene dar şi prin câmpurile de lapiezuri din apropierea vârfurilor Leşu şi Cioclovina Vălarilor ce formează una dintre cele mai spectaculoase zone cu forme de eroziune endocarstice din Carpaţii Meridionali.
Peştera Borzii lui Oană este localizată pe malul drept al Şuşiţei Verzi în porţiunea pe care aceasta o străbate în calcarele cretacice şi jurasice ale cheilor. Lungimea galeriilor ce au putut fi explorate până la ora actuală însumează 450m dar se consideră că lungimea ar putea fi mai mare dacă s-ar găsi o modalitate de străpungere a galeriilor înguste ce pornesc din a treia sală a peşterii.
În majoritatea lucrărilor de specialitate este cotată ca o peşteră dificilă atât datorită faptului că prezintă pasaje greu de străbătut chiar şi cu echipament şi pregătire de specialitate dar si pentru că fiind în legătură cu multitudinea de fisuri carstice ce drenează apa de o mare parte a masivului Borzi la cea mai mică aversă galeriile sunt inundate de şuvoiul ce colectează apele din „buretele carstic” aflat deasupra peşterii, pune galeriile sub presiune şi sfârşeste prin a se vărsa cu furie în albia Şuşiţei Verzi .
Acest lucru constituie o teribilă capcană pentru cei care se încumetă să o străbată fără a ţine cont de previziunile meteo chiar şi pe timp de iarnă atunci când încălzirea vremii poate produce topirea bruscă a zăpezii.
Peştera prezintă două intrări de mici dimensiuni care se unesc după aprox.10m într-o mică sală. Urmează o galerie lungă de 6m şi cu o înălţime de 40-60cm ce pune serios la încercare toate cunoştinţele de deplasare a celor dornici să străbată acest tărâm al Lumii lui Hades şi care sfârşeşte cu o restricţie înaltă de 30cm foarte greu de depăşit şi datorită faptului că galeria în acel loc îşi schimbă direcţia cu 90 de grade. Ajungem în prima sală, mică dar unde ne putem regrupa şi ,,trage sufletul”.
De aici pornesc mai multe galerii una spre V, alta spre SE şi ultima spre NE ce pare să ne poarte către finalul peşterii. Galeria nu mai înaltă de 2m sub formă de tub de presiune după aprox. 30m şi parcurgerea unei noi galerii-laminor înaltă de 40cm ne duce în a doua sală plină cu roci prăbuşite. Şi din această sală se ramifică trei galerii una spre NE care după câţiva metri se colmatează, a doua spre NE şi ea colmatată după aprox.10m iar a treia pe direcţia SV ce continuă având o înălţime de 2,5m şi o lăţime de 50-60cm şi unde după parcurgerea a 35m ajunge în a treia sală.
Din aceasta se ramifică două galerii principale una către NV iar cealaltă spre SV si mai multe galerii de mici dimensiuni .Toate acestea se îngustează iar după puţin timp devin prea înguste pentru a mai putea fi explorate.
Poate va fi nevoie de ample lucrări de derocare ori denisipare sau chiar procedee distructive pentru ca acele porţiuni să poată fi depăşite. Dar aşa cum opinau şi membrii CSER Bucureşti cei care în perioada 1980-1981 au efectuat primele măsurători în peşterile din bazinul Şuşiţei Verzi pentru a se câştiga câţiva metri de explorare nu este recomandată folosirea procedeelor distructive.
Mai ales în cazul peşterii de faţă care deşi foarte aproape de aşezările omeneşti şi-a păstrat intacte formele şi fenomenele carstice tocmai datorită dificultăţilor pe care le-a aşezat în calea celor ce au încercat să-i cunoască adâncurile.
Niciodată nu va fi o peşteră mult vizitată, nu va putea străluci ca o peşteră turistică dar va rămâne veşnic o piatră de încercare, de rezistenţă şi de voinţă în calea celor dornici de cercetarea fascinantei lumi subterane indiferent dacă prin aceasta s-ar putea obţine vreun record sau nu.
Mugurel PETRESCU
fotografii autor

Articolul Repere estivale – Revenire în lumea Borzilor de pe Șușița Verde apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Parteneriatul SUA cu România și Ziua Independenței Americii, marcate printr-o expoziție deschisă la Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși”, până în data de 4 august a.c. apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul FLORIN SAIOC – Casa fără pereţi apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Sub semnul autenticităţii – arta povestirii apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Potrivit datelor centralizate de fundație, 50 de persoane din Oltenia au apelat acest serviciu în primele șase luni ale anului, pentru informații, consiliere socială, sprijin practic sau suport emoțional.

La nivel național, cele mai multe solicitări au venit din partea seniorilor care aveau nevoie de informații despre servicii sociale, drepturi, instituții sau soluții pentru probleme punctuale. Alte persoane au cerut sprijin pentru îngrijire la domiciliu, servicii medicale, ajutoare materiale sau pentru combaterea singurătății.

Reprezentanții Fundației Regale Margareta a României atrag atenția că seniorii din comunitățile mici și din mediul rural se confruntă adesea cu dificultăți în găsirea informațiilor și accesarea serviciilor disponibile. În acest context, Telefonul Vârstnicului oferă îndrumare și sprijin adaptat situației fiecărei persoane.

Serviciul funcționează din anul 2015 și este o linie socială gratuită, destinată persoanelor vârstnice și familiilor acestora. În aproape 11 ani de activitate, au fost gestionate peste 121.000 de apeluri, prin care mii de seniori au primit informații, consiliere și sprijin emoțional.

Articolul Zeci de seniori din Oltenia au cerut sprijin prin Telefonul Vârstnicului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

La ediția din acest an participă șase artiști, dintre care trei din România și trei din străinătate: Marino Di Prospero (Italia), John Gogaberishvili (Georgia), Songül Telek (Turcia), Vladlen Babcinețchi (România), George Dan Istrate (România) și Petre Virgiliu Mogoșanu (România), curator.
„Selecția artiștilor plastici participanți la ediția 2026 a Simpozionului Internațional de Sculptură «Atelierele Brâncuși» s-a făcut în funcție de stilul artistic în care își concep lucrările. Am căutat să invităm sculptori care să aibă o legătură cu stilul brâncușian: stilizat, simplificat și non figurativ. Va fi un sentiment special că vom lucra în locul în care s-a născut Constantin Brâncuși“, a precizat Petre Virgiliu Mogoșanu, curator.
În premieră, materialul ales pentru realizarea lucrărilor de artă este marmură de Carrara. „Este un material de calitate excepțională și a fost folosit, de-a lungul vremii, de artiști celebri din toată lumea. Am decis să folosim acest tip de material ca un omagiu la împlinire a 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși, care a folosit acest material pentru realizarea unor lucrări. Am fost personal să aleg marmura, pentru că trebuia să văd culoarea și nervurile, dar să mă asigur că materialul nu are fisuri și că este de calitate corespunzătoare. Este un material foarte folosit în sculptura figurativă și abstractă“, a mai precizat Petre Virgiliu Mogoșanu.
Lucrările de artă realizate în acest an sunt de dimensiuni mici, astfel încât vor putea fi organizate expoziții itinerante. „Este important ca în colecția Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare «Constantin Brâncuși» să existe lucrări de artă de mici dimensiuni din marmură, pentru a putea fi organizate expoziții“ – Petre Virgiliu Mogoșanu, curator.
Ceremonia de deschidere a Simpozionului Internațional de Sculptură „Atelierele Brâncuși“ are loc luni, 13 iulie, în comuna Peștișani, satul Hobița.
Cei șase sculptori invitați au un parcurs artistic impresionant, cu participări la zeci de simpozioane internaționale și lucrări expuse în muzee, galerii și spații publice din întreaga lume.
I.I.

Articolul Hobița găzduiește o nouă ediție a Simpozionului „Atelierele Brâncuși” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Revista „Metamorfoze”, editată de elevii și cadrele didactice de la Școala Gimnazială „Nicolae Costescu” din Bolboși, a obținut Premiul I cu punctajul maxim de 140 de puncte. Succesul județului a fost completat strălucit de revista „Lumina din cuvânt” a Palatului Copiilor din Târgu Jiu, care a fost laureată cu Premiul al II-lea, confirmând valoarea școlii de jurnalism din județ.

Recunoaștere în elita țării: Tabăra Națională de la Muncel-Iași
Drept recompensă pentru aceste rezultate deosebite, reprezentanții celor două reviste au participat, în perioada 21-26 iunie 2026, la Tabăra Națională de Creație și Jurnalism de la Muncel, județul Iași. Evenimentul a reunit 45 de delegați (elevi și profesori) din întreaga țară, reprezentând cele 19 publicații laureate la nivel național.
Pe parcursul celor șase zile, cei patru elevi reprezentanți ai Gorjului (Mara Vîlceanu și Alisa Eftenie – Școala Bolboși; Andreea Ciobanu-Verboncu și Evelina Belu – Palatul Copiilor Târgu Jiu) au fost însoțiți și coordonați de prof. Elena Șurcă de la Școala Gimnazială ”Nicolae Costescu” Bolboși. Dincolo de festivitatea oficială de înmânare a diplomelor, tabăra a fost un veritabil laborator de creație, în care tinerii gorjeni s-au remarcat prin implicarea activă în activități de profil:

• Editarea în echipă a Revistei Taberei, intitulată simbolic ”Lauri”: Împreună cu colegii din toate județele, elevii gorjeni au experimentat dinamica unei redacții reale, lucrând la realizarea de la zero a publicației taberei, de la documentare și interviuri, până la redactare și tehnoredactare.
• Ateliere și workshop-uri de jurnalism: Participanții și-au perfecționat tehnicile de scriere creativă, realizarea de reportaje și design editorial, exersând schimbul de experiență și de competențe. Expoziția cu cele 19 reviste laureate le-a oferit elevilor ocazia de a răsfoi și de a observa abordări de tehnoredactare, grafică și conținut diferite, care să-i inspire în realizarea numerelor viitoare.
• Celebrarea identității naționale: Pe 24 iunie, spiritul tradițional a prins viață prin sărbătorirea Zilei Universale a Iei, transformând tabăra într-o expoziție vie a portului popular românesc din diverse regiuni. Toți participanții au purtat ie, dar au organizat și o expoziție de obiecte tradiționale din diferite zone geografice.
• Seri culturale și de socializare: Activități interactive care au facilitat schimbul de bune practici și au legat prietenii strânse între tinerii jurnaliști din toată țara.

O confirmare a valorii educației gorjene
Acest dublu succes al județului Gorj confirmă că implicarea, perseverența și coordonarea riguroasă pot anula orice decalaj geografic, aducând o școală din mediul rural și o instituție de educație non-formală în vârful ierarhiei naționale.
Tabăra de la Muncel – Iași a reprezentat pentru reprezentanții celor două reviste școlare din Gorj o experiență extraordinară de învățare și mentorat. Alese mulțumiri doamnei Mihaela Amariței, coordonatorul taberei de creație, domnului Daniel Stătescu, director al Direcției de Sport și Tineret Iași, domnului administrator al taberei, Francisk Andrieș.
Felicitări celor două colective de redacție, coordonatorilor de revistă (prof. Elena Șurcă – revista ”Metamorfoze”, prof. Ion Elena – revista ” Lumina din cuvânt”) și tuturor care au contribuit la scrierea acestei pagini de excelență pentru jurnalismul școlar din Gorj!
Prof. Elena Șurcă

Articolul Dublu succes la nivel național pentru jurnalismul școlar din Gorj: Revista „Metamorfoze” din Bolboși – Premiul I cu punctaj maxim, iar „Lumina din cuvânt” din Târgu Jiu – Premiul al II-lea apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Credinţa este incidența divină care poate revela adevărul!
Pentru credință s-au dat extrem de multe definiții, iar, Sfântul Antoniei cel Mare spunea „Credința este libera consimțire a sufletului”! Diadoh al Foticeii dădea definiția credinței ca fiind: „cugetare nepătimașă despre Dumnezeu” şi Petre Țuțea a numit-o: „Incidența divină care poate revela adevărul”! Pentru Lev Tolstoi: „Credința este forța vieții! Dacă omul trăiește, este pentru că el crede în ceva”, iar Nicolae Steinhardt se întreba: „Ce înseamnă credința? Încrederea în Domnul, deși lumea e rea, în ciuda nedreptății, în pofida josniciei, cu toate că de pretutindeni nu vin decât semnale negative”! În Epistola către evrei a Sfântului Apostol Pavel, se spune: ,,Credința este încredințarea celor nădăjduite şi dovedirea lucrurilor celor nevăzute”! În orice tratat de specialitate, credinţa înseamnă puterea sufletească de a accepta, ca adevărate, datele învățăturii de îndumnezeire, ce nu pot fi înțelese rațional! Este condiția esențială în mântuire, modul sau calea prin care noi primim harul divin. Credinţa este un dar al lui Dumnezeu, în sensul că ea nu ar fi posibilă dacă nu s-ar simți chemarea şi atracția harului lui Hristos care o provoacă! Desigur, putem găsi multe definiții pentru acest cuvânt, doar, că, sufletul nostru rezonează cu cea mai frumoasă definiție şi interpretare pe care o face Sfântul Dumitru Stăniloae, care în lucrarea: «Iisus Hristos sau restaurarea omului» scrie astfel: ,,Credința e certitudinea despre existența lui Dumnezeu. Credinciosul e sigur că măcar uneori se află față de Dumnezeu în raport asemănător ca față de a doua persoană, deși e nevăzut! Cea dintâi şi cea mai principală trăsătură a credinței este aceea că ea nu e un simplu fenomen lăuntric al sufletului nostru, ci e o raportare la o realitate care nu se confundă cu actul credinței sau cu ceva ce face parte din ființa omului. Credința nu se poate concepe şi nu poate exista decât ca parte a întregului dual: credință şi obiectul credinței dincolo de ea! Mai mult chiar decât cunoașterea, credința trăiește din siguranța realității obiectului ei dincolo de ea! Inima credinței e certitudinea! Nici o cunoștință nu poate avea o asemenea certitudine! Iar certitudinea se referă tocmai la realitatea transsubiectivă a obiectului credinței”, concluzionează marele sfânt şi teolog.

Credința este libera consimțire a sufletului!
Să fim bine înţeleşi, credința este manifestată de credincios nu ca un produs personal, ca un rezultat al eforturilor proprii, ci, ca o influenţă pe care o exercită Duhul Sfânt asupra conștiinței şi ca o prezență manifestată prin semnele covârșitoare ale unei prezențe, care e una cu realitatea în care crede omul. Prin credinţă, subiectul se simte cucerit, cuprins, atins şi numai după producerea acestor stări care cuprind în ele şi cunoașterea proprie credinței, sau numai în cadrul lor, are loc şi o activare lăuntrică a credinciosului, o voință de-a crede în mai bine! O a doua trăsătură principală a credinței este că ea se ivește în om într-un chip minunat, iar, certitudinea omului despre realitatea divină se naște altfel decât cunoașterea lumii materiale! Dacă îl vei întreba pe orice om care crede, pe ce cale s-a sălășluit credința în el, îți va răspunde că prin predica sau prin viața altuia, dacă a dobândit credința la o vârstă înaintată sau prin părinții lui, dacă vine cu ea din copilărie. Pentru că nu există om care să-şi fi câștigat credința din natură, din lumea văzută impersonal şi fără identitate. Mai întâi, un asemenea caz este o realitate imaginară, mai ales că orice om, mai înainte de-a ajunge la putința contemplării naturii, trăiește în raport direct cu alți oameni mai în vârstă, cu părinții, cu cei ce-l cresc şi îl formează prin educaţie. De obicei, în orice societate religioasă, omul primește credința în acea fază a vieții sale în care nu i s-a limpezit încă un raport aparte între el şi natură, iar, în caz că, pierzând mai târziu credința, ar câștiga-o prin contemplarea naturii, aceasta nu ar fi propriu-zis o credință cu totul nouă, ci o retrăire a celei dintâi. Dar nu s-a auzit ca cineva să-şi fi reînviat credința prin contemplarea pură a naturii. Orice persoană care a pierdut şi şi-a recâștigat credința, a întâlnit unul sau mai mulți oameni care manifestau prin cuvânt sau faptă certitudinea credinței, iar, acest fapt a produs şi în el, deodată sau treptat, o renaștere a credinței adevărate! Mediul social a putut avea un rol auxiliar, de consens la ceea ce auzea de la alții şi se renăștea în el. Deci, cu atât mai puțin se naște credința la un om care n-a primit-o în copilărie prin contemplarea naturii! În general, nimeni nu vine la o credință articulată, sigură, decât printr-un om sau printr-o societate care o mărturisește! De aceea, tentaţia de a imita, Îl indică pe Dumnezeu, dar graiul ei nu este atât de clar şi de sigur, mai ales că graiul ei de un caracter general şi imprecis ajunge şi se limpezește numai pentru cel care a primit credința de la alt om. Ataşamentul faţă de divin indică un temei, un izvor, o cauză la care parvenim prin intuiție fulgerătoare sau prin logică strânsă, dar nu descoperă clar însușirile acelui temei. Așa se face că unii oameni concep acest temei în chip panteist, alții înclină a-l considera ca persoană concretă, dar, cretitudine nu au nici cei dintâi, nici cei din urmă. Chiar dacă Îl consideră ca Persoană a Sfintei Treimi, puţini oameni au ajuns la ideea adevărată de Dumnezeu. Dar, de aici şi până la certitudine, care constituie temeiul credinței, e o distanţă pe care omul nu o poate parcurge prin inițiativă concretă şi prin silință proprie. Există mereu în om impulsul de a căuta dincolo de lume temeiul credinţei, de-a transcende cele văzute, fiind mânat şi de evidenta insuficiență a lor şi a sa proprie! În concluzie, acest impuls, această necesitate de-a transcende cele imediate, putem să le considerăm ca o predispoziție certă spre credință, ajutată de structura lumii şi de structura existențială atât de greu acceptată a propriei ființe, care nu-şi poate găsi mulțumirea în mărginirile, în limitele şi neputințele sale şi nici în ceea ce îi oferă lumea!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Credința este certitudinea despre existența Lui Dumnezeu – În ştiinţă e savantul care sondează prin teorii şi le verifică dacă aduc lumină şi corespund realităţii, în credinţă este sfântul, care are alte mijloace de aflare a adevărului! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Mitropolitul Olteniei, va resfinţi Biserica din Parohia Vladimir apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Evenimentul a reunit iubitori ai artei, prieteni și invitați care au admirat 40 de lucrări ce surprind sensibilitatea, talentul și pasiunea artistului pentru culoare și pentru frumusețea lumii înconjurătoare într-o gamă variată de culori vii și luminoase. Încă de la intrarea în sala de expoziții te izbea luminozitatea tablourilor expuse ca lumina unui blitz al aparatului de fotografiat. Fiecare tablou spune o poveste frumoasă și reflectă experiența de viață și trăirile autorului, transformând expoziția într-o adevărată invitație la contemplare și emoție. Lucrările sale fiind recunoscute pentru impactul lor emoțional și capacitatea de a crea conexiuni profunde între privitor și subiectele sale artistice.
Mesajul de deschidere al evenimentului a fost făcut de către dr. Ionuț-Viorel BORDEIAȘI, managerul instituției gazdă și moderatorul evenimentului, care a prezentat motivul acestui frumos eveniment. „Bine ați revenit aici la Sala «Florin Isuf» a C.J.C.P.C.T. Gorj. Astăzi avem plăcerea deosebită de a avea un invitat din afara județului, un prieten și colaborator al instituției noastre, artistul plastic mehedințean, Conu Ilariu MINEA, care ne pune înainte o serie de lucrări de artă plastică în ton cu vremea, în ton cu anotimpul în care trăim. O expoziție plină de culoare, o expoziție care ne îmbie să revedem natura în formele ei cele mai frumoase”.
Referindu-se la expoziție, moderatorul a precizat: „Conu Ilariu MINEA ne aduce în fața dumneavoastră, această frumoasă expoziție intitulată «Armonia culorilor», pentru a vă bucura ochiul și pentru a ne alina dorul de natură, dar în egală măsură și pentru a găsi forme de a petrece, de calitate, timpul liber, mai ales în contextul vremurilor în care trăim așa cu incertitudini și schimbări din toate punctele de vedere. Totuși este vară și natura ne cheamă să ne răcorim să luăm contact cu ea, iar lucrările invitatului nostru tocmai în acest sens ne duc, în marea lor majoritate”.
Din partea Consiliului Județean Gorj, organizatorul evenimentului, a fost prezent și domnul profesor dr. Gheorghe Nichifor, consilierul domnului președinte al acestei instituții, care a transmis următorul mesaj: „Consiliul Județean Gorj se bucură pentru ceea ce faceți și în timpurile acestea călduroase, din toate punctele de vedere, drept pentru care îi felicităm pe colegii de la Centru, îi mulțumim maestrului că este aici, în județul Gorj, și îl asigurăm de toată colaborarea noastră și pentru alte experiențe de acest gen. Într-adevăr, e multă culoare vie în această expoziție. Vorbeam și cu domnul profesor Grigore Haidău (artist plastic și caricatirist), despre acest lucru care te izbește imediat. De asemeni e apă multă. Se vede că domnia sa vine de la Dunăre și sigur că acolo Jiul nostru e mult mai mare și nu are cum să nu influențeze opera artistică. Iată, avem aici și «Poarta Sărutului». Înțeleg că ne-o dăruiește nouă, ca respect față de orașul Târgu Jiu. Mulțumim mult. Pentru dumneavoastră cei care sunteți aici, un îndemn de a-i determina și pe alții, care au stat pe această căldură acasă, să vină să vadă în zilele următoare, expoziția aceasta frumoasă. Mulțumiri că suntem împreună. Felicitări încă o dată domnule director și tuturor celorlalți care sunteți aici”.
Conu Ilariu MINEA, realizatorul expoziției „Armonia culorilor”, a mulțumit gazdei, C.J.C.P.C.T. Gorj, în mod deosebit pentru sprijinul acordat la realizarea acestei expoziții, apoi a lămurit de unde vine numele de Conu. „Pe vremea tinereții mele nu se putea vorbi cu domnule. Prietenii și colegii mei mi-au zis Conu pentru că eu eram o fire mai boemă, o fire mai artistică și toată lumea mă știa după această poreclă. Eu am adoptat-o cu mare drag și de atunci eu sunt Conu Ilariu Minea”.
A mulțumit și participanților la vernisaj, pentru că „Un artist, un realizator de artă, fără aprecierea publicului ar fi un anonim, iar eu apreciez vorbele dumneavoastră, indiferent dacă sun pozitive sau negative și cu drag le dezbatem împreună”. Vorbind de expoziție, a spus că speră să fie pe placul tuturor, iar „fiecare dintre dumneavoastră să găsească măcar unul-două dintre tablourile expuse aici care să vă fie pe plac”. Văzând atâta căldură și prietenie din partea tuturor, organizatori și participanți, a promis că o să revină cu mare drag la Târgu Jiu. „Și dacă am venit, de data asta, cu «Poarta Sărutului», cine știe, poate altădată am să vin cu altă lucrare reprezentativă pentru orașul dumneavoastră frumos. Vă mulțumesc încă o dată pentru tot și vă asigur de tot respectul meu”.
Domnul dr. Ionuț-Viorel BORDEIAȘI i-a răspuns la mulțumirile aduse gazdei și a spus: „Eu n-am făcut decât ceea ce sunt dator să fac. Să-i promovăm pe creatori, să promovăm pe oamenii de cultură, pe oamenii de artă, pentru că, slavă Domnului, dacă avem la dispoziție o sală și putem să facem lucrul acesta, este datoria noastră s-o facem”.
Domnul Conu Ilariu Minea a precizat că el este doar pictor amator și nu profesionist, care s-a apucat de pictat dor de câțiva ani. A urmat doar cursurile Școlii Populare de arte nu și o facultate în domeniu și de aceea nu poate fi primit în rândurile Uniunii Artiștilor Plastici din România. Din această cauză nu poate participa la expozițiile organizate de această uniune.
Așa cum îi stă bine unui vernisaj și mai ales la o expoziție de artă plastică, unde privitorului îi este lăsată la dispoziție întreaga libertate de a gândi și de a vedea dincolo de reprezentarea de pe pânză, tot ceea ce credem în privința sau poate să înțeleagă, a fost prezent și domnul profesor universitar Ion Mocioi, doctor în estetică și un renumit brâncușiolog. Această expoziție este un omagiu pe care-l aducem lui Constantin Brâncuși în anul împlinirii a 150 de ani de la nașterea sa.
Domnul profesor universitar Ion Mocioi a precizat că expoziția se încadrează în aceea pentru lucrările de clasică nouă, cu tendințe puternice moderne, iar autorul face o artă de talent. El folosește o gamă variată de culori, mai ales deschise. A făcut și o remarcă, faptul că dacă tablourile aveau și ramă, le dubla valoarea. „Pentru muzee, este obligatoriu ca orice operă de artă să aibă încadrarea într-o ramă potrivită conținutului și culorilor folosite.” De asemenea, a subliniat faptul că „Mai toate tablourile sun umanizate. Au prezența omului. Și e foarte bine. Asta înseamnă că nu face artă pentru artă ci doar pentru a preamări omul, viața și existența lui complexă. Leagă arta de societate. Unele dintre ele sunt bune de păstrat în muzee. În special cele care se referă la tradițiile satului românesc. Sunt de asemenea și multe peisaje frumoase”. În încheiere a apreciat frumusețea expoziției și diversitatea temelor abordate de autor, realizarea cu talent și meșteșug estetic al fiecărei lucrări, ceea ce place tuturor.
Conu Ilariu MINEA, în vârstă de 67 de ani, este inginer topograf de profesie, originar din Drobeta-Turnu Severin, a absolvit Școala Populară de Artă din municipiul Drobeta Turnu-Severin și a studiat la Școala de Ofițeri de Artilerie. Deși pasiunea pentru pictură l-a însoțit de-a lungul vieții, anul 2024 a marcat un moment de referință în parcursul său artistic, odată cu organizarea primei sale expoziții personale. În spatele reușitelor sale se află și sprijinul necondiționat al soției sale, Ecaterina, pe care artistul o numește cu emoție „îngerul meu păzitor”, recunoscându-i rolul esențial în încurajarea și susținerea sa.
În încheierea expozeurilor, domnul manager Ionuț-Viorel BORDEIAȘI, a făcut următoarea precizare: „Urmează să declarăm deschisă expoziția nu înainte de a preciza că toate lucrările prezente în expoziție sunt expuse totodată și spre vânzare. Dacă cineva este interesat, fiecare lucrare are pe verso și detaliile tehnice: dimensiune, material, denumire, ștampila de autenticitate a autorului și bineînțeles și prețul. Acestea fiind spuse, declarăm deschisă această expoziție și dorim tuturor să aveți o vizualizare cât mai plăcută. Vă mulțumim tare mult de participare”.
Expoziția reprezintă pentru toți iubitorii de artă și frumos o ocazie excelentă de a se familiariza cu pictura artistică a domnului Conu Ilariu MINEA și de a susține talentul său, precum și o plăcută modalitate de a începe săptămâna, printr-o evadare din cotidian și prin posibilitatea de a admira frumusețea naturii transpusă în plan artistic.
Organizatorii expoziției ,,Armonia culorilor” sunt Consiliul Județean și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, expoziția fiind deschisă publicului pe tot parcursul lunii iulie a.c.
Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Articolul Expoziția ,,Armonia culorilor”, vernisată și la Târgu Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Deşi dovezile privind locuirea peşterii datează din paleoliticul inferior primele informaţii cu adevărat ştiinţifice despre cavitate aparţin reputaţilor muzeografi gorjeni Al. Ştefulescu şi I. Moisil culese în anul 1894. Geologul Gh. Munteanu-Murgoci publică in anul 1898 un studiu privitor la formele şi fenomenele de eroziune din Carpaţii Meridionali unde este menţionată şi trecută pe hartă Peştera Muierilor.
În anul 1929 doi speologi francezi colaboratori ai renumitului Emil Racoviţă fac primele cercetări asupra faunei peşterii, cu această ocazie descoperind două noi specii de coleoptere carnivore.
Explorarea şi cercetarea în profunzime a peşterii s-a făcut în perioada 1951-1955 când a fost cartografiat întregul etaj superior şi o parte din cel inferior. Atunci a fost găsit un adevărat cimitir de urşi de peşteră (183 resturi fosile) precum şi resturi de lei de peşteră. Tot în timpul explorărilor din acea perioadă a fost descoperit un craniu şi alte resturi fosile. După studierea cu atenţie s-a ajuns la concluzia că acestea aparţin unei femei cu vârsta între 40-50 ani care ar fi trăit acolo în urmă cu aprox. 30 000 de ani.
Primele cercetări asupra formaţiunilor de peşteră existente au fost efectuate în anul 1954 de către I. Viehmann. Bogăţia de forme şi fenomene existente a determinat declararea de către CMN în anul 1955 a peşterii monument al naturii. Cavitatea a fost electrificată în anul 1963 suferind pe parcursul timpului mai multe reamenajeri ultima cu trei ani în urmă.
Peştera Muierilor are galeriile polietajate dispuse pe trei nivele, un al patrulea nivel fiind bănuit dar din păcate nu a fost descoperit. Dacă în etajul superior (în lungime de 1200m din care aprox.700m deschişi vizitatorilor) temperatura medie este vara de aprox.13 gr C iarna scăzând până la 9-10gr C în etajul inferior aceasta este mai scăzută cu 2-3 gr.C. Nivelele inferioare ale peşterii sunt declarate rezervaţii speologice accesul în ele nefiind permis vizitatorilor.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor

Articolul Repere estivale – Curiozităţi şi formaţiuni rare în Peştera Muierilor din nordul Gorjului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Învăţătura Preotului de mir – Exorcismele sau Molitfele nu sunt slujbe pentru orice nevoie! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Începând de astăzi, Muzeul Cărții și Exilului Românesc din Craiova găzduiește expoziția de pictură ,,2026 DISERTAȚIE LA ARTĂ” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Îndrăznește, fiule! Iertate sunt păcatele tale”!
Aşadar, în Duminica a 6-a după Rusalii, minunea vindecării paraliticului se datorează credinței celor care l-au adus în fața lui Iisus şi acesta e un lucru firesc, mai ales că boala și suferința ne fac, nu de puține ori, să ne pierdem încrederea în noi înşine şi în viață, aşa cum, probabil, șubrezesc încrederea în Dumnezeu! Tâlcuită cu mintea unui om aflat la mai bine de două milenii distanță de cele petrecute, pericopa pe care o avem în vedere transmite încă un mesaj valid și profund, pentru că ajunge să ne vorbească despre faptul că Dumnezeu este sensibil la nevoile oamenilor și capabil să tămăduiască durerile lor, ceea ce ne arată că Domnul este atent la aspecte precum credință și prietenie și că știe cum să le aprecieze, pentru a ne exemplifica şi ierarhia firească a vindecării, mai întâi a sufletului, apoi a trupului, căci, altminteri, într-un trup readus la sănătate, dar dublat de un suflet încă lipsit de bucuria reinstitiuirii întru deplinătatea iertării, tot boala păcatului e stăpână, deci, un lucru firesc ce rezultă din conţinutul textului Evanghelic în care se spune: «În vremea aceea, intrând în corabie, Iisus a trecut marea şi a venit în cetatea Sa. Şi, iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Iisus, văzând credința lor, a zis slăbănogului: Îndrăznește, fiule! Iertate sunt păcatele tale! Dar unii dintre cărturari ziceau în sinea lor: Acesta hulește. Şi Iisus, știind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetați rele în inimile voastre? Căci ce este mai lesne? A zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Ridică-te şi umblă? Dar, ca să știți că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis slăbăno¬gului: Ridică-te, ia-ți patul şi mergi la casa ta. Şi ridi¬cându-se, s-a dus la casa lui. Iar mulți¬mile, văzând acestea, s-au înspăi¬mântat şi au slăvit pe Dum¬nezeu, Care dă oamenilor asemenea putere» (Matei 9, 1-8), mai ales că ceva mai rezervat cu descriere decât autorii relatărilor paralele, Sfântul Evanghelist Matei se rezumă doar la a spune că omul bolnav a fost adus în fața lui Iisus, fără să precizeze, cine au fost cei care l-au purtat pe pat până în fața Sa, ori care au fost motivațiile lor., dar, ne lasă doar să presupunem că niște suflete nobile, mânate de dragostea pentru cel suferind și de dorința de a-l vedea însănătoșit, ar fi fost capabile de un asemenea gest de prietenie şi de comuniune demnă de luat în seamă, când Însuşi Dumnezeu ne arată că vindecarea paraliticului se realizează prin dragostea și fidelitatea unor prieteni care înfruntă greutățile, pentru a-l aduce pe bolnav la Hristos!

,,Ridică-te, ia-ți patul şi mergi la casa ta”!
În esenţă, constatăm că în cele din urmă, slăbănogul nu e deloc uimit de minunea vindecării, dimpotrivă, pe buze îi înflorește zâmbetul fericirii, mai ales că a auzit cuvintele mângâietoare, mai mult decât atât, simte mângâierea. El a nădăjduit în însănătoșirea trupească, a obţinut un bun mai mare care constă în sănătatea sufletească! Deci, ca nimeni altul din cei prezenţi, slăbănogul știe ce însemnează un chip lăuntric, pentru ceea ce a suferit din cauza durerilor trupești, cu toate că era îngrozit de durerile păcatelor sale. Slăbiciunea trupească nu îl mai mâhnește, nici nu-l mai poate împiedica să fie fericit, iar, dacă slăbănogul a meritat prin căinţă iertarea păcatelor, merită și sănătatea trupească, deoarece, a fost adus pe patul suferinţei şi se va întoarce pe picioarele sale. Poate că în acest fel, devine necesară noua acţiune minunată și pentru necredinţa celor ce s-au răzvrătit, când Mântuitorul Hristos tămăduieşte pentru a câștiga sufletele pentru mântuire. Acestora trebuie să le arate că n-a vorbit hulă, iertând păcatele, ci, a vorbit satisfăcând cererile unui credincios în ordinea importanţei lor. Tocmai spre cârtitori îndreptându-Se, Domnul grăieşte: „Ce credeţi voi că e mai ușor – a zice cuiva: iartă-ţi-se păcatele; sau a zice: ia-ţi patul și umblă?” (Matei 9, 5). În acest fel, se pune în evidenţă toată goliciunea judecăţii întunecate a fariseilor şi se dă un avertisment serios pentru atitudinea lor pripită, doveditoare de rea credinţă. Căci, nu realitatea a format concepţia lor despre Iisus, ci, ideile preconcepute și absolut false despre dumnezeirea Lui Mesia! Şi pe același ton dojenitor, Domnul continuă: „Pentru ca să știţi că putere are Fiul Omului pe pământ să ierte păcatele, zice acestuia: scoală-te, ia-ţi patul și du-te la casa ta!”, iar, bolnavul s-a sculat și mulţumind, a părăsit pe Mântuitorul (Matei 9, 6-7). În concluzie, evenimentul descris de către Sf. Ev. Matei este pentru noi un puternic argument de credinţă în natura divină a lui Iisus. Privit în componentele lui, însă, ne oferă și importante adevăruri de necontestat. Pentru zilele noastre, demn de reţinut este în special cel exprimat în cuvintele adresate de Iisus bolnavului: ,, Îndrăznește, fiule! Iertate sunt păcatele tale!” (Matei 9, 2). E o mare eroare a cugeta viaţa modernă neînfricată de păcat, ducând la fericire, ca un ideal frumos, dar, uneori, cât de greșit înţeles! Păcatul îţi schimonosește chipul, când mângâierea vestită de Hristos bolnavului este fericirea ajunsă prin iertarea păcatelor. Căinţa este luminarea sufletului apreciat de Dumnezeu! Tămăduirea absolută rezultă numai din curăţirea de păcate! Iată, ceea ce nu știm noi, câţi din zori până în noapte ne străduim după acumulări de bunuri materiale, după comoditate, mărire și putere! De aceea, nu înţelege lumea modernă, care în mândria descoperirilor ei crede că urmează drumul fericirii. Nu poate fi fericire în ciuda tuturor străduinţelor, când păcatul roade ca un vierme în adâncul vieţii noastre, pentru că acolo unde este păcat este și mânia cerului! Cât despre întâietatea spiritului în fața trupului, a iertării în fața vindecării trupești, depinde cum o înţelegem și ce dorim să ne spună. Domnul când vorbește inimilor noastre, iar, dacă ele sunt, precum cele ale cărturarilor, oarbe la lumina Sa, ne vom asemăna lor, dar, dacă sunt precum ale prietenilor slăbănogului, vom tresălta, de bună seamă, cu inimă voioasă, la gândul tămăduirii, fiindcă Dumnezeu ne arată că vindecarea paraliticului se realizează prin dragostea și fidelitatea unor prieteni care înfruntă greutățile, pentru a-l aduce pe bolnav la Hristos!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa – Dumnezeu ne arată că vindecarea paraliticului se realizează prin dragostea și fidelitatea unor prieteni care înfruntă greutățile, pentru a-l aduce pe bolnav la Hristos! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Idiosincraziile transmoderne ale unui poet eretic, Ion Popescu-Brădiceni: Meditații secrete (II) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Expoziție de Arte Vizuale a absolvenților promoției 2026 la Galeria ,,Arta 1” din Craiova apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Un dascăl care lasă lumină în urma sa apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Idiosincraziile transmoderne ale unui poet eretic , Ion Popescu-Brădiceni: Meditații secrete (I) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Viața sfinților este tainică”!

-V.G. Mă faci să mă gândesc mereu la filosofia vieţii, la cea mai înaltă filosofie, care este gândul la moarte, aşa cum spune Sfântul Ierarh Vasile cel Mare!
-Sf. A. Filosofia a primit din patrimoniul revelației doar personalismul și libertatea, iar, aceasta din urmă, adică, libertatea, ar fi un dar special al lui Dumnezeu dat omului , ca prin darul libertății de conștiință, el să crească până la desăvârșire, nu să cadă în haos, în păcatul hulei împotriva Duhului Sfânt! Pentru că, liberi fiind, oamenii se pot pune și împotruva lui Dumnezeu, iar, la acest punct de cumpănă, libertatea se piede! Răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu e retragerea Duhului Sfânt si cufundarea conștiinței în întunericul orgoliului luciferic! De aceea, filosofia vede persoana omenească doar în cadrul naturii decăzute, fiindcă, persoana nu are în filosofie perspectiva transcendenței, încă nu e văzută în lumina învierii!
-V.G. Ce îmi poţi spune despre natura pătimitoare a firii omeneşti?
-Sf. A. Din moarte, adică din sfârșitul naturii decăzute a omului, Iisus a îndreptat trăsătura pătimitoare a firii prin nestricăciunea voinței sale libere, făcând, din sfârșitul trăsăturii pătimitoare, începutul prefacerii spre nestricăciunea cea după fire!
-V.G. Totuşi, din această natură pătimitoare vorbim despre viaţa sfinţilor!
-Sf. A. Viața sfinților este tainică! Departe de ei gândul de a-și afirma în vreun fel sfințenia, căci ei se smeresc! Însăși credința este un dar al Duhului Sfânt, iar, unde acest dar nu este, nu este nici afirmarea existenței sufletului indepentent de trup și de moartea acestuia! În creșterea lor spre desăvârșire, oamenii sunt călăuziți de mâna nevăzută a Mântuitorului care îi îndrumă prin preoți, ucenicii Săi văzuți, trimişi de Iisus în fiecare rând de oameni!
-V.G. Care este semnul deosebit prin care vedem dacă urmăm calea mântuirii?
-Sf. A. Fiul (a doua față a lui Dumnezeu) S-a făcut om desăvârşit, afară de păcat, şi ne-a arătat cărarea. Calea mântuirii e chiar cărarea pe care a mers Dumnezeu Însuşi ca om adevărat, făcându-ni-Se pildă întru toate şi mergând cu noi, cu fiecare dintre noi, în toate zilele noastre. Căci Dumnezeu Însuşi şi cu sfinții săi, îi întovărăşeşte nevăzut pe oameni, mai ales că porțile Bisericii lui Hristos rămân mereu deschise şi primitoare pentru cei care se întorc din povârnirea pierzării într-o cale nouă, calea mântuirii!

,,Dumnezeu este alături de noi în tot ceea ce întreprindem”!

-V.G. Sfinte Părinte Arsenie, cum se rătăceşte mereu «turma» oamenilor necredincioşi, a celor care nu iubesc adevărul?
-Sf. A. Turma oamenilor necredincioşi, gura satului sau gura vecinilor care orice ticăloşie îți iartă, dar nu te iartă nicidecum dacă le-o iei un pas înainte şi te faci mai bun, ei, bine, oamenii aceştia ai lumii au o ciudată ruşine de a fi buni! Bunătatea ta îi arde şi se trudesc să te scoată de vină cu tot felul de ponoase, ba că te mândreşti, ba şi alte ponoase îți mai aduc, pentru că în toate vremurile, mereu au fost împrejurări în care a spune adevărul şi a propăvădui îndreptarea, îți pot pune viața în primejdie de moarte!
-V.G. Dumnezeu ne citeşte adâncurile inimii, dar, nu ne spune niciodată acest lucru!
-Sf. A. Aceasta arată măreția lui Dumnezeu și adeverește că nimic nu-L împiedică a cerceta pe oricare om! El îi cercetează pe cei ce sunt sfințiți din pântecele maicii lor, asemeni Sfântului Ioan Botezătorul sau Sfântului Ioan Evanghelistul, însă, nimic nu-L împiedică să scoată oameni vrednici din cei nevrednici și să-i arate oameni mari tămăduindu-le rănile lor cele multe. Cei ce primesc har după ce au fost răniți de păcat, sunt în stare să prețuiască mai mult harul, să se smerească pe ei înșiși, să aibă o mare recunoștință și să înainteze cu pași mari. Chiar și Sfântul Ioan Scărarul spune: «Cine este mai mare, cel ce nu a păcătuit niciodată sau cel ce a păcătuit, s-a pocăit și s-a întors pe calea cea dreaptă? Mai degrabă al doilea, după chipul Celui ce a murit și a înviat pentru mântuirea noastră». Domnul, de fapt, îi provoca pe iudeii care pretindeau a fi poporul ales al lui Dumnezeu, dovedindu-le că avea puterea să ridice fiii lui Avraam din pietre, din vameși și desfrânate, ridicând chipuri ale Sale din «pietre» trupești.
-V.G. Lepădarea de sine poate să definească smerenia noastră?
-Sf. A. Da, pentru că în smerenie se află o lepădare de sine care îl pregătește pe om să primească iubirea dezinteresată a lui Dumnezeu, care mântuiește și desăvârșește. În schimb, mândria este egoistă, iar egoismul nu poate nici iubi, nici avea comuniune cu ceilalți, nici nu poate primi Duhul! Mândria se simte amenințată de smerenie, pentru că smerenia este lumină, și ce părtășie poate avea lumina cu întunericul mândriei? Lumina smereniei descoperă tăcut întunericul mândriei, și din această pricină fariseii se simțeau amenințați de prezența lui Hristos, care era pentru ei o judecată fără cuvinte.
-V.G. Sfinte Părinte, ai atâta înţelepciune încât mă cufund în tăcere, dar, spune-mi, te rog, cum a rămas Dumnezeu nealterat şi viu în credinţa sfinţiei tale?
-Sf. A. Dumnezeu este alături de noi în tot ceea ce întreprindem, dacă avem credinţă, pentru că nici unul dintre noi nu primeşte de la Dumnezeu o cruce mai grea decât cea pe care o poate duce. Şi să nu uităm că Dumnezeu nu ne cere minuni! Acelea le face El!
-V.G. Prin ce ne dovedim că suntem creştini?
-Sf. A. Creştini suntem într-o permanentă luptă cu lumea, cu trupul şi cu diavolul. Cei ce umblă după plăceri de orice fel, nu vor scăpa de primejdie, căci sub orice plăcere se ascunde un şarpe. Numai atâta mângâiere putem aduce între oameni, câtă amărăciune putem să bem în locul celor ce vrem să-i mângâiem!
-V.G. Care este momentul în care aflîm că ne-am lepădat de lumea păcătoasă?
-Sf. A. Lepădarea de lume are două trepte. Întâi ne lepădăm de lumea din afară şi de tot ce ne-ar putea ţine legaţi de ea. În al doilea rând, ne lepădăm şi de toate asemănările noastre lăuntrice cu lumea. Îndrumările recomandate călugărilor pot fi de folos şi creştinilor în general!
-V.G. Sfinte Părinte Arsenie de la Prislop, cu mai bine de doisprezece ani în urmă, atunci când am venit la mănăstire şi ţi-am văzut mormântul, m-am simţit atât de singur şi am avut revelaţia limitelor mele de a te vedea mai aproape!
-Sf. A. Era bine atunci, că scăpai de lumea asta!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Sfântul Arsenie Boca de la Prislop, în dialog cu un păcătos – ,,Pentru că în smerenie se află o lepădare de sine care îl pregătește pe om să primească iubirea dezinteresată a lui Dumnezeu, care mântuiește și desăvârșește”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul O zi sub semnul culturii şi spiritualităţii apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Învăţătura Preotului de mir – ,,Mântuitorul a ales Crucea, fiindcă astfel se moare cu mâinile întinse. El S-a sfârşit îmbrăţisându-ne”! (Sf. Atanasie cel Mare) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Dacă te spăl Eu, toate acestea s-au dus; nu mai există”!
Cele spuse până acum ilustrează faptul că orice apropiere de Dumnezeu înseamnă liniștea și pacea pe care o căpătăm în Iisus Hristos! Dar, nimeni nu poate desluşi îndeajuns ceea ce reprezintă grozăvia păcatului, monstruozitatea pe care a provocat-o și o provoacă el în ființa omului! Iar, atunci, vine Domnul şi spune: „Dacă te spăl Eu, toate acestea s-au dus; nu mai există. Dă-mi voie să te spăl Eu cu sângele Meu și dintr-o dată vei fi curat ca un copilaș. Dacă dorești din nou bucuria și elanul, puritatea copilăriei de la început, ți le dau în clipa aceasta; te spăl, te ridic la poziția inițială, originară, la care te-a pus Dumnezeu. Te ridic la puritatea aceea, la acele idealuri, la acele principii nobile; toate acestea le readuc în ființa ta prin sângele Meu și toate cicatricile acelea, toate murdăriile acelea și toate corupțiile acelea care au venit prin păcat, pe acelea le spăl Eu, le topesc Eu în sângele Meu”, iar, fiecare om păcătos va realiza pentru ce a venit Domnul Iisus Hristos în lume şi a suferit moarte mucenicească, îngrozitoare, pentru a ne izbăvi din stăpânirea diavolului, care ne ademeneşte cu păcatele şi ne îndreaptă spre moartea veşnică. Hristos ne-a dat pu¬tere să fim copiii lui Dumnezeu şi în numele Lui să zdrobim capul şarpelui, numai că trebuie să vrem, trebuie să primim această pute¬re din partea lui Hristos, trebuie să ne ruşinăm de mirosul insipid al păcatului şi de necurăţia noastră! Să reflectăm, acum, la cuvintele Domnului Iisus Hristos: ,,Dacă veți ierta oamenilor greșelile lor, va ierta și vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre. Când postiți, nu fiți triști ca fățarnicii; că ei își întunecă fețele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor. Tu însă, când postești, unge capul tău și fața ta o spală, ca să nu te arăți oamenilor că postești, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție. Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina le strică și unde furii le sapă și le fură, ci adunați-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică și unde furii nu le sapă și nu le fură. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră”, căci, dacă se va atinge de inima noastră harul lui Dumnezeu, ne vom înnoi mintea şi ne vom curăţi sufletul şi atunci, trebuie să ne trăim viaţa strălucind numai de curăţie şi de sfinţenie. Deci, lepădând păcatul, să grăim ade¬vărul cu aproapele, căci unul altuia ne suntem aproape şi trebuie să urâm minciuna, fiindcă tatăl minciunii este diavolul, iar, mâniindu-ne, nu trebuie să mai greşim!

,,Dă-mi voie să te spăl cu sângele Meu și vei fi curat ca un copilaș”!

Doar credinţa ne face mai liberi decât ne putem închipui, de aceea, Sfântul Dumitru Stăniloae consideră că libertatea cea adevărată începe, acolo unde începe libertatea altuia, ca o condiţie necesară a conştientizării comuniunii, iar, filosoful Kirkegaard spune că acolo unde sfârşeşte păcatul, începe să se contureze libertatea. Pentru a întări cele spuse, vom continua cu o istorioară adevărată care se află dincolo de o simplă naraţiune despre libertate: «Mergând un monah pentru o trebuință la Constantinopol, a intrat într-o biserică. Tot atunci a intrat în biserică un iubitor de Hristos, și văzând pe călugărul străin s-a închinat cu multă dragoste și cucernicie și a început a-l întreba despre mântuirea sufletului. Iar călugărul i-a zis: „Cel ce rânduiește bine cele pământești, i se dăruiesc și cele cerești”, după care a răspuns acel străin: „Bine ai zis, părinte! Fericit este acela ce-și aruncă toată nădejdea sa spre Dumnezeu!”. Apoi i-a povestit monahul zicând așa: „Eu am fost, zice, fiu al oarecăruia din cei slăviți în lume, însă tatăl meu era milostiv și dădea mult la cei săraci. Într-una din zile m-a chemat și mi-a arătat toate averile sale și mi-a zis: «Fiule, ce îți este mai de folos? Să-ți dau ție averile acestea, sau pe Hristos?» Iar eu, luând aminte la cele ce grăia, am zis: «Mai bine dă-mi pe Hristos. Pentru că aceste averi astăzi sunt și mâine se duc și trec!». După ce a auzit aceste cuvinte de la mine, a început a împărți, încât, atunci când a murit, la puțină avere a mai rămas și eu am rămas sărac și cu smerenie umblam având nădejdea mea numai spre Hristos, Căruia mă lăsase pe mine”, aceasta fiind o confirmare a eliberării omului de povara celor materiale şi lumeşti. Pledoaria pentru credinţa în Domnul Iisus Hristos şi dragostea de aproapele o putem desăvârşi prin cuvintele Părintelui Arsenie Papacioc: ,,Ce mă interesează că se supără celălalt? Să nu Se supere Hristos! Oriunde trebuie să fii cu Hristos, fără agitaţie, cu o foarte mare liniştire sufletească. Mă bucură, sunt fericit că sunt creştin şi ţi-aş dori şi ţie să fii! Pentru că ei văd la tine pacea ta! Apoi, pe ei îi vor consuma plăcerile şi se vor simţi obosiţi! Văzându-te pe tine că eşti liniştit, te întreabă: «Domnule, de ce ai tu pacea asta»”? «Pentru că vreau să trăiască Hristos în inima mea continuu!», adică, nu am duşmani în inima mea. Hristos nu intră într-o inimă ocupată de vrăjmăşie! Şi, pentru faptul că urâm, unde-i eroismul? Păi ce, te duci la război să te predai duşmanului? Duşmanul te omoară! Luptă de pe poziţia ta creştină, dar fără duşmănie! Însă este voie să vă apăraţi! Să nu se speculeze poziţia noastră creştină ca o slăbiciune! Căci dacă am şti când vine furul, cum spune Mântuitorul, nu l-am lăsa să spargă casa. Noi ne opunem, nu doar să întinzi mâinile… «Nu intra!», ci te lupţi cu el. Şi poate să cadă el. Deci, îţi aperi valorile!”. Aşadar, nu putem descoperi frumuseţea vieţii fără a cultiva dragostea, care ne va izbăvi de tulburări, de reproșuri şi de conflicte nedorite, nu putem să L iubim cu adevărat pe Dumnezeu ignorând prezenţa aproapelui, dar nici să l iubim pe aproapele ignorând prezenţa lui Dumnezeu, fiindcă temeiul e pocăința și iertarea, adică, mântuirea prin jertfă, prin filantropie şi prin iubire!
Vasile GOGONEA

Articolul Credinţa în Domnul Iisus Hristos şi dragostea de aproapele – ,,Dacă veți ierta oamenilor greșelile, va ierta și vouă Tatăl vostru Cel ceresc, iar dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu va ierta greșelile voastre”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul ,,Brâncuși și practica expunerii sculpturii”, ultimul eveniment din seria organizată de ICR Berlin și Neue Nationalgalerie în capitala Germaniei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Campanie națională de informare despre efectele consumului de tutun apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Scocul Jiului de Vest, Surducul Defileului Jiului, peşterile Alunii Negrii, de Corali şi nu în ultimul rând lumea aproape ireală a avenelor, cleanţurilor şi cheilor formate pe cursul său ori a afluenţilor acestuia pot constitui tot atâtea impulsuri în a parcurge şi de ce nu a explora aceste locuri de o frumuseţe şi un pitoresc aparte.
Ascunse în inima pădurilor şuviţe de apă ce coboară din piatră-n piatră se adună şi luându-şi parcă rămas bun de la locurile de origine o pornesc la vale. Întreaga zonă este de o frumuseţe şi o sălbăticie ce impresionează ochiul.
Porţiunea în care râul se strecoară prin lumea de linişte a muntelui îi poartă pe cei ce se încumetă să pătrundă pe Jiul de munte printr-o lume aproape ireală de forme şi fenomene carstice precum şi peisaje desprinse parcă din basme.
Jiul de Vest îşi adună apele din cetăţile de piatră ale Retezatului şi Vîlcanului în timp ce Jiul de Est coboară de pe înălţimile Parângului şi Şureanului. Perimetrele din vecinătatea celor două Jiuri pot oferii satisfacţii şi celor mai exigenţi speologi, montaniarzi ori simpli turişti.
De asemenea pe parcursul lor pot fi observate ruinele mai multor întărituri ori turnuri de veghe care de-a lungul vremurilor au avut rol de puncte de protejate precum şi de vamă la trecerile peste munte.
Unul dintre cele mai vechi documente unde se pomeneşte despre Valea Jiului este un act emis de regele Vladislav al Ungariei către cneazul Mihail Cânde ce datează din anul 1499. Lipsită de terenuri prielnice pentru agricultură de-a lungul evului mediu Valea Jiului nu a avut o populaţie numeroasă în comparaţie cu Ţara Haţegului de pildă . Doar odată cu descoperirea primelor zăcăminte de cărbune „valea” cunoaşte o dezvoltare economică şi demografică.
Legenda spune că descoperirea zăcămintelor de cărbune ar fi fost întâmplătoare . Acum mai bine de două veacuri o armată austriacă apăra Vîlcanul de o unitate otomană ce încerca să pătrundă în Ardeal . Noaptea fiind rece soldaţii austrieci au făcut focuri în tranşee. Comandanţii lor îngrijoraţi ca le-ar putea fi trădate poziţiile au dat ordin ca focurile să fie imediat stinse.
Dar în zadar au încercat soldaţii s-o facă. Se aprinseseră zăcămintele de cărbune ce se aflau acolo demult timp neştiute de nimeni. Atunci, mai spune legenda unul dintre comandanţii austrieci a avut o idee ce la final i-a pus pe fugă pe turci. A adunat grămezi mari de cărbuni şi le-a dat foc. Turcii speriaţi că a luat foc muntele în jurul lor s-au speriat şi au fugit.
În perioada următoare oamenii locului au uitat de bogăţiile ce le ascundeau munţii de lângă ei. Doar vânătorii de prin partea locului când plecau cu prada ce-o vânau încărcau în căruţe şi „piatră neagră” pe care o duceau fierarilor şi potcovarilor din zona. Întâmplarea a făcut ca doi saşi ce veniseră la vânătoare tocmai din Braşov să dea peste cărbune şi să intuiască o mare afacere.
Ei au obţinut mai multe concesiuni şi în anul 1850 au înfiinţat primele societăţi de exploatare a cărbunelui la Vulcan şi Petroşani. Odată cu construcţia căii ferate Simeria-Petroşani din anul 1870 afluenţa în „vale” se măreşte iar odată cu apariţia societăţii „Salgo-Torjan” din anul 1874 exploatarea cărbunelui este extinsă şi la Livezeni , Lonea şi Petrila. După primul război mondial se înfiinţează societatea „Petroşani” odată cu aceasta fiind estimate şi primele rezerve de cărbune de pe acele locuri.
La final iată câteva date despre cele două Jiuri : Cel de Vest are o lungime de 51km si un bazin hidrografic de 534 kmp. Izvorăşte din Retezatul Mic dintr-o căldare glaciară aflată la o altitudine de 1760m. Jiul de Est are o lungime de 28 km iar bazinul său hidrografic se întinde pe 479 kmp. Se naşte între masivele Şureanului şi Parângului mai precis la Culmea Şureanului.
Jiul de Vest şi cel de Est îşi unesc apele la Livezeni-Iscroni dând naştere Jiului Mare ce la rândul său până la vărsarea în Dunăre adună apele mai multor afluenţi având un debit aproximativ de 86mc/ sec (acesta putând varia în funcţie de condiţiile atmosferice ori climatice periodice).
Trebuie făcută precizarea că în porţiunea între Bumbeşti şi Livezeni Jiul formează un defileu în lungime de 33km în opinia multora cel mai spectaculos defileu format pe râurile interioare din ţara noastră. Astăzi se constituie în Parcul Naţional Defileul Jiului aflat în cea mai mare parte pe teritoriul gorjean.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor

Articolul Odată cu solstițiul de vară – O nouă incursiune prin fascinanta lume a celor două Jiuri apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Omul cel bun scoate cele bune din comoara cea bună a inimii sale”!
Prin conotaţia sa, avertismentul cu privire la păcatul de neiertat poate inspira teamă, însă conține speranță, mai ales că ucenicii, păstrați prin puterea lui Dumnezeu, nu îl pot comite şi nu putem avea în vedere pe necredinciosul care l-a comis. La rândul lor, fariseii nu l-au comis (încă), în ciuda rezistenței lor îngrozitoare față de Iisus, dar, speranța pocăinței și a iertării rămâne de văzut. Într-adevăr, «Faptele Apostolilor» consemnează amănuntul că anumiți preoți și farisei se pocăiesc (Fapte 6:7; 15:5), dar, singurul lucru din noi care nu e de la Dumnezeu este păcatul nostru. Numai păcatul este cel care ne împiedică să ne împărtăşim de Dumnezeu, să-L vedem şi să-L cunoaştem pe Dumnezeu, pentru că îl ţine pe om în necunoaştere, în absenţa lui Dumnezeu. Prin orice păcat pe care-l făptuieşte, omul se leagă nemijlocit, în duh, cu diavolul, fiindcă nu e păcat care să nu vină de la diavolul. Tot păcatul omului este şi unul al diavolului, fiindcă omul săvârşeşte păcatul din cauza unirii sale în duh, cu diavolul, omul fiind doar împreună-lucrător cu el! Să fie clar faptul că lucrările diavolului sunt răutatea, pizma, ura, desfrânarea şi toate celelalte manifestări ale păcatului, iar, prin toate acestea, diavolul lucrează nemijlocit în om! Pentru că aşa cum există o ierarhie a îngerilor răi, tot la fel există şi o ierarhie a păcatelor, chiar dacă sunt păcate uşoare şi păcate grele sau păcate de moarte. Dar, dacă păcatele uşoare slăbesc legătura noastră cu Dumnezeu, păcatele grele o nimicesc, înstrăinându-ne, atât de Dumnezeu, cât şi de semenii noştri! Referindu-ne la păcatele mai uşoare, numai Dumnezeu ne oferă şi răspunsuri la întrebările care ne macină pe fiecare dintre noi, despre împăcarea cu trecutul, dar și despre viitorul anilor noștri, despre viața veșnică, dar și despre clipa noastră de aici și de acum. Cu fiecare întrebare urmată de un răspuns care întârzie, suntem invitați să mai facem un pas pe drumul spre împăcarea cu sine, un drum dificil pe care nu trebuie să îl parcurgem singuri, ci însoțiți de semenii noștri și de Însuşi Dumnezeu, când firea noastră devine responsabilă pentru luarea deciziilor şi mintea considerată reflexivă, inteligentă şi încăpățânată devine activă doar când intră în alertă!

,,Omul cel rău, din comoara cea rea a inimii sale, scoate cele rele”!
Când permitem duhurilor rele să-şi facă loc în inimă şi să se manifeste în cuvintele şi faptele noastre, Îl întristăm pe Duhul Sfânt, iar, a-L întrista înseamnă a refuza prezenţa Sa sfinţitoare şi puterea Sa proniatoare, a-L sfida prin continuarea cu bună ştiinţă a unei vieţi păcătoase! În Sfânta Evanghelie sunt spusele Lui Hristos că tot păcatul şi toată hula se va ierta oamenilor, dar hula împotriva Duhului Sfânt nu li se va ierta oamenilor nici în lumea aceasta, nici în cealaltă, iar, drept consecinţă, te întrebi, dacă hula împotriva Duhului Sfânt este hula împotriva adevărului şi a vieţii care este de la Dumnezeu Duhul Sfânt, mai ales că necredinciosul, care urăşte şi prigoneşte adevărul lui Dumnezeu, huleşte împotriva Duhului. La fel şi sinucigaşul, care urăşte şi ucide viaţa din sine, huleşte împotriva Duhului, fiindcă Duhul este numit Duhul adevărului şi Dătătorul de viaţă! Chiar în Evanghelia după Ioan se arată că Domnul Hristos l-a numit de trei ori pe Duhul Sfânt Duhul Adevărului (14, 26; 15, 26; 16, 13), deci, cel care tăgăduieşte şi batjocoreşte adevărul, tăgăduieşte şi batjocoreşte pe Duhul Sfânt, tăgăduieşte şi batjocoreşte pe Dumnezeu, Care e duh şi adevăr! Când te întrebi, de ce nu poate fi iertat acest păcat al hulei împotriva Duhului Sfânt, în vreme ce orice alt păcat poate fi iertat, aşa cum lui Zaheu i s-a iertat iubirea de averi, femeii păcătoase i s-au iertat păcatele trupeşti, tâlharului de pe cruce i s-au iertat tâlhăriile şi altora li s-au iertat multe alte păcate, răspunsul devine un motiv de reflecţie! Fiindcă la cei pomeniţi mai sus, păcatul este ruşine şi pocăinţă şi chiar dacă au păcătuit, ei reînnoadă legătura cu Dumnezeu prin ruşine şi pocăinţă cu sufletul care călătoreşte prin întuneric, însă măcar doreşte lumina! În schimb, cei care hulesc Duhul Sfânt, au rupte toate legăturile cu Dumnezeu şi omul necredincios s-a depărtat nemărginit şi deplin de Dumnezeu prin îndărătnicie, mai ales că sufletul său călătoreşte prin întuneric şi numeşte întunericul lumină, iar, când omul nu are nici cea mai mică voinţă să se mântuiască, Dumnezeu nu vrea să-l mântuiască pe el cu de-a sila. În loc de concluzie, să mai spunem că o altă hulă împotriva Duhului Sfânt este urârea vieţii proprii şi răpirea vieţii proprii. Am precizat că Duhul Sfânt Se numeşte Dătătorul de viaţă, Dăruitorul vieţii, iar, când omul primeşte viaţa de la Dătătorul de viaţă, însă din neştiinţa obârşiei acestui dar nu este recunoscător faţă de Dumnezeu, i se poate ierta! Hulă înseamnă nu numai să vorbeşti rău despre o persoană, ci să faci aceasta intenţionat, despre care după aceea se constată că nu era adevărat, dar noi nu am ştiut! A fost rău, că am făcut răul, dar, cu toate acestea, noi nu ar fi trebuit să facem din necunoaştere. A huli înseamnă să vorbeşti intenţionat rău despre cineva, despre care ştim că nu este adevărat. Şi aşa au vorbit unii oameni despre Duhul Sfânt! Ei au văzut lucrarea absolută a Duhului, căci la Domnul Iisus ea era desăvârşită, la noi totdeauna este amestecată cu ceva de la noi, cu ce iese din noi, dar, la Domnul Iisus aceasta era numai ceea ce venea de la Duhul Sfânt. Dar când cineva primeşte viaţa de la Duhul Vieţii şi o leapădă cu dispreţ, aceluia nu i se poate ierta nici în lumea aceasta, nici în cealaltă! Pentru a înţelege toate cele spuse până acum, trebuie să înţelegem mai întâi ce înseamnă a ierta, pentru că a-l ierta pe păcătos înseamnă a-i reda viaţa deplină, a-i dărui din nou viaţa adevărată, însă, în momentul când cineva nu doreşte viaţa, ba o mai şi urăşte şi o dispreţuieşte, Dumnezeu nu are altceva să-i dea! Un astfel de om este şters din Cartea celor vii, pentru hula împotriva Duhului Sfânt, ca un păcat de neiertat, care înseamnă o nebunească răzvrătire a făpturii împotriva Făcătorului lumii!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Hula Duhului Sfânt e singurul păcat care nu poate fi iertat(II) – ,,De va fi zis cineva vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar de va fi zis împotriva Duhului Sfânt, nu se va ierta nici în veacul de acum, nici în cel viitor”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

2. Cam atât?
Harold Bloom a cutezat să propună un «canon occidental» bazat pe conceptul de «stranietate» ca indiciu al forței și diferenței calitative, pe care, dacă-l agreez, mi-l doresc deschis, ca la Eco: „o dialectică a ordinii și aventurii” care realizează o integrare superioară, în funcție de anumiți factori decisivi dar nu încremeniți estetic, etic, social, politic, ideologic, filosofic, hermeneutic, fenomenologic, ontologic, existențialist.
Harold Bloom a greșit enorm excluzând, ca fiind națiuni necanonice, cu literaturi necanonice, din competiția axiologică, zeci de țări și sute de scriitori, în schimb insistând doar pe Shakespeare, Dante, Chaucer, Cervantes, Montaigne, Molière, Milton, Johnson, Goethe, Wordsworth, Austen, Whitman, Dickinson, Dickens, Eliot, Tolstoi, Ibsen, Freud, Proust, Joyce, Woolf, Kafka, Borges, Neruda, Pessoa, Beckett, Proust și… cam atât.

3.Cartea esențială
Nu-l contest dar nici nu-l felicit. E opțiunea lui, și-a asumat-o ferm, treaba lui! Nicolae Manolescu a lărgit modelul canonizant cât a putut, schimbându-i și înțelesul, comutându-l pe reformarea paradigmei, pe curentul literar (pașoptismul, junimismul, modernismul, simbolismul, proletcultismul (ce nu poate fi validat, lipsindu-i criteriul axiologic natural – n.n., I.P.B.), neomodernismul, postmodernismul. Eu am promovat paradigma transmodernistă, sprijinit, eficient, de Theodor Codreanu și de Adrian Dinu Rachiru, Basarab Nicolescu și Cassian Maria Spiridon și de scriitorul Aurel Ștefanachi, directorul Editurii Tipo Moldova, publicându-mi „O istorie transmodernistă a literaturii române contemporane” sub titlul „Scriitori români contemporani și cărțile lor esențiale” (unde prin conceptul de «carte esențială» l-am substituit pe cel de «carte canonică».
Nicolae Manolescu a invocat, drept marcă de canon, voința de ruptură și a ironizat presupusa nouă paradigmă a prezenteismului ca fiind o „păguboasă formă de globalizare, dar în timp, nu în spațiu, ce va crea o standardizare a bunurilor culturale asemănătoare cu aceea a produselor de consum”.

4. Criterii insuficiente
Din capul locului vin cu obiecția-mi fermă că Shakespeare o fi el canonic dar nu e „buricul pământului literaturii” și, automat, nu e figura centrală a așa-zisului canon occidental.
Criteriile lui Bloom sunt insuficiente: cel valoric și cel reprezentativ; și-s jenant de… subiective, cumva triumfaliste, bombastice, de un retorism nemotivat temeinic (adică de necontestat – n.n., I.P.B.).
A te baza, totalitar-dogmatic, doar pe 26 de scriitori (ce-i drept cam jumătate din ei… geniali ori doar aproape geniali) e o sfruntare a bunului simț comun și mondial; ceilalți 13 ar putea fi doar grozav de originali sau de „nefamiliari” pentru vulg.
Îmi mențin, la rându-mi, idiosincraziile, ca și Wittgenstein care-l detesta pe Freud, dar nu renunț nici eu la anxietatea influenței care strivește talentul minor, dar stimulează geniul canonic (vezi și Harold Bloom: Anxietatea influenței/ O teorie a poeziei – n.n., I.P.B.). Căci o moștenire însușită este baza dorinței de a scrie excepțional.

5. Arta memoriei
Îmi arog demnitatea să precizez că Shakespeare înseamnă, poate pentru englezi, pentru cei care utilizează limba engleză, un canon (i-aș zice mai degrabă obsesie ci nu chiar stăvilar de ne(î)ntrecut – n.n., I.P.B.) intimidant, dar nu și pentru noi, românii. Căci noi îl avem pe Marin Sorescu cu piesa-i de teatru „Vărul Shakespeare”, cu trilogia tragică „Iona”, „Paracliserul”, „Matca”, după „Canonicul astral” Mihai Eminescu și după nihilomelancolicul existențialist George Bacovia ori răzvrătitul Tudor Arghezi.
Totuși mă-ntorc la Harold Bloom și la „elegia-i pentru canon”, în care adoptă ca punct de demarare a Tratatului său metoda lecturii selective, atente, profunde aureolată într-o viziune liberă, generoasă, deschisă asupra societății celor care veni-vor după noi, cei de ieri, cei de azi, cei de mâine. Respinge atitudinea elitistă doar ca principiu, căci ipso-facto face abuz, copios, de ea; apoi apelează, la fel de dezinvolt, la Arta Memoriei, care-i o artă autentică chiar dacă funcționează (și) involuntar (ca-n teoria expresivității involuntare a lui Eugen Negrici – n.n., I.P.B.).
În postura-mi de critic, istoric, hermeneut și teoretician literar, nu mi-a păsat de cei care au speculat autoritatea unui curriculum politizat, fugind de estetic într-un etic excesiv care bruiază, supărător, plăcerea lecturii unui text, instituționalizată de Roland Barthes, ca promotor al „discursului îndrăgostit” până peste urechi, ochi, senzații, percepții etc.

6. Inerente rezerve
Și totuși contribuțiile lui Harold Bloom sunt importante. Esteticul nu poate fi redus la ideologic și nici măcar la metafizic pentru că el își asumă sarcina de a depăși filosofia. Un mare poet e net superior oricărui filosof; cu rare excepții: un Nietzsche, un Noica, un Blaga, un Heidegger. Poezia adevărată e completă și/dar pură. Tinerii scriitori de azi sunt victimele decăderii standardelor intelectuale și estetice ale profesiei de scriitor, de poet mai ales. De pildă, erotica, retorica imortalității sunt și o psihologie a supraviețuirii și o cosmologie. Dar ce le determină experiența înălțimilor e poeticitatea cea nemuritoare: de la scripturi, de la parabolele lui Iisus Hristos și până la psalmii lui Tudor Arghezi. Ori cele 11 elegii ale lui Nichita Stănescu, ori „Nodurile și Semnele” aceluiași poet (de care, vai lui, Harold Bloom, pare-se, n-a auzit – n.n., I.P.B.).
Subscriu ideii de tradiție secularizată a canonicității, dar cu inerentele rezerve. Căci fiecare națiune este natural înzestrată cu meritoria potențialitate și capacitate de a-și construi propriul canon, mai ales pe teren stilistic.
Sacrul coboară în profan, arhetipurile se metamorfozează, canonul se decanonizează, avatarizându-se în idiomuri individualizate cu o identitate proeminentă, religiosul se lasă exprimat în limba poezească – și pe teren românesc, de la „Psaltirea în versuri” a lui Dosoftei, până la „Cartea Psalmilor” a lui Paul Aretzu, în care timpul biblic se îndură să redevină contemporanul nostru sau, mai degrabă, noi, recititorii de azi, suntem transmutați, vers cu vers, prin încântare, într-un atemporal/aspațial limb biblic (l-am citat din „Ca regele David (cuvânt de laudă, invidie și însoțire) – pe Marian Drăghici – n.n., I.P.B.).
Cât îl privește pe Dosoftei, acesta a produs cea dintâi mepriză, cel dintâi clinamen al poeziei autohtone, și anume în Psalmul 103: „Preste luciu de genune/ trec corăbii cu minune” – remarcat și deja comentat de mine în tratatul meu „Reinventarea capodoperei. I. Transversaliile Literaturii Române de la origini până mâine” (apărut la editura „Academica Brâncuși” în 2013, pp. 83-88 – n.n., I.P.B.). Distihul dosofteian îi anticipează, într-o sinteză extraordinară, simultan pe Eminescu și pe Blaga.

7. Canon și interacțiune
Referindu-se la canon, cumva „elegiac”, Harold Bloom subliniază, autoritar, că scriitorii mari ar fi fiind „puternici sau criptici”. Eu am lansat la apă o trilogie a „Elegiilor din Ezoterezia” (cu un prim volum: „Sfânta pâine a cuvintelor”), în care am echivalat cripticofanicul cu ezotereticul – n.n., I.P.B.) care însă continuă demersul din „Meditații secrete” căreia magistrul Florian Copcea i-a redactat o temerară „cronică literară” sub un titlu incitant: „Idiosincraziile transmoderne ale unui poet eretic”. Consacrându-mi efectiv rangul de fondator al transmodernismului în România anilor 2000-2025.
Principiile de selecție, în context canonic, sunt elitiste numai prin aspectul că se bazează pe criterii exclusiv artistice, iar perpetuarea/crearea unui canon nu este în sine un act ideologic, ci o „invenție” a „sinelui individual”. Prin urmare dezavuez actuala Școală a Resentimentului la rândul meu, fără ezitare, postându-mă chiar în dezacord cu societatea uneori, nu însă întotdeauna (când vine vorba de „lupta de clasă”, de „interesul de clasă”, de diferența dintre libertate și valoare intrinsecă, dar și de interacțiune între artiști, manifestă în interpretările lor axiologizante).

8. Valoarea ireductibilă
Dar cum este canonul? Este caracterizat de „ireductibilul estetic”; în acest sens orice valoare ireductibilă se constituie printr-un proces de influență interartistică.
Dar de aici – până la a mi se interzice dreptul să-i neg, lui Shakespeare, singularitatea absolută, e cale lungă, fie ea conceptuală, imagistică, doctrinară, freudistă, neomarxistă, fantastică, cantitativă, calitativă. A te bloca în „insularitatea shakespeariană” și în afirmația c-ar rămâne cel mai originar scriitor care va exista vreodată ar fi catastrofal pentru orice scriitor al timpului său și categoric neproductiv de alte capodopere. Îmi mențin de neclintit părerea că din multitudinea de opere ale unui scriitor, nu doar una singură, ci mai multe ar putea fi nominalizate ca fiind capodopere. Cum de pildă Sadoveanu cu „Creanga de aur”, „Baltagul”, „Ochi de urs”, „Zodia Cancerului” (vezi demonstrația uluitor de veridică a lui Alexandru Paleologu din eseostudiul său „Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu”, apărut la „Cartea Românească” în 1978 – n.n., I.P.B.).
Cum este canonul, mă rog, occidental (căci, în echilibru trebuie să existe și cel oriental – n.n., I.P.B.)? Păi, cum să fie dacă nu de-o originalitate literară autentică, de-o copleșitoare fantasticitate, de-o stranietate terifiantă, de-o individuație irefutabilă, de-o sacrificialitate spirituală neaservită vreunei cauze: ca de exemplu reacționarii sociali Wallace Stevens și Robert Frost, de-o incluziune al cărei obiect poate varia chiar în miezul artei; de-o subversivitate față de toate valorile (fie ele și cele considerate imuabile în gloria lor – n.n., I.P.B.), de-o accelerare a dezvoltării ființei noastre interioare, de-o bună folosire a propriei solitudini, acea solitudine a cărei formă ultimă este confruntarea cu propria mortalitate.

9. Metamorfozele succesive
Rostul canonului este să accepte metamorfozele succesive, din eon în eon, ci nu lectura altruistă; căci canonul e mesajul morții. Pentru a-l deschide, trebuie să-l convingi pe cititor că a apărut un loc nou-nouț într-un spațiu deja ticsit de morți. Acesta este Apophradesul, unde se ritualizează, ciclic, reîntoarcerea morților, grație exercițiului revizionist. Poetul urmaș, în faza sa finală, împovărat deja de o singurătate a imaginației, își menține poemul atât de deschis față de opera precursorului, încât ne vine să credem la început că un ciclu s-a împlinit și că ne-am reîntors în ucenicia potopită a poetului urmaș, înainte ca forța sa să înceapă a se afirma în raporturi revizioniste. Însă poemul de acum e menținut deschis față de precursor, pe când înainte era deschis, poemul nou lăsându-ne impresia, printr-un straniu efect, nu că ar fi scris de precursor, ci dimpotrivă că poetul urmaș ar fi scris el însuși opera definitorie a înaintașului” (Harold Bloom: Anxietatea influenței, pag. 62).
În ceea ce mă privește, acest loc nou este, cronologic, transmodernismul, iar, poetic, Ezoterezia, ale cărei însușiri descind din abatere corectivă, din împlinire prin antiteză a precursorului, prin kenoză = ruptură = discontinuitate față de precursor, din demonizare (sau o manevră strategică înspre un Contra-Sublim personalizat, ca reacție la sublimul precursorului). Să explic în termenii aceluiași Harold Bloom: „Poetul urmaș se deschide pe sine înspre ceea ce el crede a fi o putere a poemului–părinte care nu-i aparține părintelui însuși, ci unui nivel al ființei imediat dincolo de precursor. Poetul îndeplinește aceasta în poemul său, plasând relația acestuia cu poemul–părinte astfel încât să generalizeze unicitatea operei anterioare, sustrăgând-o” (Harold Bloom, op. cit., p. 61).
Astfel, poetul pare a redacta „scene în reluare”, pe care le-ar retrăi altfel, atent, ca într-o biserică. Sângele său ar îngâna un cântec neauzit, așteptându-l pe înger (adică pe daimonul lui Platon). E „acel cântec știut și răsștiut despre moartea care atentă, răbdătoare, încă de când ne naștem, își ridică în noi neîntrecuta cetate” (vezi Gabriel Chifu: „Însemnări din ținutul misterios”, 2011, pag. 48).
Urgența demersului constă evident în radierea sentimentului retardului cultural în tradiția occidentală!

10. Învățarea drumurilor ascunse
Până la urmă canonul este o adevărată artă a memoriei, fundamentul autentică a gândirii culturale, căreia i se alătură conștiința morții în procesul de testare a realului pe care orice canon îl presupune (vezi celebra „Odă (în metru antic)” a lui Mihai Eminescu – o capodoperă de rang planetar: „Nu credeam să-nvăț a muri vrodată;/ Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi,/ Ochii mei nălțam visători la steaua/ Singurătății.// Când deodată tu răsăriși în cale-mi,/ Suferință tu, dureros de dulce…/ Pân-în fund băui voluptatea morții/ Neîndurătoare.// Jalnic ard chinuit ca Nessus,/ Ori ca Hercul înveninat de haina-i;/ Focul meu a-l stinge nu pot cu toate/ Apele mării.// De-al meu vis, mistuit mă vaiet,/ Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări./ Pot să mai reînviu luminos din el ca/ Pasărea Phoenix?// Piară-mi ochii tulburători din cale,/ Vino iar în sân, nepăsare tristă;/ Ca să pot muri liniștit, pe mine/ Mie redă-mă!”.
Și îi mai putem aronda învățarea drumurilor ascunse pe care erudiția ne îndeamnă a le urma respingând plăcerile facile și reacreditând experiența individuală, evoluată în putere, autoritate spirituală, demnitate estetică.
Canonul este un etalon de vitalitate, o normă care își propune, ciclic, să cartografieze incomensurabilul. Vechea metaforă a nemuririi scriitorului este relevantă aici și reînnoiește puterea canonului și pentru mine, promotor al transmodernismului românesc.

11. Un apel de pe podium
Canonul occidental – au arătat „Tel Quel”-iștii, între anii 1960-1971 și-a asumat și inserția politicului în literatură pe direcția critică – adevăr – contradicție – avangardă – avertimentele lecturii – programe, proiecte și doctrine literare, platforme teoretice. Articolul de față este o platformă teoretică și doctrinară a acestei noi paradigme literare, promovată de mine, din anul 2000 încoace, triadic: grup – revistă – carte, organism care funcționează în Târgu-Jiu coerent, ferm, productiv de valori revelatoare. Grupul s-a numit „Cenaclul Columna”, pe care l-am îndrumat o vreme, eu am condus editurile Gorjeanul și Alexandru Ștefulescu; apoi am editat revistele „Revista Învățătorimii Gorjene”, „Antemeridian/Postmeridian”, și „Miracol de Brădiceni”; mai nou, Vasile Vasiescu scoate lunar revista de cultură „Gazeta Gorjului”. Eu însumi sunt scriitor cu o activitate neîntreruptă din 1972 încoace, profesor universitar cu un doctorat în filologie, ziarist profesionist, publicist, teoretician, istoric și critic literar activ, publicând constant în mari reviste precum Contemporanul, România Literară, Discobolul, Convorbiri literare, Argeș, Familia, Mozaic, Gazeta Gorjului, Constelații diamantine, Literatura și Arta (Chișinău) ș.a.
De pe podiumul acestor calități personale, confirmate axiologic și social, lansez un apel către CLASA POLITICĂ DE AZI să țină aproape de noi, intelectualii unei Românii care pare să-și fi pierdut interesul național și european pentru literatură, arte, cultură, științe, politologie, sociologie, dezvoltarea economiei, guvernarea responsabilă.
Ion Popescu Brădiceni, Profesor universitar, doctor în filologie, scriitor, teoretician, istoric și critic literar, ziarist profesionist

Articolul Editorial – Canonul Occidental, Nemurirea și Inserția Politicului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Un exerciţiu complex de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), desfăşurat în zona Dobrogea, a fost realizat cu succes, joi, sub coordonarea Dispecerului Energetic Naţional (DEN) şi cu implicarea mai multor entităţi ale SEN din regiune, confirmând capacitatea de răspuns şi de restaurare a sistemului în cazul producerii unei situaţii de avarie.
Potrivit unui comunicat al Transelectrica SA, transmis vineri AGERPRES, exerciţiul a avut ca obiectiv testarea procedurilor operaţionale de restaurare a SEN, a mecanismelor de coordonare operaţională şi a cooperării dintre entităţile cu responsabilităţi în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional.
În desfăşurarea acestuia au fost implicaţi producători de energie electrică, respectiv Rompetrol Energy şi Societatea Naţională Nuclearelectrica SA, Operatorul de Transport şi Sistem Transelectrica SA, care a asigurat coordonarea operaţională, Operatorul de Distribuţie Reţele Electrice România. De asemenea, exerciţiul a beneficiat de sprijinul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care a asigurat suportul comunicaţiilor necesare derulării activităţilor operative, mai notează agenția de presă.
Rezultatele exerciţiului confirmă capacitatea Sistemului Electroenergetic Naţional de a răspunde eficient în situaţii de avarie şi de a restabili alimentarea cu energie electrică în condiţii de siguranţă, prin aplicarea procedurilor de restaurare şi prin cooperarea strânsă dintre toate entităţile din SEN.

Proceduri de restaurare în caz de avarii
Scenariul de exerciţiu a permis verificarea etapelor de restaurare a alimentării cu energie electrică, a funcţionării mecanismelor de comandă şi control şi a capacităţii de cooperare în timp real între toate entităţile implicate. Astfel, succesul acestuia validează eficienţa procedurilor operaţionale, contribuind la consolidarea rezilienţei Sistemului Electroenergetic Naţional. „Totodată, exerciţiul arată, încă o dată, nivelul înalt de pregătire şi profesionalism al experţilor din sectorul energetic, precum şi buna coordonare operaţională asigurată de Dispecerul Energetic Naţional. Competenţa specialiştilor, expertiza de înaltă clasă şi colaborarea instituţională exemplară reprezintă elemente care definesc Sistemul Electroenergetic Naţional şi consolidează capacitatea acestuia de a gestiona cu succes situaţii deosebite în funcţionare”, se mai arată în comunicat.
Prin organizarea periodică a unor astfel de exerciţii sunt validate procedurile de restaurare, sunt consolidate mecanismele de cooperare interinstituţională şi este menţinut un nivel ridicat de pregătire operaţională, astfel încât Sistemul Electroenergetic Naţional să poată răspunde rapid şi eficient în eventualitatea unor situaţii de avarie şi să asigure continuitatea alimentării cu energie electrică în condiţii de siguranţă.
M.C.H.

Articolul Exerciţiu de restaurare a Sistemului Electroenergetic Naţional în cazul unor avarii majore apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Manifestarea va avea loc în data de 20 iulie 2026, la Centrul Cultural Multifuncțional „Gheorghe Zamfir”, punctul „Ronghea”, din comuna Stejari.
Festivalul se adresează copiilor și tinerilor pasionați de tradițiile românești și va reuni concurenți din întreaga țară la patru secțiuni: soliști vocali cu vârste între 10 și 16 ani, soliști instrumentiști din aceeași categorie de vârstă, formații de dansuri populare formate din minimum patru perechi și concursul de port popular, destinat prezentării costumelor tradiționale femeiești și bărbătești.
Înscrierile sunt deschise până în data de 16 iulie 2026, ora 16:00. Participanții trebuie să transmită prin WhatsApp, la numărul 0755 130 348, fișa de înscriere completată, copia actului de identitate sau a certificatului de naștere al candidatului, iar în cazul minorilor și copia actului de identitate al unuia dintre părinți, precum și partitura piesei ritmate. Formațiile de dansuri populare au obligația de a trimite, odată cu fișa de înscriere, și suita de dansuri cu care vor participa în concurs, până la termenul limită. Organizatorii precizează că deținătorii trofeului din edițiile anterioare nu mai pot participa în competiție, iar durata maximă admisă pentru suitele coregrafice este de opt minute.
Ziua festivalului va începe la ora 09:00, cu preselecția concurenților la secțiunile de soliști vocali și instrumentiști, precum și cu repetițiile alături de orchestră. Între orele 11:00 și 12:00 va avea loc tradiționala Paradă a Portului Popular, desfășurată pe traseul dintre Școala Gimnazială „Aurel Teodorescu” și punctul Ronghea, la care vor participa ansamblurile de dansuri populare înscrise în concurs.
Între orele 12:00 și 16:00 se va desfășura competiția propriu-zisă și procesul de jurizare, iar între orele 16:00 și 17:00 vor fi premiați câștigătorii. Programul va continua până la miezul nopții cu un spectacol folcloric susținut de elevii Școlii Populare de Artă Târgu Jiu și de invitați speciali. Pe întreaga durată a zilei, vizitatorii vor putea admira și o expoziție de artă populară organizată în incinta Centrului Cultural Multifuncțional Stejari.
Festivalul este organizat de Primăria și Consiliul Local Stejari, care asigură logistica și premiile, în parteneriat cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, responsabil de coorganizare, promovare, jurizare și acordarea trofeului și a premiilor. Evenimentul beneficiază și de sprijinul instituțional al Consiliului Județean Gorj și își propune, și în acest an, să promoveze și să păstreze vii valorile autentice ale folclorului românesc, oferind tinerelor generații șansa de a-și demonstra talentul și de a duce mai departe tradițiile populare.
Izabella Molnar

Articolul Au început înscrierile pentru Festivalul-Concurs Național „La Stejarul din Răscruce”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Cu prilejul vernisajului expoziţiei, domnul Dumitru-Valentin Pătrașcu ne-a relatat celor prezenţi faptul că expoziția este un proiect cultural-istoric dedicat memoriei celor peste 6 000 de români din SUA care au luptat, ca voluntari, în Primul Război Mondial în Armata Statelor Unite ale Americii și, în mod special, al unui grup de 6 gorjeni imigrați în această țară anterior anului 1914, pentru a marca evenimentul care se va produce pe 4 iulie, aniversarea a 250 de ani de la proclamarea de către Congresul Continental, la Philadelphia, a Independenței celor 13 colonii engleze nord americane și constituirea astfel, a ceea ce avea să devină cea mai mare putere a lumii, la finele Primului Război Mondial.
„Această expoziție nu ar fi avut loc fără colaborarea și ajutorul neprețuit pe care l-am primit din partea unor urmași ai gorjenilor care au luptat ca voluntari în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial”, a precizat istoricul gorjean care, începând cu anul 2022, a început să adune și să cerceteze documente și fotografii, și în acest fel, a reușit să publice, în luna decembrie 2022, în colaborare cu dr. Daniela-Liliana Pătrașcu și dr. Elvis-Ionuț Lunceanu, lucrarea intitulată „Gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii în Primul Război Mondial”.
Unul dinte colaboratori la realizarea acestei lucrări a fost medicul Elvis Ionuț Lunceanu, al cărui bunic, Ion Lunceanu, a luptat ca voluntar într-un regiment de tancuri al armatei americane în perioada Primului Război Mondial și multe dintre fotografiile acestei expoziții provin din colecția personală deținută de către acesta, în calitate de moştenitor al bunicului său, Ion Lunceanu. Întors în țară în anul 1922, gorjeanul Ion Lunceanu a adus și câteva albume de fotografii.
„Cu surprindere, am aflat și eu, la începutul anului 2022, că printre acești voluntari, au fost și câțiva gorjeni, iar cel care mi-a deschis ochii asupra acestui subiect, a fost, prietenul meu, doctorul Elvis Ionuț Lunceanu, care mi-a spus că bunicul lui a luptat în armata americană în Primul Război Mondial. La momentul acela nu știam nimic despre subiect. M-a mai derutat și altceva. prietenul meu, doctorul, e mai tânăr decât mine, iar bunicul lui, care a luptat în armata americană în Primul Război Mondial, am constatat din documente, se născuse în anul 1884 și a revenit în țară în anul 1922, decedând în anul 1955”.
Istoricul gorjean Dumitru-Valentin Pătrașcu a mai relatat că toți gorjenii care au luptat ca voluntari în Armata Statelor Unite ale Americii, după încheierea războiului, în anii ’20 au revenit treptat-treptat în țară și s-au întors în localitățile lor natale. Pentru că lucraseră în Statele Unite ale Americii înainte de declanșarea Primului Război Mondial, în diverse perioade de timp, acumulaseră anumite sume de bani. Pe de altă parte, datorită faptului că au luptat ca voluntari în armata americană, au primit și cetățenie americană. Unii dintre ei s-au implicat chiar în viața politică locală cum a fost cazul lui Ion Petcu care, la un moment dat, a devenit primar al comunei Arcani și avea un grup de muncitori cu ajutorul cărora construia poduri pe șoselele comunale sau județene din Gorj.
O parte din fotografiile expuse, editate de Crucea Roşie Americană, prezintă aspecte din timpul instrucției trupelor americane înainte de a fi trimise în Europa, iar altele ilustrează parada de 4 iulie 1918, organizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Naționale a Statelor Unite ale Americii, la Paris.
Cei aproape 1 milion de soldați și ofițeri americani debarcați în Europa pe Frontul de Vest şi aflaţi sub comanda generalului John Pershing, și-au adus o contribuție deosebit de importantă la terminarea războiului și la victoria Antantei.
„Vreau să spun că acești oameni erau destul de înstăriți. Au cumpărat terenuri, și-au construit case și s-au căsătorit. Erau printre cei mai bogați oameni ai comunelor unde locuiau”, a continuat istoricul gorjean.
La Serviciul Județean al Arhivelor Statului a găsit o listă a gospodarilor comunei Magherești, iar pe această listă, printre cei trei-patru gospodari fruntași, se afla și Ion Lunceanu, întors din America în anul 1922.
Din aceste cauze, că erau înstăriți și că erau cetățeni americani, după instaurarea regimului comunist în România, după martie 1945, apoi odată cu începerea colectivizării, acești oameni au fost țintele predilecte ale noului regim din România. „De ce? Pentru că ei erau chiaburi. Ei erau exploatatorii țăranilor. Din cauza lor erau țăranii săraci. Aceşti chiaburi, care munciseră prin fabrici, prin mine, în siderurgie, în Statele Unite ale Americii, cărora le ajutase Dumnezeu să scape cu viață de acolo, dar şi de pe câmpurile de bătălie ale Primului Război Mondial și să se întorseseră în țară, au devenit dușmanii poporului și ai regimului nou instalat”, a punctat Dumitru-Valentin Pătrașcu, referindu-se la aceşti gorjeni curajoși. A relatat, apoi, că aceşti eroi gorjeni au fost arestați, purtați prin închisorile regimului comunist din România, anchetați, torturați, motiv pentru care, cu puţin timp înaintea morţii, unii dintre aceştia, precum Ion Lunceanu din Magherești sau Dumitru Popescu din Cernădia, au fost eliberaţi din închisori, grav bolnavi, să moară acasă. „Așa s-a întâmplat și cu cel puțin doi dintre ei, pe care îi prezentăm în această expoziție. Ion Lungeanu din Magherești, decedat la 18 aprilie 1955 și Dumitru Popescu din Cernădia, Novaci, decedat în 1952. Asta a fost răsplata pe care au primit-o eroii voluntari gorjeni din Armata Americană în Primul Război Mondial pentru eroismul lor.”
O altă întâmplare povestită de istoricul Pătrașcu Dumitru-Valentin face referire la Livius Teiușanu, unul dintre instructorii cercetașilor de la Târgu Jiu, din Cohorta „Domnul Tudor” din timpul Primului Război Mondial. A găsit documente publicate în presă, atât din țară, dar și în presa de limbă română din Statele Unite ale Americii, cu privire la inițiativele acestui om, ofițer al Armatei Române, rănit în luptele din Defileul Jiului, din această cauză fiindu-i amputat un braț, ce avea să devină, spre sfârșitul războiului, în anul 1918, primul atașat militar al României în Statele Unite ale Americii. „Am găsit documente și mărturii publicate în presă, și în presa din țară, dar și în presa de limbă română din Statele Unite ale Americii, cu privire la inițiativele acestui om, Livius Teiușanu, pentru ajutorarea orfanilor de război din România. A organizat mai multe strângeri de fonduri în Statele Unite ale Americii și a avut inițiativa înființării unui orfelinat la Ungheni, în Moldova, care să poarte numele Eroinei Ecaterina Teodoroiu, finanțat din donații ale românilor din Statele Unite ale Americii”.
La acest eveniment deosebit a fost invitat și un militar român veteran, Bondarici George din Târgu-Jiu, maistru militar cl. I, care a participat la misiuni de pace în Bosnia și Herțegovina.
Parteneriatul pentru Pace (PpP), lansat la Summitul NATO de la Bruxelles din ianuarie 1994, a fost programul-cheie prin care Alianța Nord-Atlantică a sprijinit tranziția democratică și reformele militare în statele foste comuniste după Războiul Rece. Acesta a servit ca o ”anticameră” a integrării euro-atlantice, oferind o platformă unică de cooperare practică și militară.
„Avem aici, alături de noi, pe unul dintre eroii acestor misiuni, care îmi spunea că a participat la nu mai puțin de patru misiuni de pace și reconstrucție în Bosnia, începând cu anul 1996”, a început prezentarea domnul Dumitru-Valentin Pătrașcu, apoi l-a rugat pe invitat să povestească, pe scurt, în ce au constat aceste misiuni. După ce s-a prezentat, domnul maistru militar Bondarici George a început destăinuirea: „Am avut onoarea să fac parte din primul batalion de geniu sub conducerea colonelului Vârtopeanu Graur Constantin (născut pe data de 5 decembrie 1951, în comuna Ceataloi, județul Tulcea. Acesta a fost, ulterior, și comandant al Centrului Militar Zonal Constanța, în perioada 2002-2007, iar pe 23 ianuarie 2007, a ieșit la pensie. A decedat la 1 martie 2018 și a fost înmormântat la Cimitirul Central din Constanța, cu onoruri militare). Batalionul, format din 200 de militari, a avut misiunea de reconstrucție a Bosniei și Herțegovinei, având baza militară în Zenica (Zenița), un oraș industrial situat în partea centrală a statului, la aproximativ 70 km nord de Sarajevo, în valea râului Bosna. Este centru universitar și de referință în industria siderurgică, cunoscut pentru Combinatul Siderurgic. În 1996, misiunea de pace de la Zenica (Bosnia centrală) a fost gestionată de forțele UNPROFOR (Forța de Protecție a Națiunilor Unite). Orașul a servit drept nod logistic și comandament regional esențial pentru protejarea convoaielor umanitare și pentru menținerea unui armistițiu fragil între forțele bosniace și cele croate. Regiunea a fost marcată de un conflict intens, iar trupele ONU au trebuit să asigure livrarea de ajutoare către populația civilă într-un mediu extrem de periculos, plin de restricții și atacuri sporadice. Batalionul de geniu a asigurat fluența căilor de comunicație pe drumuri, realizând și un mare pod de pe comunicația Gorazde – Zenica, peste râul Drina. Am mai participat și în 2004 și 2005, la misiuni de reconstrucție”.
Un alt punct discutat cu prilejul vernisajului a fost contribuția Crucii Roșii Americane la combaterea epidemiilor din județul Gorj pe timpul Primul Război Mondial şi în primii ani postbelici (1919-1920).
Pe parcursul anilor 1916-1918, în România s-au declanșat mai multe epidemii care au provocat mai multe morți chiar decât războiul în sine. Se apreciază că au murit aproape jumătate de milion de oameni din cauza epidemiilor care au lovit țara. Pentru combaterea acestor epidemii, un ajutor important a venit și din partea Misiunii Crucii Roşii Americane în România, la fel cum a venit și din partea Misiunii Militare Franceze condusă de către generalul Henri Mathias Berthelot.
Nu doar că românii au luptat în armata americană în Primul Război Mondial, dar Statele Unite ale Americii au ajutat România în anii 1917-1918, chiar și în perioada următoare, în 1919-1920, prin trimiterea a două misiuni ale Crucii Roșii Americane în România, care au distribuit: materiale sanitare, alimente, încălțăminte și îmbrăcăminte populației sărace. În județul Gorj, reprezentanţii Misiunii Crucii Roşii Americane în România au fost găzduiţi, la Târgu Jiu, chiar în casa doctorului Nicolae Hasnaș, fapt relatat în paginile memoriilor sale.
În încheierea evenimentului, istoricul gorjean Dumitru-Valentin Pătrașcu a concluzionat: „Iată cum s-a realizat această legătură între România și SUA, timp de peste 100 de ani, din perioada Primului Război Mondial, ca urmare a inițiativei acestor voluntari gorjeni și ardeleni, ce avea să se continue de-a lungul timpului, să ia noi forme de colaborare odată cu Parteneriatul pentru Pace, ce aveau să ducă la aderarea României la Alianța Tratatului Atlanticului de Nord (NATO)”.
În încheiere, domnul Dumitru-Valentin le-a mulțumit participanților și am făcut o fotografie de final, spre amintire și pentru a marca istoria prezentului.
Acum se cuvine să-i mulțumim și noi pentru realizarea acestui eveniment inedit.
Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Articolul Expoziția fotodocumentară „Voluntari gorjeni în Armata Statelor Unite ale Americii, în Primul Război Mondial”, vernisată la Târgu Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Începând de astăzi, Expoziție de pictură, deschisă publicului, la sediul Centruluiui Județean pentru Promovarea și Conservarea Culturii Tradiționale Gorj apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Cine nu este cu Mine este împotriva Mea”!
Hula împotriva Duhului Sfânt este un fel de cancer spiritual care se manifestă la fel ca și boala în sine, pentru că începe de la o celulă canceroasă care mai apoi se multiplică. La fel și hula împotriva Duhului Sfânt începe ca o simplă neluare în seamă a unei avertizări din partea Lui Dumnezeu, apoi devine obișnuință, până în clipa în care nu mai auzi deloc șoapta Duhului și astfel intervine împietrirea din pricina păcatului care te copleşeşte uşor! Să refelectăm, aşadar, la textul Evanghelic atât de minunat care spune: «Zis-a Domnul: ,,Cine nu este cu Mine este împotriva Mea; iar cine nu adună cu Mine, risipeşte. De aceea vă spun vouă că orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta oa¬me¬ni¬lor. De va fi zis cineva vreun cuvânt împotriva Fiului Omului, se va ierta lui; dar de va fi zis cineva împo¬triva Duhului Sfânt, nu se va ierta lui nici în veacul de acum, nici în cel viitor. Ori spuneţi că pomul este bun şi e bună şi roada lui ori spuneţi că pomul este rău şi este rea şi roada lui, căci după roadă se cunoaşte pomul. Pui de năpârci, cum aţi putea să grăiţi cele bune, când voi sunteţi răi? Căci din prisosinţa inimii grăieşte gura. Omul cel bun scoate cele bune din comoara cea bună a inimii sale; pe când omul cel rău, din comoara cea rea a inimii sale, scoate cele rele. Însă, vă spun că pentru orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteală de el în ziua judecăţii. Căci din cuvintele tale vei fi găsit fără vină şi din cuvintele tale vei fi osândit”!» (Sf. Evanghelist Matei 12, 30 – 37), iar, textul de față este un text care trage semnalul de alarmă, deoarece, fiecare dintre noi știm că prin jerfa Fiului lui Dumnezeu, avem parte de iertarea păcatele noastre și de mântuire, dar, în momentul în care citim un astfel de text, ar fi bine ca să ne dea de gândit, pentru că e vorba despre ceva care nu mai pot fi iertat, și aceasta este hula împotriva Duhului Sfânt. Posibilitatea ca fiinţele umane slabe, create de Dumnezeu şi dependente de El, să se poată împotrivi lucrării Duhului Sfânt şi harului divin, poate că ne uimeşte, însă, Dumnezeu Atotputernic, nu ne obligă la nimic şi ne permite să alegem liber, deoarece ne respectă deciziile! El ne-a făcut fiinţe libere, ne-a înzestrat cu capacitatea de a lua decizii morale, de a alege viaţa sau moartea, binele sau răul, frumosul sau urâtul, adevărul sau falsul, pentru a fi conştienţi de darul sacru pe care l-am primit!

,,Iar cine nu adună cu Mine, risipeşte”!
Perspectiva «blasfemiei sau păcatului împotriva Duhului Sfânt» este menţionată în Noul Testament de către Sf. Ev. Marcu 3:22-30 şi de către Sf. Ev. Matei 12:22-32, mai ales că termenul de «blasfemie» exprimă în acest caz, blestemarea Lui Dumnezeu sau prezentarea lui Dumnezeu voit degradantă. La fel şi în cazul asocierii unor lucruri rele cu Dumnezeu, ori negarea unor lucruri bune pe care ar trebui să I le atribuim Tatălui Ceresc. În cazul acesta, termenul de «blasfemie», totuşi, este unul specific, şi este numit de către Sf. Ev. Matei 12:31 ca «hula împotriva Duhului Sfânt», pe când în 12:31-32, fariseilor, deşi le fuseseră prezentate mărturii incontestabile ale faptului că Iisus făcuse minuni prin puterea Duhului Sfânt, totuşi, ei au considerat că Iisus Hristos ar fi fost stăpânit de un demon, cu toate că Domnul Iisus a fost foarte precis în a arăta prin ce anume au comis ei «hulă împotriva Duhului Sfânt». Deci, acest gen de blasfemie este susţinut de către persoane care Îl acuză pe Iisus Hristos că ar fi sau ar fi fost posedat de demoni în loc de a fi acţionat în plinătatea Duhului Sfânt. Mai există şi alte modalităţi prin care se poate ajunge la blasfemie împotriva Duhului Sfânt, însă acest tip de blasfemie este cel care nu va fi iertat! Ca un fel de concluzie, hula împotriva Duhului Sfânt nu poate fi repetată astăzi, pentru că Iisus Hristos nu mai este fizic pe pământ, ci stă la dreapta lui Dumnezeu şi nimeni nu poate depune mărturie că Fiul Dumnezeului Tată ar fi făcut o anume minune prin prezenţa Sa fizică, folosindu-se de puterea lui Satan şi nu de cea a Duhului Sfânt. Cu toate că astăzi nu se poate huli împotriva Duhului Sfânt, trebuie totuşi să ţinem cont de faptul că starea continuă de necredincioşie conduce o persoană către păcatul care nu poate fi iertat. Nu există iertare pentru o persoana care moare în necredinţă! Respingerea continuă a îndemnurilor Duhului Sfânt de a ne pune credinţa în Iisus Hristos constituie o blasfemie care nu poate fi iertată. Aminteşte-ţi ce este scris în Ioan 3:16: ,,Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică”, iar, singura situaţie în care cineva nu ar putea fi iertat este aceea că persoana respectivă nu reprezintă nicidecum pe oricine care cred în Fiul Lui Dumnezeu! Fiecare dintre noi este răspunzător pentru deciziile personale, dar, are şi o responsabilitate colectivă, de a-i încuraja pe alţii să fie credincioşi, să asculte de Cuvântul lui Dumnezeu şi să rămână aproape de Iisus, pentru că persoanele rătăcite se împotrivesc Duhului Sfânt, când se opun Cuvântului lui Dumnezeu, nesocotind mesajul profeţilor Săi! Din punct de vedere pastoral-misionar, trebuie să învățăm cu toții din păcatul hulei Duhului Sfânt, a păcatului de neiertat, chiar dacă poate fi privită ca o veste bună spusa că orice păcat poate fi iertat, cu excepția unuia singur! În fruntea păcatelor grele, Sfânta Biserică le aminteşte că sunt: mân¬dria, iu¬bi¬rea de argint, desfrânarea, pizma, lăcomia, mânia şi lenea, dar, pe lângă acestea sunt semnalate şi păcatele împotriva Duhului Sfânt, ca fiind păcatele strigătoare la cer. Desigur, acest lucru implică faptul că oricine își face griji cu privire la comiterea acestui păcat suprem al hulei împotriva Duhului Sfânt, va crede că este departe de el, dar, îngrijorarea cu privire la păcatul de neiertat poate fi tocmai un semn al lucrării Duhului Sfânt şi toţi cei care sunt vinovați de acest păcat sunt probabil atât de pierduți, încât această învățătură nu îi va alarma până la exasperare, dacă fiecare păcătos va avea îndurarea Lui Iisus Hristos!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Hula Duhului Sfânt e singurul păcat care nu poate fi iertat – ,,De aceea vă spun vouă că orice păcat şi orice hulă se va ierta oamenilor, dar blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu se va ierta oamenilor”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

După prima licență de 10 ani acordată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) în 2016 și valabilă până la 30 iunie 2026, platforma NetBet a primit confirmarea licențierii din partea ONJN până cel puțin în 2036.

O abordare sustenabilă în industria jocurilor de noroc online din România

România nu este doar o piață oarecare pentru NetBet, este o piață cu o importanță strategică profundă, iar pentru mine, personal, ca român, are o semnificație și mai puternică. Faptul că am fost primul operator licențiat pe piața reglementată din România în 2016 a reprezentat un moment de referință; reînnoirea licenței noastre până în 2036 este o confirmare și mai puternică a încrederii pe care am construit-o în ultimul deceniu. Suntem mândri de prezența noastră neîntreruptă, de colaborarea cu autoritățile de reglementare și de angajamentul nostru pe termen lung față de jucătorii din România. Acest nou capitol de 10 ani nu este doar o continuare a parcursului nostru, ci o promisiune reînnoită de a continua să investim, să inovăm și să creștem în mod responsabil în România.

— Marcel Prioteasa, CEO, NetBet

Încrederea nu se declară, ci se construiește în timp. Fiind primul operator care primește o a doua licență consecutivă de 10 ani din partea ONJN, NetBet demonstrează că reputația și percepția pozitivă de care se bucură pe piața din România nu sunt întâmplătoare.

De la prima licență din 2016, platforma a colaborat continuu cu ONJN, implementând fără excepție fiecare actualizare de reglementare.

O platformă de pariuri sportive construită pentru fiecare fan

Sportul rămâne în centrul experienței NetBet. Platforma proprie de pariuri sportive acoperă peste 40 de sporturi — de la fotbal, tenis și baschet până la esports, snooker și darts — cu mii de evenimente pre-meci și live în fiecare lună și cote competitive atât pentru marile competiții internaționale, cât și pentru piețele de nișă. Funcții precum Cash Out, inclusiv Cash Out parțial, și Bet Builder oferă jucătorilor mai mult control și flexibilitate, în timp ce transmisiunile live și statisticile în timp real îi apropie de acțiune.

Această orientare continuă să fie recunoscută: în 2025, NetBet a primit distincția de „Cel mai bun operator de pariuri online” la Casino Inside Gala Awards.

Peste 8.000 de jocuri de cazino și o platformă proprie

De-a lungul timpului, NetBet și-a extins substanțial oferta de cazino. Platforma cuprinde în prezent peste 8.000 de titluri — sloturi, jocuri de masă RNG și ruletă, blackjack și baccarat cu dealeri live — de la producători internaționali de top.

La baza atât a secțiunii de pariuri sportive, cât și a cazinoului se află o platformă proprie, dezvoltată și operată intern — o raritate pe o piață în care mulți operatori se bazează pe tehnologie de la furnizori terți. Întregul catalog este optimizat pentru orice dispozitiv, iar instrumentele de personalizare ajută fiecare jucător să găsească în câteva secunde jocurile și promoțiile relevante.

Despre NetBet

NetBet este o companie internațională de gaming online, fondată în 2006, care oferă produse de pariuri sportive, cazino, poker și loterie pe o serie de piețe reglementate. Grupul deține licențe de gaming în Marea Britanie, Italia, Grecia, Irlanda și Finlanda, printre multe alte jurisdicții, și operează în România sub licență ONJN din 2016.

Articolul NetBet: o prezență licențiată neîntreruptă pe piața de iGaming din România apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Gorj: Zeci de absenți la ultima probă a Bacalaureatului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Conferința „Viitorul meșteșugurilor tradiționale din România. Statutul, drepturile și sprijinul acordat meșterilor populari” a reunit meșteri populari din toate regiunile țării, reprezentanți ai instituțiilor publice, specialiști în patrimoniu, membri ai mediului academic și ai societății civile, într-un dialog sincer despre provocările și soluțiile necesare pentru protejarea meșteșugurilor autentice.
Dezbaterea organizată în curtea Casei Muzeu Constantin Brâncuși de către Asociația Discover Peștișani în parteneriat cu Primăria Peștișani și CONAF România s-a bucurat de participarea lui Tor Martin Møller, ministrul-consilier, șef adjunct al misiunii la Ambasada Regatului Norvegiei în România, a Oanei Zaharia, manager interimar la Institutul Național al Patrimoniului, a Cristinei Chiriac-președinte CONAF România și fondatoarea festivalului RomânIA Autentică, a lui Cosmin Pigui, primarul comunei Peștișani, a lui Ionuț-Viorel Bordeiași, manager Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj și a circa 20 de meșteri populari participanți la Festivalul RomânIA Autentică.
În cadrul discuțiilor au fost aduse în atenție problemele cu care se confruntă meșterii populari din România: lipsa unui statut profesional clar și a unei recunoașteri oficiale; lipsa unei protecții eficiente împotriva folosirii abuzive a modelelor și creațiilor tradiționale; concurența produselor de serie prezentate drept obiecte tradiționale; dificultăți în valorificarea și comercializarea produselor autentice, în competiție cu imitațiile industriale; dificultățile privind transmiterea meșteșugurilor către noile generații; accesul limitat la finanțări și programe de sprijin; povara birocratică și fiscală pentru micii creatori; participarea costisitoare la târguri și expoziții, fără mecanisme suficiente de sprijin; promovarea insuficientă a patrimoniului cultural viu și lipsa unor politici publice coerente dedicate acestui sector; nevoia unei protecții mai eficiente a patrimoniului cultural imaterial și a creațiilor autentice.
Participanții au subliniat necesitatea elaborării unui cadru legislativ care să recunoască și să sprijine activitatea meșterilor populari, precum și dezvoltarea unor politici publice dedicate conservării și valorificării patrimoniului cultural viu.
Au fost formulate și o serie de direcții concrete care ar putea sta la baza unor viitoare politici publice: recunoașterea prin lege a statutului de Meșter Popular, pe baza unor criterii profesionale și a validării de către specialiști; înființarea Registrului Național al Meșterilor Populari, care să reunească creatorii autentici și să ofere garanția autenticității pentru public și organizatori; crearea unei mărci naționale de autenticitate pentru produsele realizate manual, care să diferențieze creațiile tradiționale de produsele de serie sau de import; facilități fiscale și programe dedicate atelierelor meșteșugărești, astfel încât acestea să poată continua să funcționeze și să transmită meseria mai departe; finanțarea programelor de ucenicie, prin care tinerii să poată învăța direct de la meșterii consacrați; susținerea participării meșterilor la târguri și expoziții naționale și internaționale, prin programe de mobilitate și promovare; integrarea meșteșugurilor tradiționale în programele educaționale și în activitățile extrașcolare, pentru apropierea noilor generații de patrimoniul cultural viu; dezvoltarea unei platforme naționale de promovare și comercializare a creațiilor autentice ale meșterilor populari din România.
Toate aceste propuneri vor fi sintetizate într-un document de concluzii care va fi transmis instituțiilor competente, cu speranța că dialogul început la Hobița va contribui la construirea unui cadru legislativ și instituțional modern pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial și pentru sprijinirea celor care îl păstrează viu.
Nu întâmplător această dezbatere a avut loc la Hobița. Satul natal al lui Constantin Brâncuși rămâne un simbol al faptului că marile valori universale se nasc din respectul pentru tradiție, pentru comunitate și pentru creația autentică.
„Am construit Festivalul RomânIA Autentică acum zece ediții nu ca pe o sărbătoare, ci ca pe o dovadă: că există o piață reală pentru creația autentică și oameni dispuși să plătească pentru ea. Zece ediții au confirmat-o. Dar un festival nu poate ține locul unui cadru legal. Atâta vreme cât meșteșugul popular nu are statut juridic, rămâne muncă reală tratată ca hobby — invizibilă în statistici, imposibil de finanțat, imposibil de transmis legal mai departe. Noi am adus oamenii la masă și am arătat că modelul funcționează. Ce am cerut la Hobița e ca statul să construiască structura care îl protejează: un statut, un registru, o marcă de autenticitate”, a declarat Cristina Chiriac, președinte CONAF.
Conferința a fost organizată în cadrul proiectului cultural „Peștișani: Acasă la Brâncuși – 150 de ani de artă și genialitate”, finanțat de Ministerul Culturii.
„Le mulțumim tuturor celor care au contribuit la această întâlnire și au ales să transforme ideile în propuneri concrete. Credem că schimbarea începe prin dialog, iar Hobița a demonstrat încă o dată că poate deveni un loc în care se construiesc nu doar evenimente culturale, ci și inițiative cu impact pentru patrimoniul României”, a transmis Discover Peștișani.
C.P.

Articolul Declarația de la Hobița privind viitorul meșteșugurilor tradiționale din România apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Învăţătura Preotului de mir – Creatorul, în cele din urmă îi spune: „Îl dau în puterea ta! Numai nu te atinge de viaţa lui” (Iov 2, 6). apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu?
Aşadar, în Duminica a 5-a după Rusalii, constatăm că atitudinea smerită a lui Iisus, ascultătoare fără niciun fel de protest în momentul în care I se cere să plece, este menită să arate că puterea lui Dumnezeu nu acționează în viața noastră prin impunere forţată, mai ales că cel mai important dar pe care Creatorul ni-l dă este libertatea, pentru că ne lasă chiar libertatea de a alege răul și de a ne adânci în el, fiindcă dacă nu ar face așa, atunci nimeni nu s-ar mântui. Vom reda textul Sfintei Evanghelii pentru a dovedi că aducem lui Dumnezeu ceea ce e oricum al Lui, însă, voința noastră liberă în a alege binele constituie aportul nostru la drumul mântuitor, pe care gadarenii din Evanghelia acestei duminici, L-au refuzat de dragul confortului material: «În vremea aceea, trecând Iisus dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizaţi, care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea. Şi iată, au început să strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci. Şi El le-a zis: Duceţi-vă. Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s-a aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit şi, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. Şi iată toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L, L-au rugat să treacă din hotarele lor. Intrând în corabie, Iisus a trecut şi a venit în cetatea Sa». (Matei 8, 28-34, 9,1), ceea ce demonstrează că dintre toate exorcismele despre care vorbește Noul Testament, cea care îi are în centru pe cei doi demonizați din Gadara transmite un mesaj încă actual și cu valențe multiple! Din aceste aspecte, desluşim faptul că cei doi demonizaţi îl întâmpină pe Mântuitorul Iisus Hristos strigând: Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Din această întrebare adresată Mântuitorului, deducem faptul că diavolul, care stăpânea sufletele celor doi, este iritat de prezenţa lui Hristos şi totodată recunoaşte în persoana lui Hristos, dumnezeirea Sa. Iată, că spre surprinderea noastră, chiar şi diavolul crede în existenţa lui Dumnezeu şi se cutremură! Aşa se face că diavolul crede, dar unii oameni nu cred şi se declară atei! Deci, diavolul crede în existenţa lui Dumnezeu pentru că ştie de unde a fost alungat şi ştie puterea infinită a lui Dumnezeu, care a adus toate de la nefiinţă la fiinţă. Uneori constatăm că sunt oameni care nu cred în existenţa lui Dumnezeu, dar sunt alţii care nu cred nici în existenţa diavolului şi aceasta este cea mai mare viclenie a diavolului, să-l facă pe om să creadă că diavolul nu există şi în felul acesta putem înţelege cu deplinătate că Dumnezeu ne arată că puterea vindecătoare a lui Iisus nu se oprește numai la cei din neamul Său, dar, şi la cei care înseamnă că sunt «oile rătăcite ale casei lui Israel»!

Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti?
Lecturată la mai bine de două milenii distanță de când a avut loc, pericopa evanghelică pe care o avem în vedere îi poate spune multe omului contemporan, îl îndeamnă să se cerceteze pe sine, să vadă dacă nu cumva se regăsește în ipostaza celui demonizat. Deci, riscul e mare, mai ales că demoni precum lenea, clevetirea, ura, ori altele asemănătoare acestora bântuie adesea prin lume, punând stăpânire pe inimile creștinilor slabi în credință. În fine, minunea potolirii furtunii, care este urmată de această exorcizare a celor care țin să-L interpeleze pe Iisus şi sunt locatarii făpturilor lor suferinde. Aceștia țin cu orice preţ ca să dialogheze cu Învățătorul, cu toate că, în realitate, nu dialogul îi interesează, ci, negocierea. Şi speră că dacă sunt ei cei care o inițiază, vor beneficia de condiții favorabile. În decursul istoriei, modelul acesta al lamentării gratuite a fost adesea replicat în contexte felurite și cu experienţe variate, mai ales că îl vedem, nu de puține ori, implementat și astăzi! De multe ori avem în jurul nostru, oameni care pretextează existența unei probleme și dau senzația că suferă, fără ca acest fapt să aibă o acoperire reală! În cazul de față, diavolul solicită să fie îngăduit a intra în turma de porci şi mizează pe faptul că dacă porcii vor muri, oamenii Îl vor urî pe Hristos și Îl vor alunga. Vedem că li se îngăduie, totuși, acest lucru, dintr-un motiv simplu, pentru că un suflet de om e mai important decât toate avuțiile de pe pământ. Ca urmare, animalele se aruncă de pe țărm în mare şi cetatea rămâne fără o sursă importantă de profit! Deci, avertizați de către păzitori, locuitorii se grăbesc să vină să vadă ce s-a întâmplat şi probabil, sunt revoltați. Ar vrea să-I vorbească urât Domnului, chiar să-I ceară socoteală, Să-L forțeze să plece din hotarele lor, dar, ceva îi oprește. Poate vindecații, poate, energia pe care o degajă, şi se mulțumesc doar să-I ceară să plece de la ei. Pentru că, în esenţă, nu Dânsul are de pierdut de pe urma îndeplinirii dorinței acestor oameni, incapabili să înțeleagă cu Cine stau de vorbă și să-și fixeze prioritățile, iar, ceea ce conta cu adevărat e deja făcut. Posedații sunt acum liberi, gata să se întoarcă la familiile lor și să se bucure de binecuvântarea lui Dumnezeu. În loc de concluzie, putem spune că pericopa evanghelică evidențiază categoria celor care, deși trec pe lângă minune, nu sunt capabili să o înțeleagă, nici să se bucure de ea, categorie din care, nu de puține ori, facem parte și noi! De aceea, Evanghelia celei de-a cincea duminici după Rusalii vine să ne cheme să nu fim ca ei, ci, să descoperim bucuria prezenței lui Hristos în viața noastră și faptul că aceasta e mai prețioasă decât orice pe lume, pentru că numai Dumnezeu ne arată că puterea vindecătoare a lui Iisus nu se oprește numai la cei din neamul Său, dar, şi la cei care înseamnă că sunt «oile rătăcite ale casei lui Israel»!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa – Dumnezeu ne arată că puterea vindecătoare a lui Iisus nu se oprește numai la cei din neamul Său, dar, şi la cei care înseamnă că sunt «oile rătăcite ale casei lui Israel»! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Aproape 100 de absenți
În Gorj, la cea de-a doua probă scrisă a examenului de Bacalaureat s-au înscris 2.452 de candidați, însă 97 dintre aceștia au absentat.
Absolvenții de liceu au susținut proba obligatorie a profilului: Matematică pentru cei de la profilul real și filiera tehnologică, respectiv Istorie pentru elevii de la profilul umanist și vocațional.
Examenul s-a desfășurat în cele 9 centre de examen din județ, fără incidente raportate.
I.I.

Articolul Au dat examenul de Bacalaureat din salonul de spital apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Întâlnirea de suflet a profesorilor Școlii Miluta -Fiecare amintire împărtășită de către dascălii prezenţi a readus la viață oameni, întâmplări și momente care au contribuit la identitatea și prestigiul Școlii Miluta! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

2.Locuirea poetică
În poema „Coloana lui Brâncuși”, Constantin Șișiroi e copleșit de „coloana mare, grea dar nesfârșită (prin esența sa semnificând „nemurirea ce-o visează neamul românesc”. Elogiind dragostea, poetul o proiectează vizionar „pe un drum întreg” nelăsându-se „bătut de orice vânt”.
Inima îndrăgostitului e zbucium, e „zeu nemuritor”, căci „viața-i una, fără bis”: Surâd și-mi continuu succintul comentariu, fiind de acord cu autorul poemei „Paradoxul destinului” că „există-n viața noastră întortocheată un labirint cu grea ieșire”; că „iubirea dintre oameni diferiți, cu suflet, sânge sau tendințe este un necesar ca iarna sobele fierbinți care să încălzească legătura dintre ființe diferite”; că „democrația-i o poveste lungă și greu de înțeles, de noi, muritorii de rând, ce tot luptăm ca să avem un trai mai bun, cu o decență pe care-o merităm, deși am obosit să tot mergem cu lanterna noaptea și tot pe unii să-i îndopăm”; că „mileniul trei se confruntă pentru toți cu efecte dure ale civilizației noastre ce are căutare la netoți ducând o luptă acerbă și în case vaste”.
Poetul reflexiv conchide sentențios: „Un duș rece ne trebuie ca să ne trezim la realitatea ce vremuie. Acesta ne spală de mocirla din jur, separând ce-i pur de ce-i pestilențial. Iubirea-i un lucru rar. Epoca binelui ratat ar putea deveni apocaliptică. Și fiindcă sufletu-i vecie, el trebuie să fie părtaș în dragoste și în gând cu aproapele.
Recent, Constantin Șișiroi m-a informat că a trimis la tipar, la Editura ieșeană Pim, un volum de poezii și de maxime și reflecții. Ca unul care, iată, l-am deja lecturat atent, să-i urez succesul scontat la propriii săi amici, alumni, comilitorii de cale și de locuire poetică a urbei Târgu-Jiului. Titlul cărții: „Confidențe în labirintul vieții” este emblematic.
Ion Popescu-Brădiceni, scriitor, doctor în filologie

Articolul Portrete în acvaforte – Constantin Șișiroi, un poet de meditație. O avanpremieră editorială apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Fariseii sunt ca mormintele văruite frumos pe dinafară, iar înăuntru sunt pline de necurăţire”!
În ultimele luni, semnale tot mai numeroase atrăgeau atenţia despre ceea ce se întâmpla la Ernei, deoarece, au fost reţinute mărturii și documente noi despre slijbele fostului preot. Din informațiile accumulate s-a conturat imaginea unei secte construite în jurul lui Cristian Pomohaci, de fapt, un fenomen tolerat ani de zile cu indulgenţă şi chiar cu îngăduinţă de către autorități, deși la slujbele din Ernei se învârteau sume mari de bani nedeclarați. La așa-numita lui mănăstire, fostul preot s-a înconjurat de femei care îl considerau sfânt, pe care le-a călugărit fără binecuvântarea bisericii și care i-au dat bani sau au ajuns să muncească pe proprietățile lui, doar pentru a-i fi mai aproape. Se pare că unii dintre foștii lui adepți povestesc cum au fost manipulați că sunt posedați de demoni sau cum au plătit pentru a fi vindecați cu substanţe halucinogene. Pare şi mai ciudat modul cum adepţii au ajuns ca să-și urmeze orbește liderul, indiferent de gravitatea acuzațiilor, fie ele chiar și de abuz sexual. Aşadar, în mod paradoxal, fenomenul Pomohaci a crescut an de an, nestingherit şi în văzul tuturor celor responsabili de acest lucru. Deci, pe 3 iunie 2026, chiar în timpul activităţii liderului spiritual de sorginte fariseică, procurorii au descins la două dintre proprietățile lui Pomohaci, iar, la finalul zilei, fostul preot a fost reținut. La percheziţie, anchetatorii au găsit în locuința sa peste două milioane de euro cash, în mai multe valute, precum și droguri de mare risc, în acelaşi timp acesta fiind cercetat pentru infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale şi pentru trafic de droguri, ceea ce înseamnă că va urma un proces mai lung. Dar, dincolo de ceea ce instanțele vor stabili în acest dosar, rămâne o întrebare esențială: cum a fost posibil ca un fost preot, acuzat încă din 2017 de abuzuri sexuale și condamnat pentru evaziune fiscală, să-și extindă timp de nouă ani cultul, să adune adepți și avere chiar sub ochii autorităților și ai Bisericii Ortodoxe Române? Desigur, dntotdeauna au existat farisei, astăzi, mai mult ca niciodată, există metode de efracție tot mai perfecționate, fapt pentru care sunt montate sisteme de avertizare, chiar metode sofisticate de a le citi intenţiile! Cei specializați în manipulări spirituale, au însă, posibilitatea de a trece peste orice barieră, pentru a-și face treaba. Potentaţii nu au de ce să fie neliniștiți; ei închiriază lăcaşe de cult suspecte, pentru a-și depozita substanţele şi bogățiile ilegale. În condițiile acestea, putem spune că substanţele interzise şi bogățiile mari le au și nu le au. Atâta timp cât le țin închise în seifuri și nu pot să le folosească sau să le etaleze, este ca și cum ar demonstra că nu le-ar avea!

,,După faptele lor să nu le faceţi, că ei spun, dar nu fac”!
Câtă siguranță pot oferi acestea, numai Dumnezeu știe, pentru că afacerile se pot pierde sau falimenta, seifurile pot fi sparte și să nu mai rămână nimic în ele. Nu există pe pământul acesta nimic care să aibă trăinicie statornică și caracter neschimbător, pentru că toate bunurile materiale se degradează, toate trec. Cel care manipulează conştiinţe, în nebunia lui, a socotit însă că averea sa îi aparținea întrutotul, iar, aceasta, doar pentru că îl invocî în limbaj de fariseu pe Dumnezeu, dar, în realitate L-a scos pe Dumnezeu din viața sa. Pe bună deptate, vorbim despre FARISEII VECHI ȘI NOI SAU EVOLUȚIA FARISEISMULUI RELIGIOS, dar, dacă ne uităm în jurul nostru, observăm că vorbele Domnului Iisus Hristos, de acum 2000 de ani, sunt perfect valabile și în zilele noastre. Atunci, fariseii şi cărturarii erau mustraţi de Iisus, pentru că sunt făţarnici: „pe toate câte vă vor spune faceţi-le şi păziţi-le, dar după faptele lor să nu le faceţi, că ei spun, dar nu fac”, supun poporul la sarcini grele: „le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte”, poartă cu ostentaţie la frunte sau pe braţul stâng filacteriile (pungi de stofă în care erau bucăţi de pergament pe care erau scrise texte biblice), stau stau în capul mesei la ospeţe şi în primul rând la sinagogă, le place să li se spună „Rabbi” (magistru, erudit, învăţător), dar, prin comportamentul lor „închid împărăţia cerurilor de dinaintea oamenilor; că voi nu intraţi, şi nici pe cei ce intră nu-i lăsaţi să intre”! Fariseii fac rugăciuni de ochii lumii, în timp ce se ospătează în casele văduvelor, dau zeciuiala impusă de lege, dar uită de lucrurile esenţiale ale legii: dreptatea, mila şi credinţa, în concluzie, fariseii sunt ca mormintele văruite frumos pe dinafară, iar înăuntru sunt pline de necurăţire! În loc de concluzie, iată ce s-a ales de Cristian Pomohaci, la 8 ani după ce a fost răspopit, mai ales că a fost fotografiat cu o celebră vedetă TV, în fața unui hotel de 5 stele din București, mai exact, cu moderatoarea postului de televiziune Etno TV, pe nume Adriana Ștefan. Quod erat demonstrandum! Cristian Pomohaci a surprins pe toată lumea când, în urmă cu mai bine de opt ani, un tânăr a făcut înregistrări în care artistul de muzică populară, pe atunci preot, făcea avansuri sexuale. A fost caterisit și nu mai poate sluji în Biserică, deşi, impresara celebrului cântăreț spunea, în urmă cu ceva timp, că încă se mai întâlnește cu oamenii să stea de vorbă, ca să se roage împreună! Sic??!!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Cristian Pomohaci – simbolul fariseismului ascuns în biserică – Despre FARISEII VECHI ȘI NOI SAU EVOLUȚIA FARISEISMULUI RELIGIOS apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Natura ce s-a desfășurat în toată splendoarea ei şi nu în ultimul rând feeria pădurilor întâlnite în cale pot constitui tot atâtea motive pentru iubitorii de ,,off doors ,, de a evada fie şi pentru câteva ceasuri în decorul estival aşternut pe meleagurile Jiului de Sus.
Vremea acestui solstițiu de vară m-a determinat să fac o tură pe sub poalele Vâlcanului de-a lungul a ce mai este cunoscută drept „drumul mic de sub munte” în comparaţie cu traseul din umbra Parângului ( cu al său Parângul Mare cunoscut pentru frumuseţea sa drept Acoperişul Olteniei – cel mai înalt vârf din Oltenia şi al cincilea din ţară).
În pofida celor care preferă alte perioade o excursie ori drumeţie prin peisajul feeric al anotimpului estival are frumuseţea sa. Atmosfera curată, peisaje ce te pot lăsa la „cu gura căscată” şi nu în ultimul rând atmosfera tonică din locurile aflate de o parte sau alta a Parângului şi Vâlcanului revigorează organismul şi produc acea încărcare a bateriilor de care vorbeşte toată lumea.
Păcat că la noi o parte din popasurile ori cabanele de sub Vâlcan s-au desfiinţat din motive mai mult sau mai puţin cunoscute şi aici primul care îmi vine în minte este complexul de pe Sohodol (Bucium parcă se chema unde se organizau frecvent revelioane, banchete şi nu în ultimul rând concursuri de orientare ori turism specializat să nu mai vorbim de frumuseţea locurilor ori importanţa fenomenelor carstice la nivel naţional şi nu numai).
Mi-am adus aminte că prin aceste locuri şi puţin mai departe (la Boroşteni) există peşteri unde s-au descoperit printre cele mei vechi urme ale locuirii oamenilor din Europa precum şi pe Sohodol într-o cavernă ( nu o să spun eu unde dar este cunoscută specialiştilor) unde există spun unii cele mai vechi desene rupestre tot din Europa.
De multe mii de ani „Vânătorul Neolitic” cum este cunoscut desenul veghează asupra văii măsurând scurgerea timpului unde secolele sunt adesea unitatea de bază. Or să întrebe poate mulţi de ce nu se face cunoscut locul pentru a putea fi vizitat? Nimic mai simplu de răspuns. În spiritul tradiţiilor noastre mioritice pe lângă vizitatorii de bună credinţă or să apară şi o groază de „cocalari” care or să vrea musai să pună ei mâna ori să dea cu degetul iar dacă s-ar putea chiar să ia o bucăţică să o ducă acasă. Şi atunci în cel mai scurt timp din desenul făcut cu mult timp în urmă poate de un vânător ce a avut noroc la vânătoare, ca un semn de succes ori de venerare a spiritelor acelor vremi s-ar alege praful.
Dar haideţi că ne-am depărtat de subiectul nostru. Chiar dacă vremea caniculară poate constitui un impediment la deplasare să nu ne speriem de o excursie fie şi de câteva ceasuri în decorul estival . Cu siguranţă dacă vor fi respectate legile nescrise ale muntelui ne vom doza traseul şi implicit efortul după posibilităţi mica noastră ieşire în natură ne va revigora şi nu în ultimul rând ne va face să ne simţim mai încărcaţi energetic pentru o bună perioadă.
Iar dacă vom prinde atmosfera clară vom realiza şi nişte imagini pe care le vom revedea la iarnă în perioadele răcoroase şi atunci cu siguranţă că ne vom simţi mai încălziți.
Mugurel PETRESCU

Articolul Repere estivale – Pledoarie pentru drumeția de vară apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Romanul ca autobiografie simbolică și destin național. O lectură critică a volumului “Cine ești tu, Melania?”, de Mariana Bendou apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Dialog între Principele RADU și înalți demnitari ai statului român
În numele Majestății Sale, Principele RADU a purtat o serie de discuții cu înalți demnitari pe tema acțiunilor publice ale Familiei Regale în a doua jumătate a anului 2026, în vederea consolidării poziției țării noastre în cadrul NATO și al Uniunii Europene, precum și pentru susținerea eforturilor României în scopul asigurării stabilității pe flancul de est al UE și NATO și în vecinătatea europeană. De asemenea, a fost analizat sprijinul Familiei Regale, în consonanță cu instituțiile statului român, pentru drumul european al Republicii Moldova.

Distincții aniversare pentru Oana ȚOIU, Ministrul Afacerilor Externe , și Radu MIRUȚĂ, Ministrul Apărării Naționale
Principele RADU a oferit vice-prim ministrului Radu MIRUȚĂ, ministrul Apărării Naționale, unul din primele exemplare ale medaliei ,,Casa Regală a României 160”, o medalie realizată de către Monetăria Statului la împlinirea a 160 de ani de la fondarea Casei Regale și de la constituirea constituțională și instituțională a Statului Român modern. Aceeași medalie a fost acordată și Oanei ȚOIU, Ministrul Afacerilor Externe, aceasta – la rândul ei – oferind Majestății Sale Custodele Coroanei un exemplar din documentele declasificate recent de Ministerul Afacerilor Externe, documente privitoare la Regele MIHAI I și la poziționarea Statului român față de Casa Regală a României la începuturile anilor 1990.
Marius STOCHIȚOIU

Articolul Medalia ,,Casa Regală a României 160”, pentru gorjeanul Radu MIRUȚĂ apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Recorduri de temperatură în Oltenia! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,A CĂZUT COROANA REGATULUI, S-A STINS LUMINA LUMII”
După cucerirea Constantinopolului (1453), Imperiul Otoman condus de sultanul Mehmed al II-lea şi-a continuat expansiunea teritorială în Europa şi mai ales în zona Balcanilor, pregătindu-se să cucerească în cele din urmă Ungaria. Calea firească de urmat pentru oştile otomane a fost prin teritoriul Serbiei de azi, a cărei mare parte fusese deja cucerită şi se afla sub stăpânire turcească, dar, singura opoziţie reală în calea osmanlâilor era cetatea de frontieră a oraşului Belgrad, aflată la acea dată sub stăpânirea regatului ungar. Regentul Ungariei de atunci, Iancu de Hunedoara, având experienţa de peste două decenii de lupte împotriva otomanilor, se aşteptase la atacul turcilor şi se pregătise corespunzător şi îndelungat împotriva acestui atac direct. Asediul Cetăţii Belgradului s-a transformat într-o bătălie de mare importanţă strategică, în al cărei final Iancu a condus un contraatac fulgerător care a învăluit tabăra turcească, sultanul însuşi fiind rănit şi scăpând destul de greu cu viaţă din încleştare. În conştiinţa contemporanilor s-a spus atunci că «bătălia de la Belgrad a decis soarta lumii creştine», de aceea, în cinstea victoriei, papa Calixt al III-lea a cerut ca fiecare biserică să tragă clopotele la prânz, obicei care s-a păstrat şi astăzi în lumea creştină. Iancu de Hunedoara reușise ca să mobilizeze în jur de 25.000 de luptători, dintre care 5.000 de mercenari au fost trimişi la Belgrad, pentru a întări garnizoana Cetăţii. Iancu a dispus apoi ca trupele sale să se concentreze la Seghedin, însă, nobilii Ungariei nu şi-au mai trimis efectivele de luptători, deci, steagurile, sprijinul esenţial venind numai din Transilvania. La acestea se adăugau trupe din Ungaria, Polonia, Cehia şi Germania, aşa că la 4 iulie 1456, armata otomană a început bombardarea Belgradului. Într-o confruntare directă, flota lui Iancu de Hunedoara a distrus flota turcească la 14 iulie, fiind, în acest fel, spartă blocada. După acest eşec relativ al otomanilor, asaltul general a fost ordonat de către sultan la 21 iulie 1456, acesta fiind respins de către apărători, în ziua următoare. Iancu de Hunedoara, cu oştenii săi, a reuşit să provoace otomanilor pierderi serioase, obligându-i să se retragă. În cadrul confruntării, turcii au avut în jur de 24.000 de morţi, cam toţi atâţia în timpul retragerii, iar 4.000 de musulmani au fost luaţi prizonieri. În mod surprinzător, creştinii au pierdut doar 4.000 de luptători. Din păcate, această victorie strălucită a fost umbrită de o epidemie de ciumă care s-a răspândit cu multă repeziciune, însuşi viteazul conducător Iancu de Hunedoara numărându-se printre victimele acesteia, la doar câteva săptămâni după terminarea bătăliei. El a murit la 11 august 1456 în tabăra de la Zemun. A fost înmormântat, în catedrala catolică de la Alba Iulia, lângă fratele său mai tânăr, Ioan, iar, în epitaful alcătuit de către Ioan de Capistrano, calugărul ostaș alături de care luptase și îi invinsese pe turci, va scrie: ,,A CĂZUT COROANA REGATULUI, S-A STINS LUMINA LUMII”. Poate ca un blestem al destinului, şi Capistrano a murit, la scurt timp după Iancu de Hunedoara, răpus de aceeași epidemie de ciumă.

,,Atletul-cel mai puternic-unic-al lui Hristos”!
Nu putem trece peste faptul că victoria obţinută a avut ca rezultat oprirea extinderii Imperiului otoman înspre Europa occidentală pentru următorii 70 de ani, deşi turcii au mai avut şi alte incursiuni ulterioare. Belgradul a continuat să apere Ungaria şi implicit creştinătatea centrului şi vestului Europei de atacurile turceşti, până la căderea sa în mâna otomanilor, în anul 1521. Voievodul Iancu de Hunedoara a fost numit ,,atletul-cel mai puternic-unic-al lui Hristos” de către Papa Calixt al III-lea într-o scrisoare datată din anul 1456, pentru victoriile sale din campaniile anti-otomane. Rolul covârşitor al lui Iancu de Hunedoara în stăvilirea înaintării otomane pe linia Dunării, în Europa de Est și Centrală, în prima jumătate a secolului al XV-lea, se caracterizează prin confruntări militare dintre lumea creștină, reprezentată de Ungaria, Polonia și Ţările Române, sustinute de Papă, și cea musulmană, reprezentată de către Imperiul Otoman. În aceste condiții, în lupta aprigă împotriva expansiunii otomane se ridică în primul rând, țările aflate nemijlocit în pericol de a fi cucerite: Ungaria și Ţările Române, ceea ce înseamnă că în fruntea luptei antiotomane de la mijlocul secolului al XV-lea se situează neînfricatul Iancu (Ioan) de Hunedoara, de numele căruia sunt legate ultimele mari încercări de a respinge turcii din Europa. Prin acțiunile sale militare și diplomatice Iancu de Hunedoara a reusit să oprească la mijlocul secolului al XV-lea ofensiva turcilor spre Europa Centrală, să apere statele de la nordul Dunării de cucerirea otomană și prin aceasta să apere și civilizația europeană, fiind un exemplu pentru lumea apuseană care se hărțuia pentru interese mărunte. Iancu s-a născut în jurul anului 1387 într-o familie înnobilată pentru merite deosebite, în anul 1409, de împăratul Sigismund de Luxemburg regele Ungariei. În contextul activităţii sale de voievod și guvernator, Iancu de Hunedoara și-a creat un imens domeniu, situat în cea mai mare parte în Transilvania unde avea mulţi vasali numiti «familiares», iar veniturile obţinute din dări, din minele și vămile situate pe domeniul său i-au permis să întrețină un corp de mercenari, pe care i-a angrenat în campaniile sale militare, mai ales că baza socială a lui Iancu de Hunedoara o alcătuiau nobilimea mică și oraşele, cărora le-a acordat o serie de privilegii.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul 570 de ani de la moartea Voievodului Iancu de Hunedoara – 22 iulie 1456 – Iancu de Hunedoara și bătălia care a decis însăşi soarta lumii creștine apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În amenajările actuale, accentul cade pe flexibilitate: aceeași încăpere trebuie să funcționeze bine atât ziua, cât și seara, în activități diferite, de la relaxare la socializare sau lucru.

Iluminatul principal în living

Sursa principală de lumină din living este elementul care definește întreaga încăpere din punct de vedere vizual. Ea trebuie să asigure o iluminare uniformă, fără zone întunecate și fără disconfort vizual.

O lustra living este aleasă în funcție de dimensiunea camerei, înălțimea tavanului și stilul general al amenajării. În spațiile moderne se folosesc frecvent modele cu lumină LED, forme geometrice sau design minimalist, în timp ce în interioarele clasice predomină corpurile decorative cu detalii vizibile. Poziționarea corectă este importantă pentru a evita umbrele puternice și pentru a asigura o distribuție echilibrată a luminii.

Iluminat secundar pentru zone funcționale

Pe lângă lumina principală, livingul are nevoie de surse suplimentare pentru a putea fi folosit în mod eficient pe parcursul zilei. Acestea permit adaptarea rapidă a atmosferei fără modificări structurale.

Un lampadar este una dintre cele mai utilizate soluții pentru iluminatul ambiental. Acesta poate fi amplasat lângă canapea, fotoliu sau în colțuri mai puțin luminate ale camerei. În funcție de tipul abajurului și de intensitatea becului, lampadarul poate oferi lumină difuză pentru relaxare sau lumină mai concentrată pentru citit și activități punctuale.

Controlul timpului și al consumului de energie

În locuințele moderne, eficiența energetică a devenit un criteriu important în alegerea soluțiilor de iluminat. Nu este vorba doar despre consum redus, ci și despre modul în care lumina este gestionată în timpul zilei.

Un temporizator este utilizat pentru automatizarea funcționării anumitor surse de lumină sau dispozitive electrice. Acesta permite programarea pornirii și opririi în funcție de intervale orare prestabilite, ceea ce ajută la reducerea consumului inutil și la creșterea confortului, mai ales în locuințele unde se dorește un program de iluminat constant sau în perioadele de absență.

Rolul luminii în percepția spațiului

Lumina influențează modul în care este percepută o încăpere mai mult decât orice alt element de design. Intensitatea, temperatura de culoare și direcția sursei de lumină pot modifica vizual dimensiunea camerei și pot accentua sau estompa anumite zone.

În living, o lumină caldă este adesea preferată pentru zonele de relaxare, în timp ce lumina neutră este folosită pentru activități generale. Alegerea corectă a corpurilor de iluminat ajută la menținerea unui echilibru între funcționalitate și confort vizual.

Tendințe în amenajarea livingului modern

Amenajările actuale pun accent pe simplitate și pe integrarea discretă a tehnologiei. Corpurile de iluminat nu mai sunt doar obiecte decorative, ci elemente funcționale care contribuie la eficiența întregului spațiu.

Se observă o preferință pentru combinații între iluminat central și iluminat de accent, care permit controlul atmosferei fără intervenții complicate. De asemenea, materialele utilizate în designul corpurilor de iluminat sunt din ce în ce mai variate, de la metal și sticlă până la combinații mate și texturi naturale.

Confort și funcționalitate în utilizarea zilnică

Un living bine gândit trebuie să răspundă mai multor nevoi simultan. Iluminatul trebuie să fie suficient pentru activități zilnice, dar și adaptabil pentru momentele de relaxare. În același timp, controlul luminii trebuie să fie simplu și intuitiv, fără configurări complicate.

Alegerea corpurilor de iluminat potrivite contribuie la un spațiu mai ușor de utilizat și mai plăcut pe termen lung, indiferent de stilul de amenajare.

Pentru idei de amenajare interioară și soluții moderne de iluminat, Leroy Merlin oferă produse variate care te ajută să creezi spații confortabile, funcționale și adaptate stilului tău de viață.

Articolul Idei pentru un interior modern și confortabil – recomandările Leroy Merlin apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Personalul existent lucrează sub presiune
„Acești oameni – cei care țin sistemul în viață zi de zi, care spală, hrănesc, monitorizează, ridică, liniștesc, îngrijesc – sunt ținuți la poartă, deși un memorandum adoptat de Guvern poate permite deblocarea angajărilor. În spitale, colegii lor rămași în posturi lucrează fără concedii, fără posibilitatea de a face grafice, fără pauze reale. Mulți sunt la limita epuizării.
Peste 20.000 de profesioniști din aceste categorii sunt necesari urgent pentru ca spitalele să poată funcționa măcar în regim de avarie. În plus, 2.000 de medici specialiști sunt pregătiți să intre în sistem, să preia gărzi, să deschidă linii de gardă, să reducă timpii de așteptare și să ofere siguranță pacienților.
Toate solicitările de angajare sunt deja centralizate la Ministerul Sănătății, motiv pentru care solicităm public domnului ministru interimar al Sănătății să inițieze deblocarea imediată a posturilor”, potrivit SANITAS.

„Fără oameni, nu există îngrijire”
Reprezentanții federației spun că lipsa de personal pune presiune pe angajații existenți. „Astăzi, în multe unități sanitare, nu se pot acorda concedii de odihnă; nu se pot acoperi turele; nu se pot face grafice de lucru; personalul este împins spre epuizare; pacienții sunt expuși riscului de a nu primi îngrijirea necesară”, transmite SANITAS.
Sindicaliștii susțin că solicitările de angajare au fost deja centralizate la Ministerul Sănătății și cer ministrului interimar al Sănătății să înceapă procedurile pentru ocuparea posturilor vacante: „SANITAS transmite un mesaj simplu și uman: Fără oameni, nu există îngrijire. Fără îngrijire, nu există siguranță. Fără siguranță, nu există sistem de sănătate. Cerem respectarea legii și deblocarea urgentă a angajărilor. Este o măsură minimă, vitală și profund necesară pentru protejarea celor care muncesc și a celor care au nevoie de noi”.
I.I.

Articolul Spitalele, în criză de personal. SANITAS cere deblocarea urgentă a angajărilor: „Mulți sunt la limita epuizării” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Într-un comunicat de presă emis de UZPR în anul 2015, se preciza că: „Organizația – singura uniune de creație și utilitate publică a breslei jurnaliștilor din România – a ales data de 28 iunie ca fiind emblematică pentru importanța pe care ar trebui să o aibă profesia de jurnalist în România, întrucât 28 iunie 1883 a fost ziua în care Mihai Eminescu a fost scos cu forța din viața publică și băgat în cămașa de forță. A fost ziua în care, practic, presa a fost arestată, Eminescu fiind, la momentul acela, cea mai puternică voce publică.”
Data de 28 iunie nu este o zi a victoriei pentru presă, ci una a memoriei și a conștiinței. Pentru Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, ea reprezintă un moment solemn de reculegere, marcat și de tragica coincidență dintre pierderea teritoriilor românești, Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța, în 1940. Ultimatumul sovietic din 26-28 iunie 1940, a dus la ocuparea Basarabiei, nordul Bucovinei și ținutul Herța, generând drame profunde pentru populație soldată cu exodul acesteia, deportări în masă, foamete și sovietizarea forțată a teritoriilor pierdute și marcând începutul destrămării teritoriale a României.
Cu toate că au trecut 11 ani de la instituirea acestei zile, nici până acum, parlamentarii României nu au reușit să legifereze această zi.
Așadar, pentru a 12-a oară de când UZPR sărbătorește Ziua Ziaristului Român, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj – Mehedinți, a organizat, vineri, 26 iunie 2026, începând cu ora 14:30, în Sala Indiană a Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, un complex de activități pentru a sărbători așa cum se cuvine, această zi importantă pentru jurnaliștii UZPR.
Domnul președinte Eugen Măruță, după ce ne-a prezentat invitatul special, pe doamna Aona Calistru, inspector audiovizual la CNA pe județul Gorj și Dolj, a prezentat programul întâlnirii noastre și a făcut câteva referiri la alegerea datei și motivului pentru stabilirea Zilei Ziaristului Român de către conducerea centrală a UZPR, date pe care le-am prezentat în preambulul acestui material.
Fiind ales de curând președinte al Filialei „Jean Bărbulescu” Gorj – Mehedinți a UZPR, a prezentat și câteva date personale pentru a fi cunoscut mai bine de către colegii din filială. Este tânăr, are doar 48 de ani, este licențiat în litere și științe sociale și are un masterat în Administrație Publică Europeană. Este în activitate și lucrează la două posturi locale de televiziune, Tele 3 și Gorj Online. Are o experiență de 26 de ani în presa scrisă, televiziune și radio. În anul 2006 a fost premiat de reprezentanța Comisiei Europene în România, pentru un reportaj realizat în parteneriat cu Televiziunea Națională despre migrația forței de muncă. A fost corespondent local al cotidienelor Gardianul și Evenimentul Zilei și a lucrat 25 de ani la cotidianul regional Gazeta de Sud. A activat 2 ani ca preparator universitar la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu. A publicat lucrări în trei volume, în calitate de coautor. A precizat că se implică foarte mult în creșterea prestigiului și a imaginii acestei filiale în județul Gorj, cooptând filiala în organizarea și desfășurarea multor evenimente sociale și culturale, inclusiv cu alăturarea siglei filialei pe afișele acestor evenimente, că se preocupă de primirea de noi membri în filială, exemplificând prin prezența în sală a domnului Gore Craioveanu, ziarist cu multă experiență, inclusiv în administrație publică, unde a lucrat ca viceprimar al Comunei Turcinești.
În continuare doamna Aona Calistru, inspector audiovizual la CNA pe județul Gorj și Dolj, a propus o dezbatere cu tema: „Informare, Fake News, Manipulare”. Încă de la început a precizat că „CNA-ul este bine reprezentant la nivel de țară. Nu suntem «lupul»! Suntem «partenerul» jurnaliștilor! Consider că este un parteneriat între mediul jurnalistic și o organizație de reglementare pentru a menține un echilibru împreună, înțelegând că interesul publicului este pe primul loc”.
Doamna Aona Calistru lucrează de peste 20 de ani în media. A lucrat în presă, în publicitate, în marketing, în relații publice, în multinaționale și într-un mediu internațional. Ulterior a trecut de partea cealaltă a baricadei, respectiv la instituția CNA-ului. „În momentul de față sunt inspectorul audiovizual pentru județul Gorj și Dolj și formator pe educație media. Susțin ateliere cu copii, cu elevi, cu părinți, cu adulți și cu seniori, în tot ce ține de educație media. Eu cred că avem mare nevoie de educație media și cred că un public care nu este alfabetizat cu Media este ușor expus la manipulare și, așa cum spunem noi, la dezinformare”, a spus doamna inspector audiovizual la CNA.
Trecând la dezbatere, doamna Aona Calistru a avut un dialog interactiv cu cei din sală, incitant și plin de argumente, încât a fost nevoie de intervenția domnului președinte pentru stoparea lui, altfel ne apuca noaptea și nu se mai termina, iar celelalte activități nu mai apucam să le facem. A fost o idee minunată cu o astfel de dezbatere, care trebuie continuată, dar să fie singură pe ordinea de zi. Pentru aportul adus la acest eveniment, domnul Eugen Dumitru Măruță i-a acordat o diplomă de gratitudine.
A urmat un alt moment special intitulat „Confesiuni 70”, cu jurnalistul Gabriel Niculescu de la Drobeta-Turnu Severin, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj – Mehedinți. Acesta a povestit întâmplări din perioada 1985 – 1989 când lucra la ziarul „România Liberă” – secția economică, unde scria săptămânal câte un articol, reușind să scrie primul articol de fond în ziarul din 12 noiembrie 1988. O întâmplare neașteptată, care l-a marcat toată viața a fost săvârșită în perioada 23 – 26 ianuarie 1989, la Reșița, unde a fost trimis într-o delegație de documentare la două întreprinderi top din acest oraș, pentru export. După ce a făcut documentarea la cele două întreprinderi, pe 23 și 24 ianuarie, s-a retras la Hotel „Semenic” unde era cazat pentru a pleca, a doua zi, cu mașina personală, la Drobeta-Turnu Severin și de acolo cu trenul la București. În dimineața zilei de 25 ianuarie, la ora 6, a sunat la ușă recepționerul care era însoțit de două persoane în civil, care s-au recomandat ca fiind ofițeri de securitate și l-au condus la sediul lor din oraș. După interogări, i-au dat drumul să plece la București pe 29 ianuarie, unde a ajuns seara, iar decanul, Dumitru Titus POPA, care i-a spus cu părere de rău „De mâine nu mai lucrezi la România Liberă!”. O veste care a venit ca un șoc pentru tânărul ziarist Gabriel Niculescu. Ce se întâmplase. Pe data 26 ianuarie 1989, a fost publicat un comunicat despre arestarea grupului de ziariști care pregătiseră publicații anticomuniste în România. Lotul România Liberă, format din redactori și apropiați ai ziarului a fost arestat pe data de 24 – 25 ianuarie după ce în urma unui denunț, a fost descoperită presa rudimentară tipografică cu ajutorul căreia imprimaseră sute de exemplare dintr-un ziar anticomunist difuzat în diferite orașe ale țării. Chiar dacă nu a fost implicat direct, a fost și el inclus în acel lot și înlăturat din redacția ziarului România Liberă. De la 1 septembrie 1989, a lucrat ca ziarist la „Viitorul Mehedințean”, devenit „Viitorul Liber” apoi „Datina”. Ca membru UZPR a lucrat la „Obiectiv Mehedințean”.
După Revoluția din 1989 a urmat și cursurile Facultății Juridice, devenind jurist la Primăria din orașul Drobeta-Turnu Severin.
Deoarece, a două zi împlinea frumoasa vârstă de 70 de ani, Consiliul Director, prin președintele Eugen Măruță, i-a acordat o „Diplomă de gratitudine”, „pentru întreaga activitate desfășurată în slujba presei mehedințene, cu responsabilitate, pasiune și talent.” O altă diplomă a fost acordată domnului Marcel Gabriel MATEESCU de la Mehedinți, care la 27 aprilie 2026 a împlinit frumoasa vârstă de 50 de ani.
Următoare activitate a fost dedicată lansării numărului trei al revistei proprii intitulată „Cronica Olteniei”. Prezentarea revistei a fost făcută de către Gigi Bușe, redactorul-șef, care a spus, încă de la început că: „Sunt bucuros că am fost inițiatorul realizării acestei reviste și ales redactor-șef, care mă onorează dar și responsabilizează. Vă informez că sunt și redactor-șef al revistei «Gorjul Eroic» al Asociației Naționale Cultul Eroilor «Regina Maria» Filiala Gorj «Tudor Vladimirescu» din anul 2015, adică de 11 ani”.
Referitor la acest număr 3 al revistei „Cronica Olteniei” a precizat că și-au adus contribuția mai mulți colegi decât la primele două numere. Dacă la nr. 1 au fost numai 15 curajoși, la numărul 2 au participat 22 iar la acest număr 27 de jurnaliști. Revista a respectat structura stabilită încă de la primul număr, adică: 1. Articol de fond. 2. Date despre personalitatea sărbătorită, în cazul de față Constantin Brâncuși, de la a cărei naștere, anul acesta, la 19 februarie, s-au împlinit 150 de ani, iar pentru numărul 4, a propus ca personalitate sărbătorită, pe savantul geolog Ion Popescu-Voitești, născut tot acum 150 de ani, ca și Brâncuși, la data de 18 noiembrie 1876, la Voitești, județul Gorj, sat aparținător acum de comuna Bălănești. 3. Din activitatea filialei. 4. Personalități gorjene și mehedințene. 5. Publicații ale vremii din Gorj și Mehedinți de care răspunde domnul director Cornel Șomîcu. 6. Un articol din „Gorjanul” lui Jean Bărbulescu de care răspunde doamna Paula-Cristina Vasiloiu, șef serviciu la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, inclusiv de ziarul Gorjeanul pentru coperta 4 a revistei. 7. Reportaj, de care răspunde domnul profesor Ion Elena. 8. Actualitate. 9. Cultură. 10. Debut jurnalistic. În acest număr a debutat elevul Mario Scurtu de la Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, admis acum, cu bursă integrală, la Universitatea Harvard. 11. Aniversări. În paginile acestei reviste sunt 2 aniversați, amândoi mehedințeni: Gabriel Niculescu, care la 27 iunie împlinește 70 de ani și Marcel Gabriel Mateescu, care la 27 aprilie a împlinit frumoasa vârstă de 50 de ani. 12. Date de la UZPR Central, obținute din comunicatele trimise de la centru. O pată de culoare a fost dată de epigramele savuroase ale domnului Mihai Lungescu, președintele Cenaclului „Hohote” al umoriștilor gorjeni. De asemenea, domnul Bușe a propus o nouă rubrică intitulată: „Biografii ale membrilor filialei” (1 – 2 la fiecare număr).
A precizat că toate articolele din această revistă au fost verificate, din punct de vedere ortografic, de către consilierul editorial, doamna profesoară de limba și literatura română, Mariana AL-Saleh, iar așezarea în pagină a fost făcută de către domnul inginer și jurnalist, Mihai-Tiberiu Grigoriu. Tipărirea celor 100 exemplare ale revistei a fost realizată la PIM Iași și a costat 671,55 lei, iar transportul prin curierat a fost în valoare de 31,06 lei.
Ultimele două activități au fost realizate de profesorul Dan Șalapa de la Mehedinți, care este poet, scriitor, actor, scenarist, regizor și jurnalist. Dânsul a realizat, din contribuții personale, un film documentar intitulat „Tudor Vladimirescu – Istorie, Revoluție și Legendă”, iar la această întâlnire a prezentat episodul al V-lea intitulat „Trădarea”. După vizionare, a prezentat ediția a III-a, revizuită, a eseului documentar „ANTI EMINESCU – Premisele unui asasinat politic”, ediție 2025. Celelalte ediții au apărut în anii 2013 și 2020.
La final am făcut o fotografie de grup spre amintire.
Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Articolul Ziua Ziaristului Român, sărbătorită de Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj – Mehedinți a UZPR apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

„Dumnezeu nu e departe de fiecare din noi, că noi în El trăim şi ne mişcăm şi suntem” (Fapte 17, 27-28).
Pentru cei 12 Apostoli, învăţătura Domnului Iisus devine o minune pe care o putem săvârşi zilnic, plecând genunchii, împreunând mâinile şi înălţând privirea şi cugetul spre Domnul. Fără legătura continuă cu Dumnezeu, prin rugăciune, viaţa credinciosului îşi pierde dinamismul, frumuseţea şi prospeţimea lăuntrică, făcându-şi loc în ea lâncezeala, trândăvia şi chiar moleşeala sau Akedia. Prin Botez, creştinul are în el «Împărăţia lui Dumnezeu» (Luca 17, 21), cum adevereşte Mântuitorul, fiindcă întreaga noastră viaţă se desfăşoară în mediul umplut de prezenţa lui Dumnezeu, cum spune Apostolul: „Dumnezeu nu e departe de fiecare din noi, că noi în El trăim şi ne mişcăm şi suntem” (Fapte 17, 27-28). Cu nesaţ, omul trebuie să absoarbă mereu lumina din prezenţa lui Dumnezeu, ca astfel, să poată desluşi permanent fiinţa sa, eliminând otrava păcatului şi hrănind virtuţile. Acest proces de continuă iluminare este rugăciunea care, după expresia Sfântului Pahomie, „este hrănitoarea tuturor virtuţilor”, mai ales că la îndemâna fiecărui creştin, cât de simplu sau cât de învăţat, stă rugăciunea cea mai scurtă care s-a format în decursul vremii şi prin care Sfinţii Apostoli au atins desăvârşirea sfinţeniei. Către Mântuitorul, e bine să se rostească în gând cuvintele celor 12 Apostoli prin «Rugăciunea Inimii»: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”, iar, către Maica Domnului: „Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul”, apoi, către Îngerii şi către «Soborul Sfinţilor 12 Apostoli»: „Toate Puterile cereşti şi toţi Sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru mine, păcătosul”, deoarece, creştinii vremurilor de demult obişnuiau să rostească aceste rugăciuni scurte, fiind astfel în dialog statornic şi iubitor cu Cel de Sus. După cum arată Sfântul Vasile cel Mare „În urma necurmatei şi curatei aduceri aminte de Dumnezeu, se întipăreşte în sufletul nostru amintirea Lui ca o pecete de-a pururi neştearsă, se imprimă numele lui Iisus Hristos şi astfel, dobândim dragoste de Dumnezeu şi imboldul de a împlini poruncile Lui”, iar, dacă cineva se roagă, înseamnă că-şi face timp pentru Dumnezeu, Îi face loc în inima şi în casa sa, recunoaşte în El suprema valoare, singurul Care, în această lume a nebuniei programate, poate să ne ajute şi să rezolve toate problemele noastre. Într-o zi, a fost adus un copil bolnav la casa unei sclave creştine din Liberia, care le-a spus părinţilor lui că nu ştie despre vreun leac pământesc, dar este convinsă că Dumnezeul pe Care-L cinsteşte ea, poate reda sănătatea chiar şi acelora care şi-au pierdut orice speranţă de a mai trăi. Şi, după ce a aşezat copilul pe patul ei, a îngenuncheat şi a început să se roage la capul lui în numele lui Iisus Hristos, iar, după câteva clipe, copilul se însănătoşi, iar evlavioasa sclavă l-a dat mamei sale. Nu ne îndoim de această minune, pentru că Iisus ne spune: „Cereţi şi vi se va da” (Matei (7, 7). În ziua «Soborului Sfinţilor 12 Apostoli», să avem certitudinea că rugându-ne cu credinţă, devenim şi mai buni, mai înţelegători, mai umani, deoarece, gândurile curate înalţă inimile, sufletele se purifică şi o binefăcătoare pace se aşează între noi.

„Toate Puterile cereşti şi toţi Sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru mine, păcătosul”!
După Sărbătoarea «Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel», această zi binecuvântată a «Soborului Sfinţilor 12 Apostoli», ne demonstrează că prin rugăciune, dobândim ajutorul lui Dumnezeu, Care alungă duhurile rele şi risipeşte gândurile necurate, iar, când ne întâlnim cu Dumnezeu, bolile ni se vindecă şi păcatele ne sunt iertate. Rugându-ne mereu, avem posibilitatea să primim de la Dumnezeu nenumărate daruri şi binecuvântări. Dacă stelele şi planetele în rotirea lor, cântă lui Dumnezeu o muzică cerească, se cade şi nouă să-I înălţăm Celui Ce ne-a zidit şi ne-a mântuit cântare de laudă şi de mulţumire şi să ne întâlnim cu El într-o rugăciune continuă. Întâlnirea cu Dumnezeu ne oferă clipe de mângâiere cerească şi bucurie sfântă, încât vom simţi nevoia să-I strigăm ca Fericitul Augustin: „Tu ai răspândit mireasmă şi am respirat şi suspin după Tine. Te-am gustat şi mi-e foame şi sete. M-ai atins şi ard de dorinţă după pacea Ta!”, pentru că în felul acesta, rugăciunea va deveni marea respiraţie a sufletului nostru şi va fi ca un minunat catalizator, ca un medicament care face să se liniştească durerile şi necazurile şi lipsurile vieţii cotidiene. Iar, dacă ne plecăm genunchii la rugăciune, vom simţi că ne ridicăm la cea mai nobilă demnitate, că ne facem părtaşi la cele mai nebănuite puteri şi că trăim realitatea că nu suntem singuri în această lume! Atunci când avem certitudinea că Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă în Hristos, Căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinarea, să ne rugăm lui Dumnezeu fără frică și cutremur, iar, dacă intrăm în biserică şovăielnici, cu nepăsare și răutate în inimă, dacă citim Sfânta Scriptură cu mândrie și cu duh de iscodire, toate ne sunt spre păcat, căci ne lipsesc cele două virtuți de bază pe care le-au subliniat Sfinţii 12 Apostoli: credința tare și smerenia. Şi aceeași osândă ne așteaptă, dacă ne apropiem de Trupul și Sângele lui Hristos nevrednici, nepocăiți, cu păcate nespovedite, certați cu aproapele nostru sau cu canonul neîmplinit. Trebuie să înțelegem că, în sine, credinţa omului nu este niciodată suficientă în fața lui Dumnezeu. Vorbim despre rugăciune, despre puterea credinței, dar să știm că noi suntem limitați. Întotdeauna, între ceea ce putem noi să realizăm și deplinătatea împlinirii rămâne un gol, iar acest gol este umplut de Dumnezeu prin «Soborului Sfinţilor 12 Apostoli», mai ales că acest act de a umple această diferență, trebuie neapărat să ne ajute să ajungem la plinire prin ceea ce se numește har. Dumnezeu se comportă ca un Împărat Care e foarte bogat, dar și foarte generos. De aceea, în „Cred, Doamne, ajută necredinței mele”, pe de o parte este vorba de expresia credinței, iar, pe de altă parte, de expresia corectă a conștiinței, deoarece credința ta de om nu este niciodată suficientă ca să umple măsura de sus și numai Dumnezeu este Acela care ți-o umple. Când ajunge un om ca să Se minuneze Dumnezeu de el, atunci se poate numi un om adevărat, desprins din învăţăturile «Soborului Sfinţilor 12 Apostoli», propovăduitorii învăţăturilor Domnului.
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Soborul Sfinţilor 12 Apostoli – Cărora Domnul Iisus Hristos le spune: „Pe toate câte le veţi cere, rugându-vă cu credinţă, le veţi primi” (Matei 21, 22) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

În 2026, oferta este mai variată ca oricând. Unele produse sunt construite în jurul unui singur ingredient activ, iar altele reunesc extracte vegetale, fosfolipide, vitamine și minerale într-o formulă complexă. Pentru a înțelege mai ușor diferențele dintre acestea, am analizat principalele produse Alevia folosind aceleași criterii: ingredientele active și rolul lor pentru memorie și concentrare, dozele utilizate, mecanismul principal de acțiune și complexitatea formulei.

1. Ginkana Memorie 30 capsule vegetale

Sursa foto: Alevia.ro

Ginkana Memorie este conceput pentru persoanele care își doresc un sprijin suplimentar pentru memorie, atenție și funcția cognitivă. Formula poate fi potrivită atât în perioadele solicitante din punct de vedere intelectual, cât și după vârsta de 55 de ani.

Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare

• Ginkgo biloba – asociat cu susținerea circulației cerebrale și a funcțiilor cognitive.
• Bacopa monnieri (Bacopin®) – utilizată pentru memorie, învățare și concentrare.
• Fosfatidilcolină și fosfatidilserină – fosfolipide implicate în activitatea neuronilor.
• Huperzină A – asociată proceselor de memorare.
• Magneziu și vitamina B6 – contribuie la funcționarea normală a sistemului nervos.

Doza ingredientelor active

• Ginkgo biloba – 90 mg
• Bacopa monnieri – 60 mg
• Fosfatidilcolină – 40 mg
• Fosfatidilserină – 40 mg
• Magneziu – 105 mg
• Vitamina B6 – 2,5 mg

Mecanism principal de acțiune

Formula reunește ingrediente asociate cu circulația cerebrală, comunicarea dintre neuroni și buna funcționare a sistemului nervos.

Complexitatea formulei

Conține extracte standardizate, fosfolipide și micronutrienți într-o formulă completă.

Alte informații importante

• Include extracte standardizate de Ginkgo biloba și Bacopa monnieri.
• Administrare recomandată: o capsulă pe zi.

1. Memo Clar 60 capsule vegetale

Sursa foto: Alevia.ro

Memo Clar se adresează adulților care doresc susținere pentru memorie, atenție și concentrare, inclusiv persoanelor trecute de 60 de ani. Formula combină extracte vegetale, aminoacizi, fosfolipide, vitamine și minerale.

Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare

• Bacopa monnieri (Bacopin®).
• Ginkgo biloba și Gotu kola.
• Fosfatidilcolină și fosfatidilserină.
• Acetil L-carnitină.
• Ginseng siberian.
• Magneziu și vitamine din complexul B.

Doza ingredientelor active

• Gotu kola – 150 mg
• Acetil L-carnitină – 150 mg
• Bacopa monnieri – 120 mg
• Ginseng siberian – 100 mg
• Fosfatidilcolină – 100 mg
• Fosfatidilserină – 50 mg
• Ginkgo biloba – 40 mg
• Magneziu – 64 mg

Mecanism principal de acțiune

Asociază ingrediente implicate în funcția cognitivă, metabolismul neuronal și capacitatea de concentrare, alături de compuși utilizați în perioadele de efort intelectual.

Complexitatea formulei

Se remarcă printr-o formulă amplă, care include extracte standardizate, fosfolipide, acetil L-carnitină și vitamine din grupul B.

Alte informații importante

• Conține Bacopin®.
• Administrare: 2 capsule pe zi.
• Formula este orientată către memorie, atenție și focus.

1. Lecitina 1200mg 30 capsule moi

Sursa foto: Alevia.ro

Lecitina 1200 mg reprezintă o alegere simplă pentru seniorii de 60+ care preferă un supliment bazat pe un singur ingredient activ.

Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare

• Lecitină din soia, sursă de fosfolipide implicate în structura membranelor celulare și în funcționarea normală a creierului.

Doza ingredientelor active

• Lecitină din soia – 1200 mg/capsulă

Mecanism principal de acțiune

Furnizează fosfolipide implicate în structura celulelor nervoase și în comunicarea dintre neuroni.

Complexitatea formulei

Conține un singur ingredient activ, fiind o formulă concentrată.

Alte informații importante

• O capsulă pe zi.
• Disponibilă și în varianta cu 60 de capsule.

1. Omega 3 Forte 30 capsule moi

Omega 3 Forte este destinat persoanelor de 60 ani care doresc să completeze aportul de acizi grași Omega 3, nutrienți importanți pentru funcționarea normală a creierului.

Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare

• DHA contribuie la menținerea funcției normale a creierului.
• EPA și DHA sunt acizi grași Omega 3 prezenți în structura țesutului cerebral.
• Vitamina E contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ.

Doza ingredientelor active

• Ulei de pește – 1000 mg
• EPA – 500 mg
• DHA – 250 mg
• Vitamina E – 5 mg

Mecanism principal de acțiune

Oferă un aport concentrat de EPA și DHA, acizi grași care fac parte din structura membranelor celulare.

Complexitatea formulei

Formula acestui supliment pentru memorie este construită în jurul uleiului de pește, fără numeroase ingrediente suplimentare.

Alte informații importante

• Raport EPA de 2:1.
• Administrare: 1-2 capsule zilnic, în cure de minimum trei luni.

1. Ginkana Ginkgo biloba 120mg Pachet 30+30 comprimate

Acest produs este destinat persoanelor de 60 de ani care preferă o formulă bazată exclusiv pe extract standardizat de Ginkgo biloba.

Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare

• Extract standardizat de Ginkgo biloba.
• Conține ginkgoflavone și lactone terpenice, utilizate pentru susținerea funcțiilor cognitive.

Doza ingredientelor active

• Ginkgo biloba – 120 mg/comprimat.
• Standardizare: 24% ginkgoflavone și 6% lactone terpenice.

Mecanism principal de acțiune

Formula este orientată către susținerea circulației cerebrale și a funcțiilor cognitive.

Complexitatea formulei

Conține un singur ingredient activ.

Alte informații importante

• Extract dublu standardizat.
• Administrare: un comprimat pe zi.

1. Magne 5 30 capsule vegetale

Magne 5 este dedicat persoanelor de 60 de ani care doresc un aport diversificat de magneziu, alături de vitamina B6 și mangan.

Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare

• Cinci forme de magneziu.
• Vitamina B6.
• Mangan.

Doza ingredientelor active

• Magneziu – 122 mg
• Vitamina B6 – 1,4 mg
• Mangan – 0,45 mg

Mecanism principal de acțiune

Asigură aportul mai multor forme de magneziu implicate în funcționarea normală a sistemului nervos.

Complexitatea formulei

Reunește bisglicinat, malat, citrat, taurat și Aquamin®, completate de vitamina B6 și mangan.

Alte informații importante

• Administrare: 2 capsule pe zi.
• Poate fi utilizat dimineața sau seara, conform recomandărilor.

1. Neuro Clar 60 capsule vegetale

Neuro Clar este recomandat adulților de peste 45 de ani și seniorilor care urmăresc susținerea funcției cognitive și a sistemului nervos.

Ingrediente active și rolul lor pentru memorie și concentrare

• Acetil L-carnitină.
• Fosfatidilcolină și fosfatidilserină.
• Extract de ashwagandha.
• Extract de saschiu (Vinca minor).
• Luteină și zeaxantină.
• Magneziu și vitaminele B3, B5, B6 și B12.

Doza ingredientelor active

• Acetil L-carnitină – 200 mg
• Ashwagandha – 200 mg
• Extract de gălbenele – 150 mg
• Fosfatidilcolină – 100 mg
• Fosfatidilserină – 100 mg
• Magneziu – 64 mg
• Vitamina B3 – 50 mg
• Vitamina B5 – 5 mg
• Vitamina B6 – 5 mg
• Vitamina B12 – 250 μg
• Extract de saschiu – 10 mg

Mecanism principal de acțiune

Formula asociază aminoacizi, fosfolipide, extracte vegetale și vitamine implicate în funcționarea normală a sistemului nervos.

Complexitatea formulei

Este una dintre cele mai complexe formule din gamă, reunind ingrediente din mai multe categorii.

Alte informații importante

• Administrare: 2 capsule pe zi, înainte de ora 18:00.
• Recomandat persoanelor de peste 45 de ani și vârstnicilor.

Cum aleg un supliment pentru memorie dacă am peste 60 de ani în 2026

Verifică ingredientele și dozele folosite

• Analizează compoziția fiecărui produs.
• Compară cantitatea ingredientelor active.
• Alege formule care prezintă clar dozele utilizate.

Alege formula în funcție de nevoile tale

• Unele produse conțin un singur ingredient activ.
• Altele reunesc extracte vegetale, vitamine, minerale și fosfolipide.
• Ține cont de recomandările medicului sau farmacistului atunci când alegi suplimentul potrivit.

Ține cont de tratamentele și afecțiunile existente

• Verifică eventualele interacțiuni cu medicamentele administrate.
• Dacă urmezi un tratament sau ai afecțiuni cronice, cere sfatul unui specialist înainte de utilizare.

Respectă modul de administrare și acordă timp formulei

• Respectă doza recomandată de producător.
• Evită modificarea administrării fără recomandare.
• Utilizează suplimentul pe perioada indicată pentru un aport constant de nutrienți.

Completează suplimentarea cu obiceiuri care susțin memoria

• Adoptă o alimentație echilibrată.
• Dormi suficient.
• Fă mișcare în mod regulat.
• Păstrează o viață socială activă.
• Include exerciții care stimulează memoria și atenția.

Așadar, alegerea unui supliment pentru memorie după 60 de ani devine mai simplă atunci când compari atent ingredientele, dozele și tipul formulei. Fie că preferi un produs bazat pe un singur ingredient sau o combinație complexă de extracte vegetale, fosfolipide, vitamine și minerale, este important ca alegerea să țină cont de nevoile tale și de recomandările specialistului. Un supliment alimentar poate completa un stil de viață echilibrat, alături de alimentație variată, activitate fizică și obiceiuri care contribuie la menținerea funcției cognitive odată cu înaintarea în vârstă.

Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol sunt de natură generală și nu înlocuiesc recomandările profesioniștilor din domeniul sănătății. Pentru diagnostic, tratament personalizat sau administrarea de suplimente pentru memorie, consultă întotdeauna un medic specialist.

Sursa foto: Pexels.com

Articolul Ce suplimente pentru creier sunt recomandate după 60 de ani? TOP 7 opțiuni pentru susținerea memoriei și concentrării în 2026 apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Tricolorul este simbolul unității, demnității și identității noastre naționale. El ne amintește de istoria, valorile și responsabilitatea pe care o avem față de țara noastră și față de generațiile viitoare. În această zi, aducem un omagiu unuia dintre cele mai importante simboluri ale statului român și reafirmăm respectul pentru tot ceea ce reprezintă. Respect pentru Tricolor, simbol al unității și identității noastre naționale.
Vinei dimineața, la 09:30, în fața Bisericii „Sfinții Voievozi” din Târgu Jiu, monument istoric, aflată momentan în renovare, reprezentanți ai autorităților administrative în frunte cu domnul prefect Corneliu Răducan Morega, însoțit de prof. dr. Gheorghe Nichifor, reprezentantul Consiliului Județean Gorj, de șefii instituțiilor Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (SNAOPSN), cadre militare active sau în rezervă, reprezentanți de la Cultul Eroilor Gorj și A.N.C.M.M.R. Gorj, un grup de militari ai Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu“ Târgu Jiu în frunte cu doamna Lt. col. de geniu, Raluca Popescu, comandantul unității, s-au alăturat soborului de preoți format din Mr. Robert Ștefan CIUCĂ, preotul batalionului și al Garnizoanei Târgu Jiu, lt. col. Gheorghe GOMOI, preotul garnizoanei Bumbești Jiu, preotul militar pensionar Constantin Măgdoiu, preot paroh Vasilică Buzuloiu de la Biserica „Sfinții Voievozi” și preot paroh Bălan-Dumitrașcu Cosmin, de la Biserica „Sfânta treime” din Piața Mică, însoțiți fruntașul Alin FRUNZĂ (fost preot în satul Budeni, comuna Scoarța).
După realizarea unui dispozitiv special, a început oficierea slujbei de Sfințire a Drapelului Național întins pe o masă aflată în fața bisericii în renovare. Acest drapel fusese sfințit joi seara și pe timpul nopții a rămas în biserică.
După sfințire, flamura drapelului a fost luată de patru militari ai Batalionului 24 Infanterie, iar alaiul, cu preoții în frunte, urmat de drapel, autorități și Garda Drapelului s-a deplasat, nu în Piața Tricolorului, cum era obiceiul până acum doi ani, ci la Stadionul Municipal, unde, vizavi de sediul Primăriei Municipiului Târgu Jiu, au fost ridicate alte catarge pentru cele trei drapele: Drapelul Municipiului Târgu Jiu, Drapelul României și Drapelul Uniunii Europene. Acum se uită prefectul, din biroul său, doar la vechile flamuri ale celor trei drapele uzate, iar primarul le admiră pe cele noi.
Ajunși la stadion, unde militarii Batalionului 24 Infanterie „Ecaterina Teodoroiu“ Târgu Jiu în frunte cu Drapelul de Luptă al unității și un pluton de jandarmi erau în dispozitiv, în fața celor trei catarge pe care fluturau doar drapelul Municipiului Târgu Jiu și al Uniunii Europene, alaiul s-a oprit, preoții și autoritățile s-au deplasat în spatele catargelor, la umbra stadionului, unde mai erau persoane adunate în frunte cu viceprimarul Adrian Tudor, iar domnul prefect Corneliu Răducan Morega, însoțit de doamna Lt. col. de geniu, Raluca Popescu, comandantul unității, au trecut în revistă militarii din dispozitiv, au salutat Drapelul de Luptă al unității apoi au luat loc alături de autorități.
Domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, managerul C.J.C.P.C.T. Gorj, moderatorul acestui ceremonial, a anunțat pregătirea pentru arborarea Drapelului Național al României, invitând participanții să urmărească acest moment cu respectul cuvenit simbolului suprem al statului român.
Cei patru militari cu flamura Drapelului Național s-au deplasat la catarg. Cei din față au prins flamura de dispozitivul de urcare pe catarg, iar cei doi din spate au ținut flamura întinsă. Domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, a invitat reprezentanții autorităților publice și ai Armatei României să aducă omagiul cuvenit Drapelului Național: „În tradiția militară românească și în spiritul respectului datorat simbolurilor statului, reprezentanții autorităților publice și ai Armatei României vor aduce omagiul cuvenit Drapelului Național prin plecarea genunchiului drept și sărutarea Tricolorului. Îi invităm pe reprezentanții autorităților publice și reprezentanții instituțiilor militarizate în frunte cu Prefectul Județului Gorj, domnul Corneliu Răducan Morega, să acorde cinstirea cuvenită Drapelului Tricolor”. Rând pe rând, aceștia au îngenunchiat și au sărutat Tricolorul Național. Ultimul a fost preotul militar al batalionului, Mr. Robert Ștefan CIUCĂ, care a adus o ultimă binecuvântare Drapelului Național, înainte de a fi înălțat pe catarg: „Doamne Isuse Hristoase, Împăratul Slavei și al Oștilor Cerești, binecuvântează Drapelul patriei noastre, România! În numele Tatălui, al fiului și al Sfântului Duh! Acum și pururea, în vecii vecilor, Amin!”
Pe acordurile Imnului Național al României, flamura Drapelului Național a fost urcată în vârful catargului alături de celelalte două, Municipal și Uniunea Europeană.
A urmat o scurtă prezentare a Drapelului Național făcută de moderator: „Sub faldurile acestui drapel au fost câștigate Independența de Stat, Marea Unire și apărarea libertății naționale. Pentru fiecare militar român, drapelul reprezintă onoarea și credința față de patrie. Pentru fiecare cetățean român, tricolorul este expresia apartenenței la aceeași istorie, la aceleași valori și la același destin național. Instituită prin lege, Ziua Drapelului Național este prilejul prin care întreaga societate românească își reafirmă respectul față de simbolurile fundamentale ale Statului și față de sacrificiul tuturor celor care au apărat acest drapel de-a lungul istoriei. Privind astăzi Tricolorul înălțat pe catarg, ne reafirmăm credința în valorile care definesc România: Libertatea, demnitatea, solidaritatea și iubirea de țară”. Apoi a invitat-o la microfon pe doamna Locotenent-colonel Raluca Popescu, comandantul Batalionului 24 infanterie „Ecaterina Teodoroiu” care a dat citire mesajului transmis, cu prilejul Zilei Drapelului Național, de către șeful Statului Major al Apărării, domnul general Gheorghiță Vlad. Discursul subliniază importanța menținerii încrederii poporului în instituția militară și onorează sacrificiul ostașilor români căzuți la datorie.
La finalul ceremoniei, domnul Ionuț-Viorel Bordeiași, a transmis următorul mesaj: „Astăzi am adus împreună un omagiu Tricolorului României, simbolul sub care generații de români au luptat, au sperat și au construit destinul acestei națiuni. Drapelul Național nu este doar un însemn oficial al statului. Drapelul Național este memoria jertfei înaintașilor, expresia unității noastre și legătura nevăzută dintre trecutul, prezentul și viitorul României. Fie ca Tricolorul să continue să ne inspire încredere, solidaritate și respect față de valorile care ne definesc ca popor. Mulțumim tuturor celor care au contribuit la organizarea acestei ceremonii: Instituției Prefectului Județului Gorj, Consiliului Județean Gorj, Primăriei Municipiului Târgu Jiu, Batalionului 24 Infanterie Gorj «Ecaterina Teodoroiu» Ansamblului Artistic Profesionist «Doina Gorjului», Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, precum și tuturor instituțiilor partenere. Vă mulțumim pentru prezență și pentru respectul acordat simbolurilor naționale. La mulți ani Drapelului României! La mulți ani România!”.
Menționez că delegația Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala județului Gorj „Tudor Vladimirescu” a fost alcătuită din col. (rtr.) ing. dr. Walter Loga, col. (rtr.) Gigi Bușe, col. (rtr.) Vasile Munteanu, col. ing. (rtr.) Ion Bâltoc cu soția Dorina, mr. (rtr.) Spiridon Foanene, jurist Ion M. Ungureanu și fotograf Marin Dogaru și preot paroh Bălan-Dumitrașcu Cosmin.
Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Articolul Manifestări dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Târgu Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Expoziția ,,Hercule is Cyborg”, deschisă la Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși”, din municipiul Târgu-Jiu, a avut vizitatorul nr.1 pe ministrul Culturii, Andras Istvan DEMETER apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Felicitări tuturor celor care sunteţi aici”!
În cadrul manifestării de la Rădineşti, Domnul prof. dr. Gheorghe Nichifor, consilier personal, a transmis din partea domnului Cosmin Popescu, Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, cele mai calde urări de succes manifestărilor de la Rădineşti, ca o posibilitate de a parcurge un spaţiu istoric şi cultural, în care s-au afirmat şi se afirmă o serie de personalităţi, cum ar fi profesorul Dinică Ciobotea. ,,Vă felicit, prieteni, că sunteţi în continuare purtători ai tradiţiilor şi ţineţi acest spaţiu, în viaţă, în condiţiile în care satele noastre se depopulează, numărul elevilor scade în permanenţă, dar, dumneavoastră asiguraţi continuitate! Felicitări tuturor celor care sunteţi aici, şi să dea Dumnezeu să ne întâlnim tot aici”!

,,Omul contemporan ştie tot mai multe lucruri şi înţelege tot mai puţine”!
Prin cuvinte de o aleasă ţinută intelectuală, Doamna Profesor Doina Drăguţ, membru prestigios al Redacţiei Revistei «Interfluvii», a prezentat detaliat conţinutul cărţii: «Vorbe de duh din cultura umanităţii», avându-l ca autor pe domnul profesor Marin Arcuş. Distinsa Doamnă a început prin a spune că: ,,Există cărţi care urmăresc destinul unor personaje şi cărţi care urmăresc destinul unei idei! Volumul «Vorbe de duh din cultura umanităţii», aparţine acestei din urmă categorii. Ea nu propune un drum linear, ci, o călătorie prin marile teritorii ale spiritului uman, acolo unde gândul, cultura şi memoria se întâlnesc pentru a da sens existenţei. Trăim într-o eră a vitezei, în care informaţia circulă cu o rapiditate ameţitoare, dar, în care reflecţia devine tot mai rară. Omul contemporan ştie tot mai multe lucruri şi înţelege tot mai puţine! În acest context, cartea profesorului Marin Arcuş apare ca un exerciţiu de încetinire a timpului trecător! Fiecare pagină este ca un popas, fiecare aforism provoacă o meditaţie, fiecare nume invocat exprimă o poartă către o altă lume, a cunoaşterii. Autorul se dovedeşte nu doar un colecţionar de maxime şi reflecţii, ci, un călător pasionat prin istoria ideii! Volumul său poate fi citit ca o carte a culturii universale, în care filosofi, scriitori, artişti, oameni de ştiinţă şi teologi, particpă la aceeaşi conversaţie! De la aserţiunea antică la artiştii moderni, de la credinţă la scepticism, de la literatură la muzică şi artă, totul este reunit sub semnul unei întrebări fundamentale! Cartea vorbeşte despre cultură, dar, nu în sensul acumulării de informaţii. Cultura apare ca o formă de orientare în lume sau o formă de încercare de a pătrunde în logos-ul existenţial. Fiecare citat şi fiecare reflecţie sunt expresii ale aceleiaşi admiraţii umane pentru adevăr, frumuseţe şi sens. Cititorul descoperă treptat că înţelepciunea nu constă în certitudini absolute, ci,în capacitatea de a dialoga cu marile întrebări ale existenţei. Un loc aparte îl ocupă reflecţiile despre carte şi lectură. În universul lui Marin Arcuş, cartea nu este un simbol, ci, o formă de supravieţuire spirituală. Autorii mor, generaţiile se schimbă, epocile se succed şi cultura devine, astfel, memoria vie a umanităţii, iar, cititorul este chemat să participde la această continuitate a spiritului. La valoarea intelectuală a volumului se adaugă dimensiunea sa artistică. Ilustraţiile semnate de Tudor Banuş, un mare ilustrator român de valoare internaţională, nu însoţesc textul în mod convenţional, ci, îl completează şi îl amplifică. Universul său grafic, bogat în simboluri şi în sugestii, creează o punte între imagine şi idee, între seninăttae şi reflecţie. Desenele sale devin o completare vizuală a marilor teme pe care le explorează cartea: timpul, cunoaşterea, condiţia umană. Privit în ansamblu, volumul «Vorbe de duh din cultura umanităţii» este mai mult decât o antologie de citate şi aforisme, este o pledoarie pentru memorie, pentru lectură şi pentru dialogul permanent între om şi valorile care au constituit civilizaţia. Cartea ne aminteşte de adevărata bogăţie a unei vieţi care nu se măsoară în lucrurile pe care le posedăm, ci, în ideile pe care le înţelegem şi în întrebările pe care avem curajul să le punem! În cele din urmă, volumul domnului Marin Arcuş, ne invită să redescoperim un adevăr vechi şi mereu nou! Cultura nu este un mesaj biblic, ci, una dintre formele sale esenţiale de libertate”, aşa cum a concluzionat prestigioasa membră a Redacţiei Revistei «Interfluvii» a Întreprinderii Sociale «SOCIETATEA CULTURAL-ŞTIINŢIFICĂ RĂDINEŞTI GORJ».

,,Cultura apare ca o formă de orientare în lume”!
În după-amiaza zilei de 21 iunie 2026, pe scena amenajată în faţa şcolii gimnaziale s-a desfăşurat Festivalul-Concurs al Cântecului Popular «PERLELE OLTENIEI», la sfârşitul căruia a fost acordat Marele Premiu și Trofeul Festivalului-Concurs, la soliști vocali: Sofia-Maria DIACONU, iar, la soliști instrumentiști: George Florian OGRABEK. De asemenea, s-au acordat: Premiul I la soliști vocali: Alexia IOVAN, iar, la soliști instrumentiști: Fabian Gabriel DINEȚ. Premiul al II-lea, la soliști vocali: Maria Nicoleta POPESCU, iar, la soliști instrumentiști: Edi IONESCU. Premiul al III-lea, la soliști vocali: Maria Nicoleta POPESCU, iar, la soliști instrumentiști: Radu BĂDICI.
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul «ZIUA SATULUI RĂDINEŞTI» constituie o sărbătoare a unei mari tradiţii culturale (III) – ,,Vă felicit că sunteţi în continuare purtători ai tradiţiilor şi ţineţi acest spaţiu, în viaţă, în condiţiile în care satele noastre se depopulează, numărul elevilor scade în permanenţă…”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Salvamont România: peste 7.000 de oameni găsiți și salvați în fiecare an apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Când mi-e sete și mi-e foame,
Mă apuc de epigrame;
Pe de-o parte, mă distrez,
Dar și banii mi-i păstrez!

Viața

Lasă proștii să muncească,
Lui îi place să trăiască,
C-un rachiu tare de prună,
Alături de-o mândră bună!

Întâlniri după liceu

Bătrâni, ne întâlnim și-acum,
După ani și ani de drum;
Slabi, albiți și cocoșați,
De-un fir, numai, atârnați…

La țară pe căldură

De ce-n luncă să te duci,
Și de muncă să te-apuci,
Când în cârciumă-i răcoare?
Mai un mic, mai una mare.

Poantă-n epigramă

Epigrama când o are,
Ca puștoaica-i, fată mare;
Iar când nu, e mai degrabă
Ca femeia-ajunsă babă!

Imigranții

Cine-o fi de vină?
Nu-i problema mea.
Noi nu vrem să vină,
Ei nu vor să stea.

Fetele pe căldură

Fetele, pe-aicea, toate,
Umblă-aproape dezbrăcate;
Trupul fain să și-l arate
Și să fie lăudate.

Vânătoare la mistreți

Vin spre mine-n goană mare,
Ochii țintă-mi sunt pe ei,
Pușca glăsuiește tare,
Ochesc unul, pică trei!
Doctor Cornel MUNTEANU

Articolul Stropi de haz… apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Sfântul Proroc Ioan Botezătorul s-a născut prin «făgăduinţă dumnezeiască» şi a venit pe lume deosebit de alţi oameni”!
În cuvântul de învăţătură duhovnicească, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit dr. Irineu a început prin a detalia întâmplarea minunată prin care Sfântul Ioan Botezătorul a fost zămislit şi s-a născut în această lume, deoarece: ,,Sfântul Proroc Ioan Botezătorul s-a născut prin «făgăduinţă dumnezeiască» şi a venit pe lume deosebit de alţi oameni, pentru că oamenii se nasc şi cresc în această viaţă la o anumită vârstă a părinţilor lor, după care femeia nu mai poate să nască şi nici să poarte un prunc în pântece! Aşadar, această sărbătoare este închinată Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Mântuitorului nostru Iisus Hristos. În începutul Evangheliei, Sfântul Luca istoriseşte acest eveniment pe care noi îl cinstim astăzi. Preotul Zaharia şi Elisabeta şi-au închinat viaţa lui Dumnezeu, însă ei erau înaintaţi în vârstă, nu aveau copii. Cei doi se rugau permanent în templu ca Dumnezeu să îi ierte şi să îi binecuvinteze. De aceea, Îngerul Gavriil i se arată lui Zaharia, vederea i se tulbură, deoarece lumina de care era înconjurat arhanghelul nu putea fi cuprinsă de vederea unui om. Îngerul îi aduce o veste bună, că soţia lui va avea prunc în pântece, veste care, însă, este primită cu neîncredere de către Sfântul Zaharia, deoarece femeia lui era stearpă, iar vârsta ei era înaintată. Însă argumentele lui Zaharia erau neadecvate şi nepotrivite cu voia cerească şi cu Voia lui Dumnezeu, fapt pentru care îngerul îi spune că îşi va pierde graiul până ce se va naşte pruncul! Deci, putem constata că omul necuviincios poate amuţi în faţa Voii lui Dumnezeu”, a subliniat Mitropolitul Olteniei!

,,Împreună cu Mântuitorul Iisus Hristos şi cu Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul are cinstirea naşterii sale”!
În continuare, Arhieria sa, prin cuvinte alese, a subliniat că naşterea minunată arată viaţa şi activitatea deosebită pe care Sfântul Ioan urma să o împlinească: „Iată că Înaintemergătorul Domnului s-a născut ca Înaintemergător al Celui Preaînalt şi i s-a pus lui numele Ioan. Însuşi Dumnezeu i-a pus numele Ioan celui născut în mod minunat de către Sfânta Elisabeta, iar, timp de nouă luni de zile, Sfântul Zaharia nu a vorbit, până ce nu s-a născut fiul lui şi până ce el nu a confirmat că numele pruncului este Ioan, cel care a primit har şi binecuvântare de la Tatăl Cel Ceresc. În felul acesta, s-a făcut şi trecerea de la Vechiul la Noul Testament, punctul de demarcaţie, mai ales că Vechiul Testament rămâne mut şi cu slabă credinţă, iar Noul Testament se deschide prin Sfântul Ioan şi se desăvârşte prin Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Deci, Sfântul Ioan Botezătorul a adus bucurie în tot ţinutul Iudeii, a adus bucurie pentru tot poporul, pentru că el avea să fie Înaintemergătorul Domnului nostru Iisus Hristos. Sfântul Ioan este cel care vorbeşte de Fiul lui Dumnezeu, despre pocăinţă, despre botez şi despre venirea Împărăţiei lui Dumnezeu”, a reiterat Înaltul Ierarh. În partea finală a cuvântului de învăţătură duhovnicească, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu i-a sfătuit pe cei prezenţi ca să urmeze exemplul credinţei şi al pocăinţei Sfântului Ioan Botezătorul pentru a dobândi roadele proprovăduirii şi urmării cuvântului lui Dumnezeu! De aceea, devine foarte important să înţelegem că: ,,La baza Scripturii este ceea ce Dumnezeu comunică şi după aceea se scrie! Deci, nu se spune că «Ioan trebuie să fie numele lui», ci, «Ioan este numele lui!», pentru că Ioan are numele din veşnicie! Toate acestea fac bucurie şi îmbracă inimile de sărbătoare! Sărbătoarea de astăzi ne prilejuieşte şi nouă momentul de a trăi bucuria naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, ca fiind un eveniment unic în calendarul nostru! Împreună cu Mântuitorul Iisus Hristos şi cu Maica Domnului, Sfântul Ioan Botezătorul are cinstirea naşterii sale! Aşadar, îl rugăm pe Sfântul Ioan Botezătorul, ca să mijlocească înaintea Lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre! AMIN”!
Vasile GOGONEA

Articolul Sfântă Liturghie Arhierească la Hramul Mănăstirii «Icoana», Comuna Crasna, Protopopiatul Târgu-Cărbuneşti – ,,Sărbătoarea de astăzi ne prilejuieşte şi nouă momentul de a trăi bucuria naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, ca fiind un eveniment unic în calendarul nostru”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Recital cameral – Cvartetul “Amore” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Ce vor românii, dictatură sau democraţie? apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit”!
Aşadar, în Duminica a 4-a după Rusalii, Sfânta Evanghelie ne prezintă portretul demn şi luminos al unui sutaş din cetatea Capernaum, care avea o slugă bolnavă şi probabil, sutaşul, cuprins de milă şi de compasiune, a vegheat lângă patul acestui suferind şi văzând că boala persistă, a cerut ajutorul Mântuitorului Hristos, Care vindeca toată boala şi neputinţa în popor. Aflăm că rugăciunea sutaşului, făcută cu adâncă smerenie şi credinţă, a fost ascultată de către Domnul Iisus, mai ales că prin rugăciune putem vorbi direct cu Dumnezeu, Părintele nostru ceresc, Care este gata să ne răspundă şi să ne ajute. Vedem că atitudinea Domnului este surprinzătoare şi El se arată imediat de acord, fără să pună întrebări, dar amână puţin aducerea la îndeplinire, când spune: ,,Mergând, îl voi vindeca”, iar, acest lucru, îi va permite sutaşului să-şi exprime credinţa. Putem să tragem deja o învăţătură importantă: Hristos nu este părtinitor, nu se uită la aparenţe, dar, totuşi, după cum El Însuşi o spune, El n-a fost trimis decât către oile pierdute ale casei lui Israel, dar, este înduioşat de bunătatea acestui om, acestui ofiţer roman, faţă de sluga sa, pe care o consideră ca pe un fiu. Iar, textul Sfintei Evanghelii se citeşte astfel: «În vremea aceea, pe când Iisus intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L şi ¬zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit. Şi i-a zis Iisus: ,,Venind, îl voi vindeca”. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai spune un cuvânt şi se va vindeca sluga mea. Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: ,,Adevărat grăiesc vouă: Nici în Israel n-am găsit atâta credinţă. Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în Împărăţia cerurilor. Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor”. Şi a zis Iisus sutaşului: ,,Du-te, fie ţie după cum ai crezut”. Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela» (Ev. Matei 8, 15-13), pentru că în acest fel, în faţa acestui răspuns pozitiv al Domnului Hristos, sutaşul te face să rămâi mut de admiraţie dinaintea unei asemenea smerenii şi a unei asemenea credinţe. Aceasta este una dintre comorile Bisericii, care a introdus cuvântul sub o formă adaptată în slujbele sale, prin rugăciunile dinaintea Împărtăşaniei. Deci, vedem că Mântuitorul vindecă bolnavul de la distanță, fără să fie adus de față, ceea ce mai rar se întâmplă, pentru că multora le poruncea pentru un bolnav, dacă mărturiseau cu tărie credința în minunile lui Dumnezeu, iar, minunea se săvârșea și bolnavul se făcea sănătos de orice boală era cuprins, pentru că numai Dumnezeu Cel Adevărat apreciază faptul că acest sutaş roman spune cuvinte de o înălţime uimitoare, prin efortul său interior de deveni mai înţelept decât fiii lui Israel!

Şi a zis Iisus sutaşului: ,,Du-te, fie ţie după cum ai crezut”!

Constatăm cu uimire că pe sutașul roman, Domnul Iisus Hristos nu l-a întrebat, de crede în dumnezeirea Lui, căci îi cunoștea credința inimii şi nici nu l-a așteptat să spună ce dorește, ci, îndată ce sutașul s-a apropiat de El, i-a zis: ,,Doamne, sluga mea zace în casă slăbănog, cumplit chinuindu-se“; lucru care denotă că sutașul, pe lângă credință mare, avea și multă smerenie. De aceea răspunde: “Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu, ci numai zi cu cuvântul și se va vindeca sluga mea”!“. Deci, vedem aici, cât poate credința curată unită cu smerenia, mai ales că amândouă la un loc fac adevărate minuni. Credința pogoară harul asupra aceluia ce se roagă și smerenia îi deschide inima către Dumnezeu. E leacul prin care se poate vindeca lumea: credința și smerenia. Că dacă omul a decăzut moral atât de mult este numai din cauză că s-a depărtat de Dumnezeu și de smerenie! Necredința în Dumnezeu și mândria au adus ființa umană în starea în care se găsește astăzi. Credința și smerenia deschid calea cea scurtă și mai sigură a mântuirii noastre, deci, credința că Dumnezeu există și are milă de lumea pe care a creat-o, de fiecare dintre noi, și în același timp, smerenia sinceră, mărturisită, că nu suntem vrednici să intre Hristos în casa și în inima noastră din cauza mulțimii păcatelor pe care le avem la activ! Iată leacul care poate vindeca omul de astăzi, care trebuie să creadă cu tărie și dreaptă credință în Iisus Hristos și să se socotească cel mai păcătos de pe pământ. Desigur, noi putem să-I cerem lui Dumnezeu orice, pentru că nimic nu este prea mic sau neînsemnat, dar, trebuie să cerem cu credinţă! Aceasta înseamnă că noi dobândim certitudinea că Dumnezeu aude şi că El, într-adevăr, răspunde într-un chip cunoscut Lui Însuşi. Iar, aceasta mai înseamnă că singura noastră cerere adevărată şi neschimbătoare este cea spusă nouă de Hristos în cuvintele şi în faptele Sale! De aceea, rugăciunea este o conlucrare tainică a sufletului cu harul dumnezeiesc, iar, starea sufletească a credinciosului în rugăciune este de încredere, de împotrivire la chemările josnice, de mobilizare a energiei noastre spre Dumnezeu, de încadrare a voinţei proprii în voinţa lui Dumnezeu. Numai vieţuirea în rugăciune întăreşte credinţa în prezenţa şi în existenţa lui Dumnezeu! După cum cel ce a văzut lumina poate fi convins de existenţa ei, tot la fel, pentru cel ce se roagă, Dumnezeu este o realitate pe care n-o mai poate întuneca norul îndoielii. Dumnezeu ne vrea binele în permanență și dă oamenilor și îngerilor puterea de a allege şi sfaturi de nădejde. Cei ascultători au ceea ce este bun în mod liber și pe bună dreptate, iar, omul este îndemnat să se țină cu putere de ceea ce este bine, iar, prin aceasta să asculte de Dumnezeu, Care nu se referă numai la fapte, ci și la credință, pentru că şi în cazul pericopei Evanghelice, Dumnezeu Cel Adevărat apreciază faptul că acest sutaş roman spune cuvinte de o înălţime uimitoare, prin efortul său interior de deveni mai înţelept decât fiii lui Israel!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

Articolul Viaţa Spirituală – Calea, Lumina, Adevărul şi Viaţa – Dumnezeu Cel Adevărat apreciază faptul că acest sutaş roman spune cuvinte de o înălţime uimitoare, prin efortul său interior de deveni mai înţelept decât fiii lui Israel! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Un nou premiu important pentru teatrul din Târgu Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Rădinești nu este doar un nume de sat, ci o respirație veche, un fir de lumină”!
Rădinești, sat vechi, sat al oamenilor liberi de pe vremea lui Decebal și mai dinainte. Arheologia confirm că de aici, de la poalele munților, s-a așezat tribul arimilor, geto-daci care au populat aceste plaiuri și mai jos, trecând prin Murgași –Dolj până la Craiova, supranumit «Orașul Soarelui» de către Mircea Eliade și până la Dunăre.
Profesorul Marin Arcuș a dedicate acestor locuri o lucrare în spirit academic, intitulată «Sate de moșneni la izvoarele pârâului Plosca», tipărită la Târgu-Jiu, în anul 1997. Pe zeci de pagini, el reînvie trecutul glorios, face portretul afectiv al comunității prin limbă și folclor. O enciclopedie sui generis.
Astăzi, Președintele Matematician renumit Constantin ARCUȘ continuă dedicația părintelui său, exaltă locurile natale prin activitatea «Societății Cultural-Științifice Rădinești–Gorj». Demn de reținut este crezul reconstrucției prin știință și cultură, promovarea păcii și prosperității, a prieteniei între toate națiunile lumii.
Rădinești nu este doar un nume de sat, ci o respirație veche, un fir de lumină care leagă oamenii de pământul lor, de părinți, de bunici și de toți cei care au ridicat, cu mâinile lor, o lume de înaltă ținută. Astăzi, când ne adunăm laolaltă, nu sărbătorim doar o zi din calendar, ci continuitatea unei comunități care a știut să rămână unită, demnă și frumoasă în fața timpului.
În Rădinești, fiecare casă are povestea ei, fiecare uliță păstrează un pas de copilărie, fiecare om poartă în priviri o parte din istoria locului. Ne întâlnim pentru a ne reaminti că rădăcinile nu sunt o povară, ci o forță! Că identitatea nu se pierde, ci se transmite. Că satul românesc este o formă de noblețe.
Rădinești, vatră străbună, așezată între dealuri ca un cuib de lumină, își deschide astăzi porțile ca un sanctuar al neamului, unde oamenii își simt rădăcinile.

,,Ziua Rădineștilor este o întoarcere la izvoare”!
Aici, unde pământul poartă încă urmele pașilor strămoșilor arimi, ai geto-dacilor, fiecare brazdă este o filă dintr o carte veche, scrisă cu trudă, cu jertfă și cu demnitate. Strămoșii au ridicat vetre și au ținut aprins focul sacru, așa cum îl țineau preoții lui Zamolxe. Ei au știut că pământul nu este doar hrană, ci legământ, și că numele satului nu este doar un sunet, ci o moștenire de sânge.
Așa au trăit geții liberi, cei ce ascultau vântul ca pe o poruncă și priveau cerul ca pe o tăbliță de înțelepciune. Așa trăiesc și astăzi rădineștenii, cu fruntea dreaptă, cu inima statornică, cu pasul așezat.
Ziua Rădineștilor este o întoarcere la izvoare, o clipă în care timpul se desface ca o poartă veche și ne lasă ca să auzim, în adâncul nostru, glasul celor plecați. Ei ne vorbesc, ne cer să nu uităm cine suntem, adică urmași ai unui neam neînfrânt, născut din munte, din apă și din lumină, torță aprinsă de-a pururi!
Rădinești este o inimă veche, care bate în ritmul lupului dacic: rar, adânc, neclintit. Este un nume care nu se stinge, un loc care nu se pierde, o rădăcină ce ține cerul și pământul laolaltă. Aici, fiecare om este o poveste, fiecare casă – o mărturie, fiecare copil – o făgăduință.
Să rămânem uniți, să păstrăm limba curată, să ținem tradiția vie, să ne creștem copiii în lumina acestui sat. Să nu uităm niciodată că suntem parte dintr o poveste începută cu mii de ani înurmă, sub semnul lupului cu cap de balaur și al credinței în nemurire.
Cu plecăciune în fața trecutului și cu nădejde în viitor! Binecuvântăm aceastăzi, cu un omagiu de prietenie pentru Președinții «Societății Cultural-Științifice Rădinești – Gorj», pentru Primarul Comunei Dănciulești și toate autoritățile actuale, pentru fiecare rădineștean.
Cu plecăciune pentru oaspeții de seamă – DoamnaPreședinte Viorica Dăncilă, Prim Ministru al României, Excelența Sa Domnul Ambasador Chen Feng, poeta Doina Drăguț, înalții oaspeți din Craiova și de pretutindeni, pentru toți invitații, pentru fiecare rădineștean în parte, pe care îi salutăm cu prietenie și respect!
Ziua Rădineștilor este sărbătoarea Omeniei. Să rămânem aproape unii de alții. Să păstrăm limba curată, tradiția vie, credința dreaptă. Satul trăiește atât timp cât oamenii lui îl poartă în inimă!
Cu recunoștință pentru toți cei care au făcut posibilă această zi, cu respect pentru trecut și cu încredere în viitor.
De pemeleaguri Argeșene, azi, duminică, 21 Iunie 2026, urăm tuturor o sărbătoare luminoasă, plină de bucurie!
La mulți ani, Rădinești!
La mulți ani, oameni buni!
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul «ZIUA SATULUI RĂDINEŞTI» constituie o sărbătoare a unei mari tradiţii culturale (II) – ,,Astăzi, când ne adunăm laolaltă, nu sărbătorim doar o zi din calendar, ci continuitatea unei comunități care a știut să rămână unită, demnă și frumoasă în fața timpului”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Cartea cu titlul sus-prezentat a apărut în Colecția „Poveștile Văratecului”, ediție actualizată de Fabian Anton, Editura Vremea, București, 2024. Această carte este structurată în 6 capitole, după cum urmează: Văratec- cronica unui colţ de rai; Scurt istoric; Bisericile Mănăstirii; Sporite starețe și monahii; Pelerini de seamă la Văratec; Alți pelerini de seamă ai Văratecului.
În prima secvență, autoarea realizează o descriere peisagistică a locurilor premergătoare, pline de farmec, și a ținutului în care se adăpostește sfânta Mănăstire a Văratecului din istoricul loc al Neamțului, de o frumusețe aparte, neobișnuită, aproape ireală , desfidând până și „penele cele mai subțiri ale scrisului românesc ”. Descrie cu lux de amănunte această priveliște vegetală, rară pe lume, a acestui pământ străvechi, încărcat de istorie, iubit deopotrivă de Sfântul Ștefan, de Eminescu și de Sadoveanu.
Apoi trece la descrierea bisericilor și a Mănăstirii Văratec, ridicată în prima jumătatea a secolului al XIX-lea, așezată pe temelii trainice. Vizitatorii admiră colecția de artă veche bisericească ce funcționează din 1960, cu multe obiecte de cult donate de familii (Gheorghe și Maria Hermeziu, Petru și Ecaterina Asachi) sau de elite monahale ale Văratecului (Safta Brâncoveanu, Evghenia Negri, Veniamina Hermeziu, Ecaterina Balș, Eufrosina Lazu). Pot vedea Evanghelia cea mare tipărită la Mănăstirea Neamț de către Veniamin Costache, icoanele cele mai vechi, icoana Maicii Domnului cu îngerii pictată de Nicolae Grigorescu, comandată de arhimandrita, stareță Eufrosina Lazu, picturi și sculpturi, manuscrise copiate de cuvioasele Aglaida și Migdonia, Hronografe, Cuvinte de învățătură , veșminte preoțești, stihare, patrafire, feloane, covoare lucrate de măicuțe, adevărate capodopere de broderie artistică. La un covor, Safta Brâncoveanu a lucrat 5 ani din viață. Mai pot admira biblioteca cu manuscrise cărți vechi de cult, literatură religioasă, lucrări omiletice, hagiografice. Nu mai insistăm asupra istoricului Mănăstirii Văratec, al bisericilor mănăstirii și asupra starețelor și monahiilor, fiind prezentate în cele două cărți anterioare.
Pelerini de seamă la Văratec:
Gheorghe Eminovici (1812- 1884), venea deseori la Mănăstirea Văratec, fiind bun prieten cu Safta Brâncoveanu. În 1846, Gheorghe Eminovici intermediază cu maica Safta Brâncoveanu acordarea unui împrumut de 1000 de galbeni de către boierul Constantin Balș. Mihai Eminescu (1850 -1889) venea la Văratec între 1874-1889 și era găzduit în chilia maicii Asinefta Ermoghin, De asemenea, în chiliile maicilor Ștefaniasa Lungulesei și Agafia Străinescu. Ion Creangă (1837 -1889) făcea plimbări pe ulițele mănăstirii, împreună cu Mihai Eminescu, (relatări ale stareței Pelaghia Amilcar). Unchiul lui Ion Creangă, Gheorghe Creangă, a fost hirotonisit diacon în 1850, la Văratec. În „ Amintiri” și în povestirea „Moș Nechifor Coţcariul”, Ion Creangă face referiri la mănăstirea Văratec. Ion Luca Caragiale (1852-1912) ajunge la Văratec în jurul anului 1881, când a fost numit revizor şcolar al zonei Neamț, Iași, Suceava. În 1898, Caragiale scrie despre „marea excursiune română prin județul Neamț”, fiind găzduit la Văratec în ziua de 20 august 1898.
Vasile Alecsandri (1821- 1890) în 1846 pornește într-un amplu pelerinaj la mănăstirile: Văratec, Neamț și Agapia, însoțit de frații Rosetti, Jora Vârnav, Alecu Russo, Costache Negri, farmacistul Tornberg și de fratele său, Iancu Alecsandri. La Văratec vor poposi timp de două zile, găzduiţi de stareța Evghenia Negri, sora lui Costache Negri.
Wilhelm von Kotzebue 1813- 1887, scriitor german, a fost membru de onoare al Academiei Române și a trăit un timp la Iași, în calitate de consul rus. Opera lui literară este inspirată mai ales din realitățile românești. A tradus în germană poezii populare culese de Vasile Alecsandri. A ajuns la Văratec în jurul anilor 1852- 1856, în perioada în care mănăstirea era condusă de maica stareță Eufrosina Lazu. Patru ani mai târziu, în 1860, va dedica aceastei mănăstiri „Tomnatica”, pagini de o frumusețe în cartea sa de călătorii.
Dimitrie Bolintineanu (1819 -1892) ajunge la Văratec în 1857, după ce făcuse pelerinaje la Sfântul Mormânt, în Egipt, Macedonia, Asia Mică și la Sfântul Munte Athos. Aflat la Iași, o întâlnește întâmplător pe maica Evghenia Negri, pe care-l convinge să viziteze Văratecul. Ajuns la mănăstire, unde va sta două zile, o întâlnește personal pe vestita maică Elisabeta (Safta) Brâncoveanu, purtând o serie de convorbiri. La încheierea pelerinajului, maica stareță Eufrosina Lazu îi pune la dispoziția marelui scriitor trăsura mănăstirii, ca să ajungă în siguranță la mănăstirea Agapia.
Carol I, proclamat ca domn la 10 mai 1866, ajunge la Văratec în vara anului 1866, cu ocazia hramului mănăstirii, fiind găzduit în chilia foarte comodă a maicii Evghenia Negri. De „Adormirea Maicii Domnului”, Carol I participă la Sfânta Liturghie , apoi pornește spre mănăstirile Agapia și Neamț. Doi ani mai târziu, în 1868, Domnitorul Carol I revine la Văratec unde va realiza o serie de fotografii pe care le va trimite în dar Regelui Prusiei.
Viitoarea Regină a României va ajunge și ea la Mănăstirea Văratec în vara anului 1901, tot cu ocazia hramului mănăstirii, revenind apoi, 14 ani mai târziu, în toamna anului 1915, pe când stareță era maica Zenaida Racliș. Cu această ocazie, va dona 1.000 lei „maicilor suferinde și lipsite de mijloace”. Majestatea sa, Regele Mihai I, a fost găzduit la mănăstirea Văratec în 1939 și în 1992. Rudolf Bergnar (1860-1899), doctor austriac, ajunge la Văratec în 1884, într-un pelerinaj în care a vizitat și mănăstirea Neamț. În „Jurnalul” său, menționează că în cele trei mănăstiri din jurul Neamțului se nevoiau, la acea dată, 270 de monahi și monahii.
Eugene Pittard, renumit antropolog elvețian, ajunge la mănăstirea Văratec în 1908, un an mai târziu dând publicității celebrul său studiu antropologic despre cele 50 de cranii aflate la acea vreme în gropnița mănăstirii.
Petru Cormărescu (1905-1970), renumit critic de artă și publicist, ajunge la Văratec încă din copilărie. În 1957, va reveni la Văratec, însoțit de prietenul său, monahul Varahiil Moraru, cu care, apoi va vizita mănăstirile Agapia, Secu și Durău.
Preasfințitul Partenie Ciopron (1896 -980) fost vicar al patriarhului Justinian, stareț al mănăstirii Sfântului Ioan din Suceava și fost episcop al Romanului, se va retrage la Văratec în 1978, timp în care se nevoia şi sora sa, maica Augustina, impreună cu nepoata sa, rasofora Adriana. Odată ajuns la Văratec , a reușit să ridice o impozantă clădire, cunoscută de localnici sub numele de „Palat”, unde s-a nevoit (s-a nevoit- a se nevoi învechit și popular, înseamnă a face eforturi, a se strădui, a se căzni) și unde, după plecarea la domnul, a mai locuit și IPS Bartolomeu Anania.
Gala Galațion (1879- 1961) renumit scriitor, profesor universitar și preot sosește la Văratec începând cu anul 1898, fiind unul din puținii martori ai groaznicului incendiu de la 1900. În jurnalul și în povestirile sale se află pagini de o frumusețe unică referitoare la mănăstirea Văratec și la maica Eufrosina, gazda sa.
Anton Holban (1900 – 1937), nepot de soră a lui Eugen Lovinescu, scriitor, ajunge la Agapia în 1924 într-un pelerinaj ce a cuprins mai apoi și mănăstirile Agapia, Neamț, Secu și Sihăstria.
Mihail Sadoveanu (1880- 1961) merge la Văratec în vara anului 1906, fiind găzduit de de Maica Elisabeta Conta, sora filosofului și cea mai bună prietenă a Veronicăi Micle. Peste ani, tot la Văratec se va stabili și Valeria Sadoveanu, ultima soție a marelui nostru scriitor.
George Topârceanu (1886- 1987), începând cu 1915, ajunge ca pelerin la Văratec, unde este găzduit în chilia maicii Agladia Tiperigeanu, la recomandarea lui Garabet Ibrăileanu.
Garabet Ibrăileanu (1871- 1936), sosește ca pelerin la Văratec în jurul anului 1900, fiind găzduit în chilia maicii Galineia, apoi mai târziu, în chilia maicilor Evghenia și Agafia Roșca. Puternic influențat de viața monahală de la Văratec, o descrie în paginile romanului „Adela”.
Nicolae Grigorescu (1838- 1907), înainte de a fi cunoscut ca pictor al Agapiei, a fost pelerin la Văratec. Aici, în jurul anului 1900, Nicolae Grigorescu, marele pictor, realizează celebra sa lucrare „Mănăstirea Văratec”, aflată în prezent în colecția Muzeului de Istorie din București.
Veronica Micle (1850-1889) ajunge la Văratec de copilă, cu mama sa, Ana Câmpeanu, fiind găzduită de maica Fefronia Iurașcu, mătușa lui Mihai Eminescu, începând cu 1852.
În 1886, Veronica Micle figura în documente ca având domiciliul în „sfânta mănăstire Văratec”. După moartea Veronicăi la Văratec, vor rămâne să locuiască fiica sa, Virginia Gruber, împreună cu soțul ei.
Alți pelerini de seamă ai Văratecului:
Pictori: Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Dimitrie Sadoveanu, Corneliu Baba, Ion Mirea , Lucian Tudorache, Ștefan Potop, Dan Cepoi, Dan Hatmanu, Violeta Dinu, Medy Dinu, Lucia Dem. Bălăcescu, Horia Bernea.
Scriitori: Vasile Lovinescu, tatăl lui Eugen Lovinescu, Ionel Teodoreanu, Lily Teodoreanu, Cornelia Pillat, Dinu Pillat, Nelli Pillat, Ion Pillat, Barbu Ștefănescu-Delavrancea , Demostene Botez, Nicolae Steinhardt, Alexandru Paleologu, Constantin Noica, Ioan Alexandru, Constanța Marino-Moscu, Emil Gârleanu, Constantin Stere, Adrian Păunescu.
Alți pelerini de seamă: Charles Joseph Logan, consul al Franței, Jean Alexandre Vaillant, intelectual francez, profesor la București în perioada 1829- 1840, a contribuit la răspândirea culturii franceze în Țara Românească. Expulzat pentru participarea la mișcarerea revoluționară din 1840, a făcut propagandă în Franța în favoarea cauzei românești, mai ales în anii luptelor pentru Unirea Principatelor Române. A scris opera „La Roumanie” -3 volume, 1844: Carol Davila, Eena Cuza, George Enescu, Maruca Cantacuzino, contele de Gubernatis, Petre Bogdan, Noelle Roger.
Presvitere, Monahi și Monahii: Mina Hociotă, Ecaterina Athanasiu, Preot Arsenie Papacioc, Ierom. Nil Dorobanțu, Arhim. Atanasie Popescu ,Arhim. Vartolomeu Dolhan, Arhim. Roman Braga, Monseniorul Vladimir Ghica, Arhim. Bartolomeu Anania. Academician Zoe Dumitrescu -Bușulenga a relatat că a început să strângă și ea documente despre mănăstirea Văratec și despre elitele monahale de aici, de când l-a cunoscut pe Nicolau, avocat, gazetar în tinerețe, care era pasionat de studii genealogice. Era și în posesia unei arhive rămase de la avocatul Nicolau, un foarte bun prieten cu soțul domniei -sale, Apostol Bușulenga.
Aceste trei cărți comentate de noi, rezultate în urma convorbirilor cu scriitorul Fabian Anton, reprezintă o dorință împlinită înainte de a trece în cele veșnice, la Domnul, de a scrie despre istoricul mănăstirii Văratec și despre elitele monahale care s-au nevoit la această binecuvântată mănăstire.
Pleacă în Lumea de Dincolo, pe Verticală, cu bucuria că în ultimii ani de viață a reușit să cunoască „pulsul vieții spirituale românești dintotdeauna”.
Constantin E. Ungureanu

Articolul Maica Benedicta- Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga -„Ghidul pelerinului” Mănăstirea Văratec apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Inundații masive în Craiova apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Cuvinte vindecătoare – o pledoarie pentru puterea terapeutică a cuvântului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Echipamentul de la sol este primul care influenteaza viteza de reactie, echilibrul si chiar sanatatea articulatiilor pe termen lung.

Industria echipamentelor sportive a evoluat spectaculos in ultimii zece ani. Materialele compozite, talpile modulare si sistemele de prindere adaptiva au transformat complet modul in care producatorii gandesc incaltamintea de fotbal.

Branduri precum Nike, Adidas sau Puma investesc sute de milioane anual in cercetare biomecanica tocmai pentru a optimiza fiecare milimetru al constructiei unui pantof de fotbal.

Ghetele de fotbal nu sunt un produs uniform – exista diferente uriase intre modelele destinate suprafetelor naturale, artificiale sau dure, iar alegerea gresita poate costa o accidentare sau un sezon pierdut.

Unghiul din care merita privit acest subiect nu este al consumatorului care vaneaza oferte, ci al jucatorului care intelege ca fiecare detaliu tehnic are o functie precisa.

Ce ascunde talpa sub lumina reflectoarelor

Configuratia crampoanelor este primul element pe care orice jucator serios ar trebui sa-l inteleaga inainte de a lua o decizie de cumparare.

Pe gazon natural umed, crampoanele conice ofera o rotatie mai libera a piciorului, reducand riscul de blocare brusca a gleznei – un mecanism care a dus la numeroase rupturi de ligamente documentate in studii ortopedice europene.

Pe suprafetele artificiale de generatia a treia sau a patra, acelasi tip de crampon devine periculos, pentru ca materialul sintetic ofera o aderenta mult mai mare si nu permite alunecarea controlata.

Producatorii rezolva aceasta problema prin talpi cu crampoane multiple si mai scurte, distribuite pe o suprafata mai mare, iar diferenta practica este simtita imediat la primul sprint lateral. Ghetele de fotbal concepute pentru iarba artificiala poarta de obicei marcajul AG – artificial ground – si sunt proiectate sa distribuie presiunea uniform.

Materialul fetei este la fel de important ca talpa, insa despre el se vorbeste mai rar.

Cum recunosti o pereche care merita banii

Ghetele de fotbal dintr-un material sintetic de calitate superioara – cum este Primeknit-ul de la Adidas sau Flyknit-ul de la Nike – ofera o senzatie de contact mai directa cu mingea, fara ca piciorul sa oboseasca dupa 90 de minute.

Pielea cangur, folosita traditional in modelele premium, ramane un reper de confort si durabilitate, dar pretul sau ridicat si considerentele etice au impus alternativele sintetice ca standard al pietei actuale.

Dimensionarea este o alta capcana frecventa: ghetele de fotbal se cumpara de regula cu o jumatate de marime mai mari fata de incaltamintea de strada, deoarece piciorul se dilata in efort prelungit.

Un test simplu consta in verificarea spatiului de la varf – un deget latime este distanta recomandata de podologi sportivi.

Modelele cu fata foarte ingusta, destinate jucatorilor cu control tehnic rafinat, nu sunt potrivite pentru piciorele late si pot cauza dureri cronice.

Citeste intotdeauna specificatiile tehnice ale suprafetei pe care joci inainte de a alege o pereche noua – productorul iti da toate indicatiile necesare pe eticheta sau pe site-ul oficial, iar aceasta verificare de doua minute te scuteste de o alegere costisitoare.

Articolul Secretul din talpa care schimba tot ce stiai despre miscarile pe teren apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Manifestarea va avea loc la Muzeul de Artă din Târgu Jiu și își propune să aducă în prim-plan ia gorjenească, cămașa tradițională și costumul popular păstrate de-a lungul generațiilor sau realizate după modele autentice specifice zonei. Organizatorii îi invită pe toți cei care dețin ii moștenite, costume populare vechi sau cămăși cusute după modele tradiționale gorjenești să participe la concurs și să împărtășească publicului poveștile și semnificațiile acestor piese de patrimoniu.
Competiția este structurată pe trei secțiuni: Cea mai reprezentativă cămașă tradițională femeiască sau costum femeiesc; Cea mai frumoasă poveste a iei sau cămășii tradiționale gorjenești; Reproducere și recuperare de modele, motive și tehnici străvechi. Pentru fiecare secțiune vor fi acordate premii în valoare de 500 de lei brut.
Programul concursului începe la ora 09:00, cu înscrierea participanților, urmată de prezentarea pieselor, de la ora 10:00. Festivitatea de premiere este programată la ora 13:00. Ediția din acest an este dedicată sculptorului Constantin Brâncuși, în anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea marelui artist originar din Gorj. Prin acest concurs, Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuși” urmărește să încurajeze păstrarea și valorificarea patrimoniului textil tradițional, contribuind la transmiterea identității culturale gorjenești către noile generații.
I.M.

Articolul Concurs dedicat iei gorjenești, organizat la Târgu Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Acestea îţi încântă privirea şi te fac să-ţi dai seama (dacă este să te iei după determinările cu trasori făcute de reputate institute ce se ocupă cu apele subterane) de fascinantul circuit al apelor subterane prin carst şi zbaterea acestora de a străpunge din întunericul Lumii lui Hades la lumină pentru a răcori cum spunea un cunoscut naturalist „atât suflarea pădurii cât şi pe tine drumeţule atunci când ostenit fiind vei întinde căuşul palmei pentru a te răcorii din apa ce a răzbit pe sub greutatea muntelui”.
De fiecare dată când an trecut prin acest veritabil ţinut al izvoarelor am observat la unul dintre acestea faptul că veşnic era lume cu tot felul de recipiente în care luau apă. Fie vară ori iarnă la respectivul izvor localizat undeva la marginea drumului ce leagă Costenii de Izvarna în vecinătatea captării amenajată pentru o parte a municipiului Craiova lume adunată din tot ţinutul după cum recent îmi mărturisea un localnic pe care l-am întrebat umplea tot felul de recipiente cu apa de la respectivul izvor cu toate că în acel perimetru se aflau o mulţime de surse similare de apă (de fapt se spune că numele de Izvarna ar veni chiar de la izvoare aici existând menţiuni ale reputatului I . Conea în urmă cu mai bine de nouă decenii asupra bogăţiei de ape ce iese la suprafaţa pământului în cum sunt numite popular bolboroase ori fierbători).
Recent când am trecut pe acolo am fost intrigat de lumea ce sta să ia apă de la respectivul izvor şi atunci „mi-am luat inima-n dinţi” şi i-am întrebat pe respectivii de ce iau apă numai de acolo când mai sunt o veritabilă salbă de surse de apă în apropiere.
Răspunsul lor a fost să-mi iau un pahar ori o sticlă pe care să le umplu cu apa din respectivul izvor şi să o gust. Ei şi după ce mi s-a făcut loc şi „peste rând” să iau apă după ce am gustat-o am rămas mut.
O apă excepţională, gustoasă (dacă aş putea spune aşa) ce-ţi potoleşte imediat setea , numai bună de băut în aceste zile şi parcă (dacă nu mă înşel) aducând crâmpeie din mireasma muntelui pe care l-a părăsit cu puţin timp în urmă pentru a ieşi la lumina zilei.
Pe tot locul unde apa iese la suprafaţă nu se vede pic de muşchi ori vegetaţie ce de regulă apare la zonele umede cum este cazul nostru.
Îmi spunea cineva de specialitate (ce la ora actuală este în echipa unei prestigioase reviste de ştiinţele naturii şi turism ) că apa ce apare prin aceste locuri vine de departe de undeva din Retezatul Mic (porţiunea calcaroasă a acestui masiv montan) mai precis din zona Soarbele şi Găuroaie şi care după ce străbate Vâlcanul pe sub el apare în mai multe locuri dintre cele mai cunoscute fiind Izvoarele Cernei şi puzderia de izvoraşe mai mari ori mai mici din perimetrul Izvarna.
Cine ştie ce roci ori ce energii telurice străbat firişoarele de apă prin subteran pentru ca unindu-şi forţele să apară la suprafaţă încântându-e ochiul şi în acelaşi timp potolindu-ne setea cu apa (pe care sunt nevoit să repet având o calitate excepţională o veritabilă apă vie ce multe comunităţi chiar din Occident ar da orice să o aibă) ce parcă ne înviorează chiar şi pe cea mai caldă perioadă.
Dar cel mai bine ar fi dacă cei doritori de a gusta o apă de munte, o adevărată apă vie aflată pe teritoriul gorjean ar merge pe acele meleaguri de un pitoresc fără egal. Fie că o vor lua pe la Costeni fie pe la Pocruia în apropierea staţiei de apă ce duce lichidul vital vieţii spre Craiova vor vedea pe marginea drumului un izvoraş amenajat aşa cum spuneam prin grija unor localnici cu suflet .
Iar în apropierea acestuia cei curioşi mai pot vedea o multitudine de mici izvoraşe ce fac parcă să fiarbă fundul apei râuleţului care trece prin apropiere (de unde şi denumirea de fierbători de nisip) ce aduc la rândul lor firişoare de apă încărcare aşa cum vă spuneam cu energiile telurice ale Lumii lui Hades la suprafaţă spre desfătarea ori de ce nu meditaţia a celor ce au câteva minute la dispoziţie ca să urmărească fascinantul joc al apei cu firele de nisip.
Mugurel PETESCU, fotografii autor

Articolul Odată cu solstiţiul de vară – Din nou călător prin lumea „APEI VII” apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (II) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Ziua Rădineştilor este mai mult decât o celebrare a unei comunităţi”!
Domnul Preşedinte al «Societăţii Cultural-Ştiinţifice Rădineşti-Gorj», Prof. dr. Constantin Arcuş a dat citire textului Diplomei de Exceleţă acordată doamnei Viorica Dăncilă, în care a subliniat rolul omului politic implicat în dezvoltarea relaţiilor româno-chineze, pentru că această distincţie reprezintă o recunoaştere oficială a managementului vizionar şi a eforturilor depuse în fruntea Casei Româno-Chineze pentru promovarea parteneriatelor economice, a schimburilor culturale şi a proiectelor academice, aceasta fiind puntea tradiţională de apropiere între cele două popoare”! Rădineşti, 21 iunie 2026. În continuare, Doamna secretar al Casei româno-chineze, Filiala Gorj, a dat citire mesajului Doamnei Viorica Dăncilă, pe care îl redăm prin următorul text: ,,Dragi prieteni! Există locuri care îşi păstrează sufletul prin oamenii lor, prin tradiţiile pe care le respectă şi prin grija cu care îşi cinstesc trecutul. Rădineşti este un astfel de loc. De aceea, chiar dacă astăzi nu sunt prezentă în mijlocul dumneavoastră, mă alătur cu bucurie acestei sărbători care vorbeşte despre identitate, continuitate şi respect pentru valorile care ne definesc. Ziua Rădineştilor este mai mult decât o celebrare a unei comunităţi. Este o mărturie vie a faptului că adevărata bogăţie a unui popor nu se regăseşte doar în ceea ce ce construieşte, ci, şi în ceea ce păstrează. În tradiţiile noastre, în cântecele şi obiceiurile moştenite, în respectul pentru înaintaşi şi în grija faţă de generaţiile care vin. Nu este întâmplător că vorbim despre o comunitate cu o istorie de peste cinci secole, atestată documentar încă din anul 1489, în vremea domnitorului Vlad Călugărul. De-a lungul acestor peste cinci sute de ani, Rădineştiul şi-a păstrat identitatea, spiritul şi legătura profundă cu valorile care au dat continuitate acestei aşezări. Trăim vremuri în care lumea se schimbă cu o viteză fără precedent. Cu atât mai important este să păstrăm rădăcinile, pentru că numai un popor care ştie de unde vine, poate decide cu înţelepciune încotr se îndreaptă. Doamnelor şi domnilor! În calitate de Preşedinte al Casei Româno-Chineze, cred cu tărie că respectul pentru propria identitate culturală reprezintă temelia celor mai valoroase parteneriate. Dialogul dintre culturi, schimbul de experienţă şi apropierea dintre oameni nu diminuează identitatea unei comunităţi, ci, o îmbogîţesc şi o fac mai puternică. În acest spirit al deschiderii şi al construirii de noi perspective, mă bucur să salut naşterea Filialei Gorj a Casei Româno-Chineze, un proiect care îşi propune să aducă oamenii mai aproape unii de alţii, să creeze noi legături de colaborare şi să deschidă oportunităţi pentru dezvoltarea comunităţii locale. Sunt convinsă că fiecare întâlnire autentică dintre oameni lasă în urmă ceva valoros: o idee nouă, o prietenie, un proiect sau pur şi simplu o mai bună înţelegere a lumii în care trăim. Din astfel de întâlniri se nasc comunităţi mai puternice şi viitoruri mai generoase. Tocmai de aceea, cred că această filială poate deveni un loc al dialogului, al inspiraţiei şi al proiectelor care aduc beneficii reale oamenilor. Felicit autorităţile locale, organizatorii şi pe toţi cei care contribuie la păstrarea vie a spiritului acestui loc şi transmit întreaga mea apreciere participanţilor, artiştilor şi invitaţilor care dau strălucire acestei zile de sărbătoare. Vă doresc să aveţi parte de momente care să vă umple sufletul de bucurie, să vă întărească sentimentul de apartenenţă şi să vă amintească faptul că viitorul se construieşte cel mai trainic, atunci când este aşezat pe temelia valorlor autentice. Pentru că, în cele din urmă, nu suntem definiţi doar de timpul pe care îl trăim, ci şi de moştenirea pe care o alegem să o lăsăm în urmă. Cu aleasă consideraţie, Viorica Dăncilă, Preşedinte Casa Româno-Chineză, Copreşedinte Consiliul de Cooperare Economică şi Dezvoltare China- Europa, fost prim-ministru al României”.

,,Este o mărturie vie a faptului că adevărata bogăţie a unui popor nu se regăseşte doar în ceea ce ce construieşte, ci şi în ceea ce păstrează”!
În continuare, Domnul Preşedinte al «Societăţii Cultural-Ştiinţifice Rădineşti-Gorj», Prof. dr. Constantin Arcuş a dat citire textului Diplomei de Exceleţă acordată Domnului Chen Feng, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, în care a fost scos în evidenţă faptul că în semn de înaltă preţuire şi recunoştinţă pentru contribuţia remarcabilă la dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor diplomatice dintre cele două state, pentru dezvoltarea schimburilor comerciale bilateral şi sprjinirea mediului socio-economic, pentru facilitarea cooperării pe termen lung între cele două popoare.
Domnul Sergiu Gorjean a dat citire mesajului adresat de către Domnul Ambasador Chen Feng autorităţilor administraţiei locale, organizatorilor manifestării şi tuturor participanţilor la această manifestare, pe care îl vom prezenta în viitor! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul «ZIUA SATULUI RĂDINEŞTI» constituie o sărbătoare a unei mari tradiţii culturale – ,,Astăzi este un eveniment important şi emoţionant pentru noi, prin decernarea Diplomelor de Excelenţă pentru persoane excelente în dezvoltarea relaţiilor româno-chineze la nivel înalt”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Peripluri estivale – La mijloc de cireșar ,,clămpănicii’’ se antrenează intens apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Așadar, în după-amiaza zilei de 17 iunie 2026, la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu – zona Debarcader, s-au adunat membrii Clubului „Rotary Târgu Jiu” și invitații acestora, pentru a sărbători împreună un sfert de veac de activitate al acestui club select.
Activitatea a început cu vernisarea Expoziției Internaționale de Fotografie ICC România – Grecia „Natura. Cultura. Viața” amplasată pe holul de la intrarea în sediul universității. Această expoziție este un proiect internațional care reunește fotografi din România și Grecia, având ca temă frumusețea naturii, valorile culturale și viața surprinsă prin obiectivul aparatului foto. Expoziția promovează dialogul cultural și schimbul de experiență dintre cele două țări. Din județul Gorj au fost selectați patru fotografi în cadrul acestei expoziții: Caval Nicolae Cristinel – Târgu Jiu, Ionel Scăunașu – Târgu Jiu, Stăncioiu Alin – Târgu Jiu și Valerian Cruceru – Motru.
La ora 16:00, activitatea s-a mutat în Amfiteatrul „Auditorium Maximum”.
La intrarea în amfiteatru toți participanții au primit câte un exemplar din volumul „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)” dăruit personal de către Victor Troacă, autorul acestei lucrări documentare.
După intonarea imnurilor de stat ale României și Republicii Moldova, a urmat și intonarea Imnului Rotarian, iar doamna Ana-Daria Ionescu-Haidău, președintele în exercițiu al Clubului Rotary Târgu Jiu, a spus că astăzi, clubul sărbătorește 25 de ani de existență. „Sunt 25 de ani în care Rotary Târgu Jiu a realizat proiecte și a schimbat destine. Primul moment din această seară a fost vernisajul expoziției de fotografie din foaierul Universității Constantin Brâncuși Târgu Jiu, iar acum are loc lansarea cărții prietenului nostru Victor Troacă intitulată «Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)» și este cel de-al treilea volum dedicat activității rotariene târgujiene, după lucrările „Mișcarea rotariană în județul Gorj” (2017) și „Rotary Club Târgu Jiu. Două decenii de activitate (2001-2021)”, apărută în două ediții”.
Pentru a face un laudațio acestei lucrări și autorului ei, a invitat la microfon pe domnul Adrian-Marcel TUDOR-DRĂGHICI, viceprimar al municipiului Târgu Jiu, membru al acestui Club, fost președinte în perioada 2022 – 2023. „Cartea «Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)» este despre oameni, valori și responsabilitate față de comunitate. Cartea dedicată activității Rotary Club Târgu Jiu, reprezintă mai mult decât o simplă consemnare a unor evenimente, proiecte și inițiative desfășurate de-a lungul anilor. Ea constituie mărturia implicării civice, a spiritului de solidaritate și a capacității unei comunități de a mobiliza în jurul unor valori fundamentale precum prietenia, integritatea, diversitatea, serviciul și leadership. În paginile sale, lucrarea surprinde evoluția unei organizații care a înțeles că dezvoltarea unei comunități nu poate fi realizată doar prin investiții materiale ci și prin investiții în oameni, în educație, în cultură și în speranța unui viitor mai bun. Fiecare proiect prezentat reflectă preocuparea constantă a membrilor Rotary din Târgu Jiu pentru identificarea nevoilor reale ale comunității și pentru găsirea unor soluții durabile în beneficiul acesteia”. În continuare a subliniat importanța acestei cărți ce rezidă și din valoarea sa documentară. „Ea conservă memoria unor inițiative care au contribuit la îmbunătățirea vieții multor persoane și oferă generațiilor viitoare posibilitatea de a înțelege rolul pe care societatea civilă îl poate avea în dezvoltarea unei comunități moderne și responsabile. Într-o perioadă în care exemplele de implicare autentică sunt tot mai necesare, această lucrare devine o sursă de inspirație pentru toți cei care cred în puterea faptelor și a colaborării”. Domnul Adrian Tudor a făcut referiri și la Clubul Rotary car este una dintre cele mai reprezentative organizații de servicii la nivel mondial, iar activitatea desfășurată la Târgu Jiu demonstrează că principiile sale universale pot produce efecte concrete și durabile la nivel local. De la proiecte educaționale și acțiuni caritabile până la sprijinirea culturii și sănătății tinerilor. „Rotary Club Târgu Jiu își asumă rolul unui partener activ al comunității contribuind la consolidarea unei societăți bazate pe responsabilitate și solidaritate”. Referindu-se din nou la carte, acesta a precizat că lucrarea evidențiază faptul că succesul unei comunității depinde în mare măsură de existența unor oameni care aleg să ofere din timp, experiența și resursele lor, pentru binele comun. „În acest sens membrii Rotary devin exemple de implicare civică și de leadership comunitar, demonstrând că schimbarea începe întotdeauna cu inițiativa și responsabilitatea individuală. Prin valoarea informațiilor prezentate, prin mesajul său profund și omagiul adus celor care au contribuit la dezvoltarea comunității gorjene, această lucrare merită apreciată ca un document de referință și pentru istoria recentă a Municipiului Târgu Jiu și a județului Gorj”. Spre final a concluzionat că, volumul „Rotary Club Târgu Jiu. După 20 de ani (2021-2026)”, nu este doar o retrospectivă a unor realizări, ci și o invitație la reflecție asupra importanței implicării civice și a spiritului de voluntariat. „Ea demonstrează că progresul unei comunități este posibil atunci când oameni devotați aleg să pună în practică idealul rotarian pentru a servi mai presus de sine transformând solidaritatea într-o forță reală de dezvoltare și speranță”.
În încheiere a făcut și o scurtă prezentare a autorului acestei cărți. „Victor Troacă este cercetător și autor de carte din Târgu Jiu, cu o activitate remarcabilă în domeniul promovării istoriei, culturii și patrimoniului gorjean. El vine din zona satului Motru Sec din județul Gorj. Este doctor în științe economice, cadru didactic și specialist cu o îndelungă activitate în domeniul bancar și lasă Gorjului niște lucrări de referință bazate pe cercetare și documentare bine făcută”.
Domnul Prorector UCB, Ștefan Sorinel Ghimiș, a fost bucuros că această activitate importantă a Clubului Rotary Târgu Jiu are loc la Universitatea „Constantin Brâncuși” al cărui patron spiritual a fost sărbătorit la 19 februarie 2026, când s-au împlinit 150 de ani de la nașterea sa. A precizat că durata unui mandat de președinte rotarian este de numai un an, ceea ce se întâmplă și la Clubul din Târgu Jiu, iar președintele în funcție face ceea ce consideră el că este important pentru comunitate, spunând că: „Istoria Clubului Rotary Târgu Jiu e plină de momente remarcabile pentru că acest club este și va fi unul din pilonii principali ai vieții sociale al comunității din Gorj prin proiectele pe care le implementează, prin susținerea tinerilor, a sănătății, prin tot ce înseamnă evenimente culturale organizate în Gorj”. A făcut apoi referiri la activitatea publicistică a domnului Victor Troacă, membru al acestui Club, care a prezentat, în cele trei volume scrise, întreaga istorie a clubului, ce pare a fi unicat în România și Republica Moldova. A remarcat faptul că „În ultimii ani sunt din ce în ce mai numeroase evenimentele organizate de clubul târgujian, iar Victor a avut ce să scrie.”
La rândul său, domnul Victor Troacă, a precizat că noua lucrare prezintă proiectele, acțiunile și evenimentele desfășurate de club în ultimii cinci ani, dar oferă și informații despre Rotary International, mișcarea rotariană din România și istoria clubului din Târgu Jiu. Lucrarea evidențiază contribuția membrilor Rotary și Interact la dezvoltarea comunității locale, prin proiecte care au devenit deja tradiționale, precum „Cupa Rotary la Schi”, „O cană de fericire”, „Bursele Rotary” sau „Promenada Inimilor”. Printre elementele de noutate ale volumului se numără capitolele „Profiluri rotariene” și „Sentimente rotariene”, dedicate membrilor clubului și experiențelor acestora în cadrul organizației. Autorul subliniază că lucrarea este și un gest de recunoștință față de oamenii care au contribuit, de-a lungul anilor, la dezvoltarea Rotary Club Târgu Jiu și la implementarea unor proiecte cu impact în comunitate.
„Acest volum este darul meu pentru acești oameni minunați, precum și pentru excepționalii tineri care au trecut prin cluburile Interact și Rotaract, cu prilejul marcării unui sfert de secol de activitate a clubului”, a spus, în încheierea mesajului său, domnul Victor Troacă. (Va urma)
Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Articolul Asociația „Clubul Rotary” Târgu Jiu, la sărbătorirea a 25 de ani de activitate (I) apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Au lăsat numai gunoaie pe drumurile naționale, după weekend apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Timpul – axa centrală a cărţii
Încă din titlu, ideea unei mişcări continue, a unei vibraţii discrete este sugerată de poet şi aceasta însoţeşte existenţa umană. Freamătul timpului nu este unul zgomotos, ci o prezenţă subtilă perceptibilă doar celui care e dispus să asculte ecourile propriei conştiinţe, aşa cum face Heidegger în luminişul fiinţei atunci când descrie spaţiul deschis, neascuns şi luminos în care fiinţa se lasă descoperită şi se arată omului. De altfel, ca şi Heidegger, domnul Doru Fometescu analizează omul ca fiinţă ce îşi pune întrebări despre propria realitate pentru că omul nu este un spectator izolat (ca în viziunea lui Renee Descartes), ci este structural aruncat într-o lume de relaţii iar sensul profund al existenţei (Dasein) este guvernat de timp. „Eternă revenire, aşezare/ într-un amestec de amintiri şi lut,/ surâs de tainică îmbrăţişare,/ văzduh, ceva vital şi absolut…” (Acasă)
Versurile poetului surprind trecerea inevitabilă a anilor dar fără accente dramatice excesive. Poetul priveşte timpul cu luciditate şi înţelepciune, acceptându-l ca pe o componentă firească a existenţei. În acest sens cartea devine o invitaţie la introspecţie şi la reevaluarea valorilor autentice ale vieţii.

Dimensiunea filosofică a poeziei
O trăsătură definitoriei a creaţiei domnului Fometescu este caracterul său meditativ, credinţa, iubirea, libertatea, iar în poezia sa remarcăm şi o orientare spre investigarea marilor teme umane, spre reflecţie, destinul şi sensul existenţei: „Să pipăi forma gândului din tine,/ s-auzi cum taina nopţii umple zori,/ să vezi străfundul sufletului-hău/ și, fără oarbe temeri să înflori!” (Nişte profeţii)
În cartea „Freamăt de timp” aceste preocupări se găsesc într-o formă matură şi echilibrată. Poetul nu oferă răspunsuri ci formulează întrebări, deschizând perspective de interpretare. De asemenea observăm că cititorul este provocat să participe la actul reflecţiei, devenind el însuşi parte a dialogului dintre om şi timp. Dincolo de dimensiunea filosofică, volumul impresionează prin căldura umană a discursului. Lumea este privită cu empatie şi înţelegere, iar experienţa sa de medic pare să reflecte într-o profundă cunoaştere a sufletului omenesc. Desigur, poezia sa vorbeşte despre fragilitatea fiinţei, despre bucurii şi dezamăgiri, despre speranţă şi renaştere. Mesajul central al cărţii considerăm că este unul optimist; omul poate găsi sens chiar şi în faţa efemerităţii. Timpul în creaţia domnului Doru Fometescu nu este doar un factor al degradării ci şi un spaţiu al acumulării spirituale şi al devenirii interioare.

Limbajul poetic
Poetul utilizează un limbaj accesibil, dar încărcat de semnificaţii. Metaforele folosite, simbolurile şi imaginile poetice contribuie la crearea unei atmosfere de reflecţie şi calm interior. Discursul său liric evită cu obstinaţie artificialitatea, mizând pe sinceritate, cea ce conferă mesajului său poetic autenticitate.
Versurile sale se remarcă prin echilibru şi muzicalitate, iar expresia artistică este pusă în slujba ideii şi a emoţiei. Astfel, poezia devine un istrument de cunoaştere şi de apropiere de valorile esenţiale ale existenţei: „Fiorul timpului nefast cuget îngînă,/ divina ființă risipindu-și jarul/ mi-a dat simbol de aripă și frînă,/ zvîcnet spre absolut și, poate, harul.” (Numai prin iubire)

Concluzii
„Freamăt de timp” este o carte ce invită la meditaţie asupra condiţiei umane şi asupra relaţiei omului cu timpul. Prin profunzime, sensibilitate şi autenticitate autorul oferă cititorului o poezie a reflecţiei şi a regăsirii de sine. Cartea se numără printre creaţiile reprezentative ale autorului, confirmându-ne preocuparea sa constantă pentru explorarea marilor teme ale existenţei şi pentru cultivarea unei poezii de substanţă spirituală. În esenţă, opinăm că „Freamăt de timp” este o frumoasă pledoarie pentru înţelegerea valorii clipei şi pentru transformarea trecerii timpului într-o experienţă a cunoaşterii şi a înţelepciunii: „Lung e drumul și greu către Olimp,/ chiar de- i plăcut și vremea- i bună…/ până la capăt sunt căderi în Timp,/ mai gravă e căderea în minciună!” (Deschidere sufletească – îndemn voievodal)
Mircea Tutunaru

Articolul Timpul ca simbol al existenţei apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

• Izvoarele copilăriei nu seacă nici după ce treci Stixul. 

• O poruncă: să nu fii sclavul ideilor tale, ci prietenul lor! 

• Un om sensibil oricând poate fi condamnat la sărăcie. 

• Școala vieții este lipsită total de metafizică; e de un materialism dus la absurd. 

• Sentimentul morții mă bântuie de mic, e ca o fugă de lume. Sentimentul morții mă salvează de urâtul uman. 

• Pe umbra unor indivizi se citește un destin în declin. 

• Ratarea justifică destinul; fiecare centimetru de ratare justifică destinul. 

• Animalele au o nemurire abstractă. 

• Există o prăpastie între îndrăgostiți. Cei mai puternici o sar. 

• Timiditatea mă împiedică să fiu eu însumi. 

• Un artist este un pierde-vară, care caută toamna la tinerețe, vara în a doua parte a vieții și primăvara la bătrânețe. 

• Pe un tărâm poetic nu întâlnim poezie. Poezia o întâlnim pe cărări întortocheate ale vieții. 

• Cei care descoperă că la beție în interiorul lor au o fiară, trebuie să o ducă la grădina zoologică cu stăpân cu tot. 

• • De ce nu-i vedem pe cei care stăpânesc lumea? Pentru că sunt liliputani și se ascund în buzunarele noastre.

GEORGE DRĂGHESCU

Articolul AFORISME apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Festivalul-Concurs al Cântecului Popular „Perlele Olteniei”, desfășurat la Rădinești, a reunit concurenți din mai multe zone, care au impresionat juriul și publicul prin talentul și pasiunea lor pentru tradițiile românești.

Evenimentul a fost organizat de Primăria Comunei Dănciulești, Consiliul Local Dănciulești, Școala Gimnazială „Cornelius Radu” și Întreprinderea Socială Societatea Cultural-Științifică „Rădinești-Gorj”.

Începând cu ediția din acest an, festivalul s-a bucurat și de sprijinul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, partener care contribuie la dezvoltarea și promovarea valorilor culturale autentice ale județului.

Juriul competiției a fost prezidat de dr. Ionuț Viorel Bordeiași, manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj. Din componența acestuia au mai făcut parte Marcel Parnica, profesor și solist instrumentist al Ansamblului Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, precum și cunoscuta interpretă de muzică populară Daniela Safta. Președintele festivalului a fost prof. dr. Constantin M. Arcuș, inițiatorul și principalul susținător al acestui proiect cultural devenit o tradiție în zonă.

După prestații apreciate atât de juriu, cât și de public, au fost desemnați laureații ediției 2026.

La secțiunea soliști vocali, Marele Premiu a fost câștigat de Diaconu Sofia Maria. Premiul I a revenit concurentei Alexia Ivan, Premiul al II-lea a fost obținut de Popescu Nicoleta Maria, iar Premiul al III-lea a fost acordat lui Radu Bănici.

La secțiunea soliști instrumentiști, Marele Premiu a fost adjudecat de Ograbek George. Premiul I a fost câștigat de Dinuț Fabian Gabriel, Premiul al II-lea de Ionescu Edi, iar Premiul al III-lea de Marghiolu Ciprian.

Festivalul s-a încheiat într-o atmosferă de sărbătoare, prin recitaluri de excepție susținute de Daniela Safta, Gabriel Alexandru Badea, la secțiunea solo voce, și Ograbek Cristian Ionuț, la acordeon. Publicul prezent a răsplătit cu aplauze îndelungi momentele artistice oferite de invitați.

Un moment aparte l-a constituit recitalul susținut de Daniela Safta, una dintre cele mai apreciate interprete de muzică populară, cunoscută pentru vocea sa caldă și pentru sensibilitatea interpretărilor. De-a lungul carierei, artista a susținut numeroase spectacole și turnee atât în România, cât și în țări precum Turcia, Spania, Italia și Germania.

Prin participarea numeroșilor concurenți și prin interesul manifestat de public, ediția din acest an a Festivalului-Concurs al Cântecului Popular „Perlele Olteniei” a reconfirmat importanța sa în promovarea tinerelor talente și în păstrarea valorilor autentice ale folclorului românesc.

Articolul Festivalul „Perlele Olteniei” și-a desemnat laureații la Rădinești  apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

La această vârstă, creierul formează conexiuni neuronale cu o viteză care nu se va mai repeta în niciun alt moment al vieții. Atenția, memoria, capacitatea de rezolvare a problemelor și învățarea prin imitație se construiesc simultan, iar jucăria devine, în sens propriu, un instrument de lucru pentru creier. Nu orice jucărie îndeplinește această funcție și nu orice jucărie este sigură pentru această grupă de vârstă.

Ce se întâmplă în dezvoltarea copilului între 2 și 3 ani

Între 2 și 3 ani au loc, în paralel, mai multe procese de dezvoltare care ar trebui să ghideze alegerea jucăriilor pentru copii de 2-3 ani. Motricitatea fină, adică precizia mișcărilor mâinilor și degetelor, și motricitatea grosieră, adică coordonarea corpului în mișcări ample, se dezvoltă simultan. Un copil are nevoie, prin urmare, de jucării care să solicite ambele tipuri de control motor.

Limbajul cunoaște o expansiune rapidă în această perioadă. Copiii leagă cuvinte în propoziții, pun întrebări, repetă ce aud și testează constant structuri noi. Jucăriile care stimulează comunicarea, fie că implică numire, descriere sau narațiune, contribuie direct la îmbogățirea vocabularului.

Tot la această vârstă apare jocul simbolic: copilul folosește un obiect pentru a reprezenta altceva, construiește scenarii și imită lumea adulților. Această capacitate nu este un simplu amuzament, ea stă la baza înțelegerii cauzalității, a relațiilor sociale și a creativității. O bucătărie de jucărie, o trusă de doctor sau figurine de animale nu sunt accesorii decorative, ci materiale de lucru pentru un proces cognitiv real.

Tipuri de jucării care susțin această etapă

Cuburile de construcție mari și colorate rămân printre cele mai recomandate jucării pentru această grupă de vârstă, din motive care nu țin de tradiție, ci de funcționalitate. Sunt ușor de manevrat de mâinile mici, nu prezintă risc de înghițire dacă sunt dimensionate corect și solicită simultan planificarea, coordonarea și înțelegerea spațiului.

Jucăriile de sortare și asociere, în care copilul potrivește forme, culori sau mărimi, antrenează atenția și memoria de lucru fără a frustra printr-o complexitate excesivă. Puzzle-urile incastru cu butoni mari sunt o variantă potrivită: oferă feedback imediat, piesa intră sau nu intră, ceea ce susține învățarea prin consecință directă.

Instrumentele muzicale simple, tobițe, xilofoane, maracas, nu necesită coordonare avansată și oferă o primă introducere în relația cauza-efect, în ritm și în explorarea senzorială. Jucăriile de șiretuit sau mărgelele mari din lemn pe care copilul le înșiră pe o sârmă lucrează precis motricitatea fină, pregătind mâna pentru scris.

Jocul de rol merită o atenție specială. Seturile de ustensile de bucătărie, trusele de doctor sau animalele din lemn cu care copilul construiește scenarii nu sunt mai puțin educative decât un puzzle, ele solicită un tip diferit de gândire, mai legat de înțelegerea relațiilor sociale și de creativitate. EvaWoodToys.ro organizează produsele pe grupe de vârstă cu subcategorii detaliate, inclusiv pentru intervalul 2-3 ani, ceea ce simplifică filtrarea ofertei după etapa de dezvoltare a copilului.

Mitul jucăriei cu multe funcții electronice

O concepție des întâlnită leagă valoarea educativă a unei jucării de numărul de funcții electronice pe care le are: lumini, sunete, butoane, răspunsuri vocale. Pentru copiii de 2-3 ani, această logică nu este susținută de datele despre dezvoltare. O jucărie care face totul singură lasă copilului un rol pasiv, el apasă un buton și primește un spectacol. O jucărie simplă, fără baterii, cere copilului să construiască, să imagineze, să repete și să rezolve.

Asta nu înseamnă că orice jucărie electronică este inutilă, ci că funcțiile electronice nu sunt, prin ele însele, un indicator de calitate sau de potrivire pentru vârstă. Criteriul relevant este dacă jucăria îl pune pe copil în poziția de agent activ sau de spectator.

Siguranța nu este o opțiune

Avertismentul „Not suitable for children under 36 months. Small parts. Choking hazard” pe careîl vedeți pe ambalajele jucăriilor nu este o recomandare orientativă. El are bază în reglementările europene (Directiva 2009/48/EC) și reflectă un risc fizic real și documentat. În 2022, din 452 de incidente cu risc grav raportate în categoria jucăriilor prin sistemul EU Safety Gate, 195 au vizat pericolul de sufocare prin înghițire.

Noul Regulament UE privind siguranța jucăriilor (Regulation 2025/2509), adoptat în noiembrie 2025 și intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, consolidează aceste cerințe, introducând și un pașaport digital de produs pentru toate jucăriile. Perioada de tranziție se extinde până în august 2030, dar jucăriile nou introduse pe piață trebuie să respecte deja standardele actualizate.

Jucăriile vechi sau second-hand ridică un risc suplimentar: pot conține vopsele cu plumb sau alte materiale care nu respectă reglementările actuale. Chiar dacă o jucărie pare în stare bună, absența unui marcaj CE actualizat sau provenința incertă sunt motive suficiente pentru prudență.

Cadourile pentru copiii apropiați de 4 ani, o zonă de tranziție

Cadourile pentru copii de 4 ani necesită o ajustare de perspectivă față de ce funcționează la 2-3 ani. La 4 ani, copilul tolerează mai bine regulile unui joc, poate urmări instrucțiuni mai complexe și începe să joace în cooperare cu alți copii. Jocurile de societate simple, puzzle-urile cu mai multe piese, seturile de construcție mai elaborate sau jocurile de memorie devin potrivite și atractive.

Confuzia între cele două grupe de vârstă poate merge în ambele direcții: o jucărie pentru 4 ani dată unui copil de 2 ani poate fi frustrantă sau periculoasă, iar o jucărie pentru 2 ani oferită unui copil de 4 ani va fi abandonată rapid din lipsă de provocare. Eticheta de vârstă de pe ambalaj nu este o convenție de marketing, ea reflectă o evaluare a complexității motorii, cognitive și de siguranță fizică.

Un criteriu practic pentru orice cadou, indiferent de vârstă: jucăria ar trebui să ofere copilului ceva de rezolvat, de construit sau de imaginat. Această distincție elimină o mare parte din alegerile greșite, indiferent de buget, și se aplică la fel de bine unui set de cuburi din lemn ca și unui joc de memorie cu imagini.

Articolul Ce jucării sunt potrivite pentru copiii de 2-3 ani apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Producție a Teatrului „Elvira Godeanu”, premiată în Ungaria apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Vineri, o zi frumoasă de vară, cu cer senin și soare, elevi și părinți așteptau cu mare nerăbdare începerea festivității, care a fost desfășurată într-o zonă umbroasă, protejată de soare până aproape de finalul ei.
Fix la ora 09:00, directorul unității școlare, profesorul de matematică Sorin Matei TODEA, însoțit de corpul profesoral au venit în fața elevilor și părinților acestora pentru începerea festivității mult așteptate.
După intonarea Imnului de Stat al României, domnul director a făcut un scurt bilanț al rezultatelor obținute de elevii școlii îndrumați cu pricepere și pasiune de către „o echipă de profesori dedicați care i-au ghidat, sprijinit și încurajat pas cu pas, astfel că finalul anului școlar a fost plin de reușite, pentru că educația copiilor a fost întotdeauna pe primul loc”.
Și în acest an, elevii au reprezentat cu cinste școala la etapele județene și naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare, obținând numeroase premii și mențiuni, în domenii precum: geografie, informatică, matematică, securitate cibernetică, cultură și spiritualitate românească, limba și literatura română, științele și disciplinele socio umane.
„Eleva noastră, Arina CALOTĂ, din clasa a VIII-a, reușit o performanță de excepție, obținând MENȚIUNE la faza națională a Olimpiadei Naționale «Lectura ca abilitate de viață». În spatele acestui rezultat se află nu doar inteligență și talent, ci și ore de muncă, sensibilitate, pasiune pentru lectură și dorința sinceră de a depăși limitele. Prin reușita sa, ea devine un exemplu pentru întreaga comunitate școlară și o dovadă că visurile se împlinesc atunci când sunt susținute de perseverență și iubire pentru cunoaștere. Gândurile noastre de recunoștință și apreciere se îndreaptă și către doamna profesor coordonator, DRAGU Veronica Daniela, care, prin dăruire, răbdare și profesionalism, a călăuzit cu grijă și încredere pașii acestei frumoase reușite. Aceeași elevă s-a calificat și la Etapa Națională a Olimpiadei de Limba Franceză.
„În urma unei munci intense desfășurate pe parcursul ultimilor ani de către profesorii și elevii școlii noastre implicați în proiecte de colaborare educațională la nivel european, școala noastră a primit onorantul titlu de «Școală eTwinning»” a menționat domnul director.
A mulțumit părinților pentru încrederea pe care au acordat-o și o acordă în continuare cadrelor didactice deoarece „Parteneriatul cu dumneavoastră este esențial în educarea copiilor”.
În continuare diriginții claselor V – VIII, au premiat elevii cu rezultate remarcabile la învățătură, iar la final au făcut fotografii de grup și individual.
În acest an școlar au fost câte trei clase de V- VII și două de clasa a VIII-a.
Premierea elevilor clasei a V-a A, a fost făcută de profesoara de limba și literatura română, Lădaru Isabela Ionela, care a acordat un premiu I, două premii II, trei premii III și patru mențiuni.
La clasa a V-a B, premierea elevilor a fost făcută de către Ungureanu Victoria Anca, profesor de geografie, care a acordat un premiu I, două premii II, trei premii III și opt mențiuni.
Dirigintele clasei a V-a C, doamna profesoară de limba franceză Priescu Elena Ivona, a acordat un premiu I, două premii II, trei premii III și opt mențiuni.
Premierea elevilor clasei a VI-a A, a fost făcută de doamna profesoară de biologie, Roșca Silviana Monica, care a acordat trei premii I (media 10), două premii II (media 9,94), trei premii III (media 9,89), și patru mențiuni.
Dirigintele clasei a VI-a B, doamna profesoară de Informatică și TIC, Popescu Anca Manuela, a acordat un premiu I, un premiu II, două premii III, și patru mențiuni.
La clasa a VI-a C, premierea elevilor a fost făcută de către doamna profesoară de sport Panduru Minodora Doinița, care a acordat un premiu I (media 9,94), un premiu II (media 9,88), două premii III (media 9,82) și cinci mențiuni, printre care și nepoata mea, Grindeanu Sara Gabriela, cu media 9,71.
Dirigintele clasei a VII-a A, doamna profesoară de limba engleză Murărița Cristina a acordat două premii I, două premii II, un premiu III și patru mențiuni.
La clasa a VII-a B, premierea elevilor a fost făcută de către doamna profesoară de limba engleză Dumbravă Larisa, care a acordat un premiu I, un premiu II, un premiu III, și patru mențiuni.
Premierea elevilor clasei a VII-a C, a fost făcută de profesorul de matematică Strinu Daniel, care a acordat un premiu I, un premiu II, un premiu III, și trei mențiuni.
Dirigintele clasei a VIII-a A, doamna profesoară de matematică Ganea Mariana a acordat un premiu I (media 9,72), un premiu II (media 9,56), două premii III (media 9,50), și patru mențiuni.
Ultima premiere a fost făcută la clasa a VIII-a B, de către doamna profesoară de limba și literatura română Dragu Veronica, care a acordat un premiu I (media 10), un premiu II (media 9,89), un premiu III (media 9,83), și zece mențiuni cu medii cuprinse între 9,78 și 9,50).
La încheierea festivității, domnul director Sorin Matei TODEA a felicitat elevii și le-a urat vacanță plăcută: „Felicitări dragi elevi și vă dorim vacanță plăcută, cu multe bucurii și clipe frumoase petrecute alături de cei dragi!”.
Așadar, ziua de 19 iunie 2026, a fost o zi a recunoștinței și a bilanțului, o zi în care gândurile tuturor s-au îndreptat către profesorii și educatorii care au făcut din excelență o adevărată profesiune de credință, către cadrele didactice care au modelat caractere și au cultivat spiritul datoriei, dar și către părinții care au încredințat acestei unități școlare ceea ce au mai de preț, copiii lor.
Gigi BUȘE, Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Articolul Festivitatea de premiere și încheiere a anului școlar 2025 – 2026 la Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Gala 150 de personalități gorjene”, organizată la sfârșitul lunii octombrie
Evenimentul de gală va avea loc în a doua parte a anului curent, respectiv în zilele de 23 și 24 octombrie, și va reuni la Târgu Jiu reprezentanți ai mediului academic, economic, cultural, administrativ și al societății civile actuale, într-un eveniment dedicat celebrării excelenței și recunoașterii contribuției unor personalități care au marcat evoluția și dezvoltatea comunității gorjene.
Regulamentul proiectului prevede faptul că pot fi nominalizate persoane născute în județul Gorj care au realizări notabile în domeniul lor de activitate, au contribuit la promovarea valorilor profesionale, civice și culturale și se bucură de recunoaștere publică, prestigiu profesional și probitate morală. Procesul de selecție în vederea desemnării celor 150 de personalități gorjene va fi organizat de către o comisie constituită la nivelul instituțiilor organizatoare, în baza unor criterii transparente și obiective, criterii care vor avea în vedere impactul activității desfășurate, contribuția la dezvoltarea societății și promovarea imaginii județului Gorj.
Nu în ultimul rând, trebuie să spunem că proiectul ,,Gala 150 de personalități gorjene” se desfășoară în contextul împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, una dintre cele mai reprezentative personalități ale culturii universale și simbolul fundamental al identității culturale a județului Gorj; numărul celor 150 de personalități care vor fi recunoscute în cadrul Galei aminite reprezintă un omagiu adus marelui sculptor din Hobiță Gorjului, precum și valorilor pe care acesta le-a reprezentat de-alungul vieții sale – creativitate, perseverență, inovație și capacitatea de a transforma rădăcinile locale în patrimoniu universal.
Marius Stochițoiu

Articolul Universitatea ,,Constantin Brâncuși” așteaptă propuneri pentru desemnarea celor 150 de personalități gorjene, în contextul Anului Național dedicat marelui sculptor Brâncuși apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

,,Biserica noastră din Scoarţa, numită Biserica «Dintre vii»…”!
Pentru că la 30 iulie 2022, cu binecuvântarea şi cu participarea Înaltpreasfinţitului Părinte dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a fost sfinţită Biserica «Dintre vii», construită în anii 2018-2019, punându-se şi piatra de temelie a Mănăstirii «Sf. Ier. Grigorie Dascălul», Scoarţa – Gorj, vom răsfoi cu sfială smerită filele monografiei realizată de către domnul Valentin Podaru, cel care a construit sfântul lăcaş de cult şi l-a readus la viaţă sub îndrumarea Preacucernicului Părinte paroh Mădălin Pavel, aceasta fiind numai prima parte a unui narativ de cinstire şi de recunoştinţă pentru efortul deosebit al domnului Podaru, cel care a primit gramată chiriarhală de mulţumire şi Medalia mitropolitană «Crucea Sf. Cuv. Nicodim cel Sfinţit de la Tismana», pentru mireni! Realizată într-o ţinută grafică impecabilă, cu un colorit care trezeşte sufletul omului la viaţă, paginile autorului parcurgând cu multă rigoare toate etapele care au pregătit sfinţirea bisericii şi demersurile pentru proiectul unei noi mănăstiri pe meleagurile Gorjului, monografia aceasta, parcă ne sugerează faptul că lectura unei cărţi valoroase este o activitate redescoperită de foarte mulți oameni în prezent şi multe studii au demonstrat faptul că lectura poate să influențeze viața într-un mod pozitiv, determinând persoanele să ia decizii mai bune, să înțeleagă mai bine anumite evenimente sau să își mențină un echilibru emoțional puternic şi vibrant până la interiorizarea rugăciunii. Cartea aceasta trebuie să facă parte din viața copiilor și adulților, deoarece dezvoltă imaginația creativă, formează personalități plăcute duhului sfânt, dezvoltă abilități de comunicare prin cântări bisericeşti, înmulțește perspectivele de autocunoaştere, îmbunătățește gândirea neobosită, apoi relaxează și îmblânzește sufletul. Domnul Valentin Podaru dedică această carte întru memoria părinţilor Ioan şi Elena, pentru că aşa cum ne spune Mântuitorul Iisus Hristos, chiar florile câmpului, care ne apar extrem de efemere, sunt îmbrăcate de Dumnezeu mai frumos decât se înveșmântase odinioară în strălucire regele Solomon, cel vestit pentru bogăția sa. La această biserică, păsările cerului, care au cuiburi atât de fragile, găsesc prin mila lui Dumnezeu hrana cea de toate zilele, iar, dacă aceste vietăți plăpânde şi fricoase, iau hrana de la plante efemere şi de la gâze, toate sunt ocrotite de purtarea de grijă dumnezeiască, iar, atunci cu siguranță că nici noi, oamenii, nu putem fi uitați!

Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit mi-a spus: ,,Ne vedem sâmbătă, sus, în deal”!
De aceea, nu trebuie să înţelegem că Hristos Domnul ne propune să lăsăm acum toate, să rătăcim pe străzi vara, iar iarna să ne ascundem de frig, ci, ne cheamă către ceva mult mai rezonabil: să căutăm mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui prin construirea de biserici. Dar, ce înseamnă această împărăție veşnică? Nimic altceva decât cultivarea valorilor sacre, a credinţei, toate izvorâte din dragostea pentru ceilalți și care se diversifică în grija pentru semeni, milă, generozitate, principialitate, prietenie, respect și toate cele ştiute şi neştiute! Dacă le căutăm pe acestea mai întâi, atunci toate cele materiale de care avem nevoie, se vor adăuga! Că se vor adăuga «de la sine», nu înseamnă chiar totdeauna că ne vor pica din cer averi nemuncite, bani murdari de la mamona, burse, case după care se roteşte soarele, mâncare și haine pentru noi și ai noștri, medicamente și soluții pentru ieșirea din tot felul de necazuri care ne chinuiesc viaţa zi de zi! În concluziile acestui prim articol consacrat Monografiei Bisericii «DINTRE VII», Mănăstirea «Sf. Ier. Grigorie Dascălul», Scoarţa – Gorj, putem spune că autorul cărţii, domnul Podaru Valentin, ne face cunoștință cu unele descoperiri neobişnuite ale teologiei sufletului, cu date de ultimă oră care explică, de ce există obișnuințele construirii de biserici la neamul românesc și cum pot fi ele ilustrate într-o manieră inteligentă și cu o capacitate neîntrecută de a distila cantități vaste de informații în aceste narative captivante, mai ales că autorul aduce la lumina zilei o înțelegere cu totul nouă a naturii umane și a potențialului său de exprimare duhovnicească! (Va urma).
Profesor dr. Vasile GOGONEA, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala «Jean Bărbulescu» Gorj-Mehedinţi

Articolul Monografia Bisericii «DINTRE VII», Mănăstirea «Sf. Ier. Grigorie Dascălul», Scoarţa – Gorj – ,,Am realizat că 30 iulie, fiind ziua Sfântului Sfinţit Valentin, al cărui nume îl port, sfânt pe care îl cinstesc şi eu în casa mea de mai mulţi ani”! apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Semnificaţia titlului
Titlul volumului ne prezintă primul contact al cititorului cu universul poetic propus de autor şi sugerează, totodată, direcţia întregii sale creaţii. Termenul „elegii” trimite la o specie lirică asociată tristeţii (nostalgiei şi meditaţiei asupra existenţei umane, aşa cum face Aristotel în lucrarea sa „Metafizica”.) Elegia, în literatura universală, exprimă deseori durerea, pierderea şi fragilitatea vieţii. Termenul „Ezoterezia” introduce o dimensiune diferită, aceea a misterului şi a cunoaşterii ascunse. Ezoterezismul este asociat cu ideea unor profunde adevăruri, care nu se dezvăluie imediat ci necesită iniţiere şi reflecţie. Prin asocierea celor doi termeni autorul sugerează că suferinţa, neliniştea şi experienţa umană pot deveni căi de acces către cunoaştere. Iată că elegia nu mai este doar expresia tristeţii ci şi o formă de descoperire interioară: „Îmi contemplu chipul palid/ în fântână, harpa sună-n/ luciul ei/ de concepte/ şi idei.” (Elegia a III-a, o Carte a Perfecţiunii)

Timpul şi condiţia umană
Timpul este una dintre temele fundamentale ale acestei cărţi. Poetul îl percepe nu doar ca pe o simplă succesiune de momente, ci ca pe o forţă ce modelează existenţa omului, aşa cum se poate observa în Elegia a VIII-a – E veşnic soare în Uvedenrode: „Când ies pe seară să mă plimb şi ode/ să-nchipui, nu ţin cont de veac şi mode,/ că-i veşnic soare în Uvedenrode.”
Timpul devine un simbol al trecerii inevitabile şi al fragilităţii vieţii. În faţa acestuia omul îşi descoperă limitele şi conştientizează caracterul efemer al existenţei sale. Trecerea anilor aduce experienţă şi înţelepciune, dar produce şi sentimentul pierderii: „Poema mea-i o ultimă esenţă/ pe care-o dă un ultim creuzet/ de alchimist în tragica-i absenţă.” (Elegia a XIV-a – Vis contradictoriu)
În universul poetic al acestei cărţi timpul apare adesea legat de memorie şi de încercarea de recuperare a unor experienţe sau unor adevăruri interioare. Poetul pare să caute permanent un echilibru între trecut, prezent şi dimensiunea eternă a spiritului: „Deodată, de sus până jos,/ ni se aşterne-n cale un curcubeu/ vom preţui-ntr-un târziu, fericirea./ Somnul ne va contopi firile/ în androginul ce fost-am cândva.” (Elegia a XXI-a – Sfânta pâine a cuvintelor)

Dimensiunea simbolică şi ezoterică a poeziei
Un aspect deosebit de important al acestui volum de versuri îl constituie utilizarea imaginilor cu multiple niveluri de interpretare şi a simbolurilor. Autorul nu construieşte un discurs direct şi descriptiv, ci creează o poezie care trebuie descifrată. Elementele naturale, lumina, întunericul, spaţiul, tăcerea sau alte imagini poetice devin instrumente de explorare a unor relaţii interioare. De asemenea capătă semnificaţii profunde. Cum caracterul ezoteretic al poeziei nu trebuie interpretat ca o simplă atracţie pentru mister, el reprezintă dorinţa autorului de a pătrunde dincolo de aparenţe şi de a descoperi sensurile ascunse ale existenţei, căci aşa cum spunea Hegel, „Ceea ce este raţional este real şi ceea ce este real este raţional”, realitatea rămâne o închipuire a spiritului universal. Astfel, cititorul este provocat să participe la un proces de interpretare şi să identifice mesajele ascunse în spatele imaginilor artistice.

Limbajul poetic, expresivitatea artistică şi relaţia dintre om şi Univers
Autorul IPB utilizează un limbaj ce se caracterizează prin bogăţie metaforică şi expresivitate. Simbolurile, metaforele şi imaginile poetice construiesc o atmosferă de reflecţie şi profunzime. Cuvântul poetic nu are doar rol descriptiv, ci devine un instrument de cunoaştere şi mijloc de acces către dimensiuni spirituale ale existenţei. Discursul liric al poetului este dens şi încărcat de sensuri care transformă lectura într-un proces complex, iar cititorul este nu un simplu receptor al mesajului poetic ci devine participant activ la construirea sensului. Privitor la relaţia dintre om şi Univers, în Elegiile din Ezoterezia omul apare într-o relaţie permanentă cu universul şi cu propriul său destin. Eul liric permanent caută răspunsuri la întrebări fundamentale: cine este omul, care este sensul existenţei şi care este locul său în lume? Tocmai această căutare transformă poezia într-un spaţiu de meditaţie filosofică. Remarcăm faptul că poetul nu oferă răspunsuri definitive ci invită la reflecţie şi la explorarea propriului univers, căci omul trăieşte pentru a înţelege lumea şi a contempla adevărurile eterne (Toma d’Aquino): „Soarele-i spre apus şi-n vii/ Stâlpii cerului adastă./ Depărtarea-i în pădure/ într-un iezer cu mister.”

Concluzii
Elegiile din Ezoteria reprezintă ,mai mult decât o carte de poezie, sunt o invitaţie la instrospecţie şi la descoperirea unor adevăruri care depăşesc realitatea imediată. Prin dimensiunea sa spirituală şi metafizică dar şi prin caracterul meditativ al discursului liric, autorul transformă poezia într-un act de cunoaştere. Cartea ne propune o experienţă intelectuală şi afectivă complexă, ne prezintă un autor valoros, iar cititorul este invitat să descopere nu doar sensurile textului ci şi propriile întrebări despre existenţă.
Mircea Tutunaru

Articolul Universul poetic din „Elegiile din Ezoterezia” între meditaţie, simbol şi căutarea absolutului apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Poate că unele dintre ele nici nu au funcțiile speciale ale sloturilor lansate recent, dar chiar și așa se bucură de un succes real. Pentru a veni în ajutorul utilizatorilor, cazinoul online TopBet a creat o categorie specială cu cele mai populare sloturi la adresa https://topbet.ro/ro/games/popular. Pe listă se află atât jocuri mai noi, dar și unele mai vechi. Am ales din această colecție 7 jocuri cunoscute de aproape toți utilizatorii.

Shining Crown

În topurile cu cele mai populare sloturi online, Shining Crown este aproape nelipsit. Jocul a fost lansat de Amusnet Interactive în 2014 și, chiar dacă a trecut un deceniu de la lansare, rămâne unul dintre cele mai apreciate. Jocul este cât se poate de simplu, ca simboluri întâlnim fructe și coroane, dar și cifra 7. Fiind un slot marca Amusnet Interactive, e conectat și la un jackpot. Jocul în sine are 10 linii de plată, iar pe cele cinci role sunt derulate cele 13 simboluri. Coroana are rolul de joker. Ca funcții speciale, Shining Crown nu excelează, dar are Gamble și acces la Jackpot Mystery Cards.

Lucky Clover

Slotul lansat de iSoftBet în 2017 rămâne unul dintre cele mai populare. În centrul acțiunii se află Trifoiul cu 4 foi, considerat un simbol al norocului în multe culturi. De asemenea, Diamantele sunt și ele prezente în acest joc, care are și jackpoturi progresive. Per total, este un joc cu grafică simplă, dar este apreciat în continuare de utilizatori.

20 Golden Coins

Adus pe piață de cei de la Amusnet în urmă cu mai bine de cinci ani, 20 Golden Coins este, așa cum spune și numele, un joc cu monede aurii. Are 5 role și 20 de linii de plată, cifra 7 este simbolul Wild, în timp ce o stea este Scatterul. Un joc cu recenzii bune în mediul online, apreciat de utilizatori.

40 Treasures

40 Treasures este un slot din colecția CT Interactive, care are o structură 5×4 și 40 de linii de plată. Volatilitatea sa este medie și, chiar dacă a împlinit 10 ani de la lansare în iunie 2026, rămâne un joc relevant, chiar dacă are o grafică simplistă, ce amintește de mai toate sloturile online cu fructe.

40 Burning Hot

Profitând de succesul uriaș avut de Burning Hot, cei de la Amusnet au lansat numeroase alte variante. Una dintre cele mai interesante este 40 Burning Hot, care a apărut în 2017. Așa cum spune și numele, are 40 de linii de plată fixe, o volatilitate medie și continuă povestea de succes a slotului original.

Juicy Fruits

Sunt mai bine de cinci ani de când Pragmatic Play a lansat Juicy Fruits, iar acesta este încă unul dintre cele mai relevante sloturi online cu fructe. Matricea are un format 5×5, iar jocul beneficiază de 50 de linii de plată și de o volatilitate ridicată. Are rotiri gratuite și wild-uri progresive.

Hades

YggDrasil este recunoscut ca un provider care alocă atenție mare părții grafice, iar Hades este un exemplu cât se poate de relevant. Lansat în 2020, slotul a venit cu multe inovații pentru acel moment, datorită modului interactiv al funcțiilor speciale.

Sloturile vechi, dar încă populare arată că, deși această industrie este în continuă schimbare, unele titluri rămân relevante și odată cu trecerea timpului, semn că sentimentul de nostalgie poate avea un cuvânt greu de spus în acest domeniu.

Articolul 7 jocuri vechi încă la modă, prezente în topurile celor mai populare sloturi online apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Potrivit documentului oficial transmis redacției, reprezentanții Părintelui Emilian susțin că prezentarea acestuia drept „fals preot” nu corespunde realității și ignoră aspecte esențiale privind parcursul său bisericesc și statutul său actual.

Conform dreptului la replică, Părintele Emilian Prodan și-a încetat apartenența la Biserica Ortodoxă Română prin demisie, decizie care a fost comunicată și cunoscută structurilor bisericești competente. Ulterior, acesta a fost primit în cadrul Bisericii Ortodoxe Muntenegrene, unde, începând cu data de 1 iunie 2026, a fost chemat să îndeplinească responsabilități episcopale în cadrul Sfântului Sinod.

Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Muntenegrene subliniază că nu poate fi vorba despre o caterisire în condițiile în care încetarea apartenenței la Biserica Ortodoxă Română s-a realizat prin demisie, iar statutul clerical al unei persoane nu poate fi redus exclusiv la apartenența administrativă față de o anumită jurisdicție bisericească.

„Faptul că o persoană nu mai aparține unei structuri bisericești nu înseamnă automat că nu poate sluji în cadrul unei alte jurisdicții ortodoxe. Preoția nu este o simplă funcție administrativă și nu poate fi redusă la granițe instituționale”, se arată în document.

Clarificări privind Biserica Ortodoxă Muntenegreană

Un alt aspect asupra căruia dreptul la replică insistă este cel referitor la statutul Bisericii Ortodoxe Muntenegrene, prezentat în unele articole exclusiv prin prisma disputelor canonice existente.

Potrivit reprezentanților acestei jurisdicții, Biserica Ortodoxă Muntenegreană reprezintă expresia credinței unei părți a poporului ortodox muntenegrean care susține existența unei Biserici naționale proprii. Documentul arată că, asemenea altor situații întâlnite în lumea ortodoxă contemporană, există opinii diferite privind recunoașterea și statutul canonic al unor jurisdicții bisericești, însă aceste divergențe nu justifică etichete jignitoare și nici contestarea credinței celor care fac parte din respectivele comunități.

În acest sens sunt invocate exemple precum disputele dintre diferite structuri ortodoxe din Ucraina, Republica Moldova sau alte regiuni ale lumii ortodoxe, unde diferențele țin de aspecte administrative, jurisdicționale și istorice, fără a anula dimensiunea spirituală a credinței credincioșilor.

Activitatea pastorală și comunitățile religioase

Biroul de Presă al Bisericii Ortodoxe Muntenegrene consideră că articolele recente au ales să pună accent aproape exclusiv pe controverse și aspecte din trecutul Părintelui Emilian, fără a prezenta activitatea religioasă desfășurată în ultimii ani.

Documentul amintește faptul că, de-a lungul timpului, numeroase articole, reportaje și mărturii publice au prezentat activitatea desfășurată în cadrul Bisericii Sfânta Maria din Voluntari și al Paraclisului Sfânta Cecilia din Gherla, unde mii de credincioși au participat la slujbe, întâlniri de rugăciune și activități spirituale.

Potrivit reprezentanților comunității, sute de mii de persoane au urmărit de-a lungul anilor predicile, emisiunile și mesajele transmise de Părintele Emilian în mediul online și în cadrul slujbelor religioase, mulți dintre aceștia afirmând că au redescoperit credința, rugăciunea și apropierea de Dumnezeu.

„Considerăm nedrept ca întreaga activitate desfășurată de-a lungul anilor și experiența spirituală a miilor de credincioși să fie judecate exclusiv prin prisma unor controverse administrative sau a unor relatări negative”, precizează comunicatul.

Referiri la trecutul Părintelui Emilian

În ceea ce privește aspectele controversate din trecutul său, reprezentanții acestuia afirmă că acestea nu au fost niciodată ascunse și că Părintele Emilian a răspuns în fața legii pentru acuzațiile formulate împotriva sa, suportând consecințele stabilite de autorități.

Totodată, dreptul la replică menționează faptul că, în legătură cu anumite aspecte ale cauzei sale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre împotriva statului român, acesta fiind obligat la plata unor despăgubiri.

Potrivit semnatarilor documentului, acest element este rareori prezentat atunci când este evocată activitatea sau biografia Părintelui Emilian.

Comunități susținute exclusiv prin contribuții voluntare

Referitor la contribuțiile financiare ale credincioșilor, Biroul de Presă al Bisericii Ortodoxe Muntenegrene subliniază că acestea reprezintă donații voluntare, practică întâlnită în toate comunitățile religioase.

Potrivit comunicatului, comunitățile religioase pe care le reprezintă nu beneficiază de finanțare de la stat și se susțin exclusiv prin contribuțiile celor care aleg în mod liber să participe la viața religioasă și la activitățile desfășurate.

De asemenea, documentul respinge orice sugestie privind constrângerea sau manipularea credincioșilor, arătând că participarea acestora este una liberă și bazată exclusiv pe convingeri personale și nevoi spirituale.

Apel la dialog și respect reciproc

În final, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Muntenegrene fac apel la responsabilitate, dialog și respect reciproc între comunitățile religioase, considerând că diferențele de opinie sau de jurisdicție nu trebuie transformate în motive de dezbinare între credincioși.

În acest context, a fost transmisă o solicitare oficială de punct de vedere către Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, precum și o scrisoare adresată Înaltpreasfințitului Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului, prin care sunt cerute clarificări cu privire la anumite afirmații publice și exprimări considerate eronate referitoare la comunitatea religioasă reprezentată de Părintele Emilian. Reprezentanții acestuia consideră important ca aceste aspecte să fie lămurite în mod oficial, pentru a se stabili dacă afirmațiile respective reflectă realitatea sau nu. Scrisoarea transmisă Mitropolitului Clujului poate fi anexată prezentului comunicat pentru informarea completă a opiniei publice.

„Nu răspundem atacurilor prin atacuri și nu căutăm polemica. Dorim doar ca opinia publică să beneficieze de o informare completă și echilibrată, în care să fie prezentate atât criticile formulate, cât și poziția celor vizați”, se arată în încheierea dreptului la replică.

Prin acest demers, reprezentanții Părintelui Emilian Prodan solicită publicarea integrală a dreptului la replică și respectarea principiilor deontologiei jurnalistice, astfel încât publicul să poată avea acces la toate perspectivele relevante asupra subiectului.

Biroul de Presă al Bisericii Ortodoxe Muntenegrene

(18 iunie 2026)

Articolul Comunicat de Presa: Părintele Emilian Prodan solicită prezentarea completă și echilibrată a faptelor în urma acuzațiilor apărute în spațiul public apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Articolul Se ridică restricțiile pe DN7 apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.

Zona Munților Vâlcan cuprinde 10 trasee turistice montane și unul de creastă, două zone de interes agroturistic și etnofolcloric, precum și o zonă de alpinism și escaladă omologată (Cheile Sohodolului), unde, cu câțiva ani în urmă, s-a disputat chiar o etapă din Campionatul Național de Escaladă și Alpinism.
Perimetrul Cerna–Mehedinți–Godeanu este compus din 8 trasee montane pedestre, 3 trasee de creastă și două zone de interes ecoturistic (Padeș–Valea Mare și Cerna Sat–Izvoarele Cernei).
Masivul Parâng are în compunere 10 trasee montane pedestre și unul de creastă, 4 zone de interes agro- și ecoturistic (Lainici, Rânca, Baia de Fier și Polovragi), 2 zone de alpinism cu trasee omologate și una de schi (Rânca).
Pentru cei interesați, Gorjul dispune de un număr impresionant de peșteri și avene, ce sunt grupate în mai multe perimetre speologice (Polovragi, Baia de Fier, Lainici, Sohodol, Șușița Verde și Șușița Seacă, Pocruia, Cloșani și Motru Sec). O parte din cele peste 2.000 de cavități conțin forme și fenomene carstice deosebite, ce impresionează ochiul.
Gorjul deține, la acest capitol, chiar două superlative naționale (cel mai adânc puț subteran și cea mai mare stalagmită, la două cavități localizate în masivul Pleșa Sohodolului), precum și fenomene foarte rare chiar la nivel european (câmpurile de lapiezuri dintre Șușița Seacă și Sohodol, depozitele de terra rossa și, de ce nu, Inelul de Piatră de pe Cheile Sohodolului, pe unde se presupune că a fost vechiul curs al râului Sohodol, de acum câteva milioane de ani, când apa nu începuse eroziunea calcarelor a ceea ce astăzi numim Cheile Sohodolului).
Iată, așadar, o bogată ofertă pentru cei îndrăgostiți de munte, alpinism, escaladă, speologie și, de ce nu, canyoning, rafting și fotografie montană ori speologică. Totuși, înainte de a se avânta în practicarea sporturilor montane, fie ca montaniard sau speolog cu experiență, fie ca învățăcel, trebuie să cunoaștem câteva lucruri despre riscurile ce pot apărea la tot pasul, ignorarea acestora nefiind nicidecum o soluție de luat în seamă.
Câteva păreri sau, haideți să le zicem, învățăminte decantate din experiența ghizilor montani ori de speologie profesioniști, montaniarzilor cu mare experiență în sporturile montane de vară și iarnă, schiorilor experimentați, ar putea fi luate în seamă, cu precizarea că aplicarea corectă a acestora în teren ar putea salva o viață sau mai multe.
Majoritatea sporturilor montane sunt considerate activități extreme. În cursul practicării acestora, doza de pericol poate fi mai mare sau mai mică, în funcție de activitatea desfășurată. Prin cunoștințe și pregătire, participanții caută să reducă această doză la un nivel cât mai mic.
Limita personală a responsabilității nu o cunoaște cu exactitate decât cel în cauză, niciodată altul. Această limită, scria un cunoscut alpinist, exclude acel domeniu al sporturilor montane ce se identifică cu un joc de noroc.
Aici se situează activitățile umane caracterizate prin pericole obiective: escaladele la care predomină, de la început, condițiile meteo proaste, escaladele la care echipamentul nu corespunde scopului propus, acolo unde ambiția și teribilismul fac ca limita posibilităților proprii să fie uitată și, în fine, mersul solidar pe munte.
În funcție de proveniența lor, se pot defini două categorii de pericole: subiective și obiective, amândouă aproape la fel de importante.
Totuși, la ora actuală, se consideră că pericolele subiective fac cele mai multe victime în munți. Acest fel de pericole își au geneza în însuși subiect, în cazul nostru practicantul unui sport montan, și depind în cea mai mare măsură de intelectul său. Un loc important îl ocupă ignoranța, însoțită de neglijență și delăsare.
Înainte de a face primul pas în practicarea sporturilor montane, este neapărat nevoie să cunoaștem bine terenul de joc, muntele în cazul nostru, sub toate aspectele sale, să ținem cont de regulile „jocului” și să învățăm din experiența altora. Dacă este posibil, trebuie urmate cursuri de specialitate sub supravegherea unor instructori calificați.
Experiența se câștigă parcurgând, la început, trasee ușoare, necesare formării deprinderilor de a învinge greutățile, la început mai mici, iar cu timpul mai mari și mai complexe. Nu trebuie să ne hazardăm de la început pe trasee lungi, dificile și pe vreme nefavorabilă.
Toate sporturile legate de munte necesită o bună condiție fizică, iar aceasta se obține prin antrenament pe „terenul de joc”, adică muntele, în cazul nostru.
O sursă importantă de pericole o constituie oboseala, ce conduce la slăbirea rezistenței fizice și a atenției, cu neglijarea regulilor muntelui. În acest sens, se poate aminti alimentația corespunzătoare pe munte și trebuie acceptată ideea că nu trebuie să se ajungă până la epuizarea totală a resurselor fizice, ci alimentația să se facă rațional, pentru a se completa caloriile consumate prin efort.
Principalele aptitudini și calități pentru practicanții sporturilor montane sunt fie înnăscute, fie dobândite prin școală și educație.
Pericolele obiective își au natura în „obiect”, deci în natura înconjurătoare. O mare atenție trebuie acordată banalului mers, mai ales pe porțiuni de iarbă ce alternează cu trepte stâncoase verticale. Adesea, un traseu montan pare, la prima vedere, foarte simplu, dar, în realitate, el este extrem de periculos prin iarba udă, porțiuni de mușchi umed și chiar pasaje de stâncă înierbată.
Nu mai puțin periculoasă este stânca friabilă, degradată de acțiunea agenților externi. Vizibil sau mai puțin vizibil, orice stâncă suferă de pe urma factorilor externi și acest lucru trebuie verificat de fiecare dată când avem de-a face cu porțiuni de stâncă friabilă.
De asemenea, trebuie evitată dislocarea de pietre, care pot constitui adevărate proiectile pentru cei aflați mai jos. Porțiunile de stâncă friabilă se pot recunoaște ușor după conurile de grohotiș aflate la baza lor. Alt pericol îl reprezintă înghețul și dezghețul succesiv, care, în munții noștri, se produce, de regulă, la sfârșitul iernii. Aceste fenomene, ca și ploile torențiale, pot provoca căderi de pietre izolate sau, în avalanșe, până la dislocarea de lespezi întregi.
Pentru parcurgerea unui traseu de escaladă, un bun indiciu îl poate constitui stratificarea stâncii, care poate fi înclinată în jos, ca țiglele de pe casă, sau în sus, ca o adevărată scară naturală.
Stânca udă și, în special, cea acoperită de mâzgă este cu mult mai alunecoasă decât cea uscată, astfel că anumite pasaje, care pe vreme bună se trec ușor, în stare udă devin de netrecut.
Mugurel PETRESCU, fotografii autor

Articolul În aceste zile ale începutului de sezon estival, Grijă la incursiunile montane apare prima dată în Ştiri locale de ultima ora, stiri video - Ştiri Gorjeanul.ro.